DECRET nr. 703 din 31 decembrie 1973 (*republicat*)

privind stabilirea normelor unitare de structură pentru instituţiile cultural-educative

EMITENT

CONSILIUL DE STAT

Publicat în  BULETINUL OFICIAL nr. 140 din 28 decembrie 1977

* Republicat în temeiul art. IV din Decretul Consiliului de Stat nr. 399 din 3 noiembrie 1977, dîndu-se o nouă numerotare articolelor şi anexelor. Decretul nr. 703/1973 a fost publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 2 din 4 ianuarie 1974.

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazu:

   

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE    

Articolul 1

Structura organizatorică a instituţiilor cultural-educative se stabileşte în mod unitar, potrivit legii, de organele de conducere colectivă ale acestora, pe baza prezentelor norme.

   

Articolul 2

Activitatea cultural-edueativă se realizează prin următoarele tipuri de instituţii:

a) cămine culturale: ...  b) case de eitltură; ...  c) cluburi; ...  d) biblioteci; ...  e) muzee; ...  f) teatre şi instituţii muzicale; ...  g) centre de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă; ...  h) şcoli populare de artă; ...  i) alte unităţi cultural-educative. ... 

Instituţiile cultural-educative sînt subordonate, după caz, ministerelor, altor organe centrale, consiliilor populare şi organizaţiilor de masă şi obşteşti.

Îndrumarea unitară a acestora, indiferent de subordonarea lor, se exercită de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste şi de comitetele de cultură şi educaţie socialistă judeţene, al municipiului Bucureşti, ale sectoarelor mnnicipiului Bucureşti, municipale şi orăşeneşti.

   

Articolul 3

Structurile organizatorice-tip pentru instituţiile cultural-educative sînt cele prevăzute în anexele nr. 1 a) - 1 h)*, care fac parte integrantă din prezentul decret.

-------------

* Anexele au fost comunicate instituţiilor interesate.

   

Capitolul II

NORME DE STRUCTURĂ PENTRU INSTITUŢIILE CILTURAL-EDUCATIVE

I. Cămine culturale, case de cultură şi cluburi

   

Articolul 4

Căminul cultural se organizează şi funcţionează, în fiecare comună, ca unitate bugetară, fără personalitate juridică, în subordinea consiliului popular comunal.

Căminul cultural are sediu propriu şi desfăşoară activitate cultural-educativă în mod permanent. În satele componente ale comunei se organizează filiale, care sînt conduse de un cadru didactic în cadrul activităţilor obşteşti. În cadrul căminului cultural îşi desfăşoară activitatea formaţii artistice şi cercuri de creaţie, se organizează proiecţii cinematografice de două-trei ori pe săptămînă şi se desfăşoară principalele acţiuni cultural-educative din comune şi sate. Căminul cultural este condus de un director, cadru didactic, degrevat de jumătate din norma de predare în cazul profesorilor şi numai de sarcinile obşteşti în cazul învăţătorilor.

În situaţii deosebite - localităţi cu un număr mic de locuitori, cu un număr mic de cadre didactice etc. - funcţia de director al căminului cultural va putea fi îndeplinită de un director de şcoală, cu acordul Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului şi al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste. Pentru activitatea pe care o desfăşoară în cadrul căminului cultural directorul este retribuit cu o indemnizaţie lunară de conducere, potrivit prevederilor din anexa nr. V la Legea retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii nr. 57/1974, retribuţia de bază primind-o de la unitatea de învăţămînt unde este încadrat.

Directorul căminului cultural are şi răspunderea gestionării clădirii, mobilierului, materialului de practică culturală sau a altor bunuri.

În comunele care constituie centre economice şi sociale cu caracter urban, activitatea căminului cultural va fi condusă de un director retribuit cu normă întreagă.

Personalul didactic din cadrul unitaţilor şcolare de pe teritoriul comunei este obligat să desfăşoare activităţi cultural-educative în cadrul căminului cultural, potrivit specialităţii şi aptitudinilor fiecăruia, cum ar fi: îndrumarea formaţiilor muzical-coregrafice, îndrumarea şi organizarea activităţilor sportive, a echipelor de teatru, brigăzilor artistice de agitaţie sau de montaje literar-muzicale, a activităţilor de răspîndire a ştiinţei, a cercurilor de arte plastice şi altele.

Aceste activităţi se vor realiza pe bază de norme elaborate de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste împreuna cu Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, în termen de 60 de zile de la aprobarea prezentului decret.

Activităţile cultural-educative desfăşurate de personalul didactic în cadrul căminului vor fi cuprinse în "Planul general de activităţi al căminului cultural", aprobat în comun de directorul căminului şi de directorii unităţilor de învăţămînt din comună. Aceste sarcini vor fi incluse şi în planurile de muncă individuale ale învăţătorilor şi profesorilor, care se vor realiza în cadrul obligaţiilor de muncă stabilite prin Statutul personalului didactic. În "Planul general de activităţi al căminului cultural" vor fi cuprinse toate categoriile de intelectuali din localitate, care sînt, de asemenea, obligate să-şi aducă contribuţia la desfăşurarea în bune condiţii a activităţii căminului.

Aprecierile anuale ale cadrelor didactice, precum şi aprecierile pentru obţinerea gradelor didactice, a titlurilor şi distincţiilor, se vor referi şi la contribuţia cadrelor didactice adusă la buna desfăşurare a activităţilor cultural-educative în cadrul căminului. La acordarea calificativelor anuale se va tine seama şi de rezultatele obţinute de personalul didactic din cadrul căminului cultural.

   

Articolul 5

Casa de cultură se organizează şi funcţionează în municipii, oraşe, centre muncitoreşti, staţiuni balneoclimaterice şi sectoarele municipiului Bucureşti, ca unitate bugetară, cu personalitate juridică, fiind, după caz, în subordine a consiliilor populare, a sindicatelor, a organizaţiilor U.T.C. şi studenţeşti sau a Ministerului Apărării Naţionale.

Casa de cultură are sediu propriu şi desfăşoară o activitate cultural-educativă permanentă şi complexă, organizand cursuri ale universităţilor cultural-ştiinţifice, formaţii corale, de teatru, de dansuri, brigăzi artistice, cercuri artistice şi tehnico-aplicative. La casa de cultură, prin colaborare cu alte unităţi, se organizează stagiuni şi turnee ale unor formaţii artistice profesioniste şi de amatori, precum şi proiecţii cinematografice.

Casa de cultură este condusă de un director, încadrat cu normă întreagă. Directorul casei de cultură are şi răspunderea gestionării clădirilor, mobilierului, aparaturii de practică culturală sau a altor bunuri.

Casa de cultură poate avea una sau mai multe filiale în cartierele în care există condiţii corespunzătoare, cum ar fi: sala de spectacole, încăperi pentru alte activităţi, mobilier şi materiale de practică culturală.

Filiala casei de cultură este condusă de un instructor din cadrul casei de cultură.

În staţiunile balneoclimaterice situate în localităţile rurale, activitatea cultural-educativă se organizează şi se desfăşoară în cadrul filialei casei de cultură a oraşului sau municipiului cel mai apropiat; activitatea filialei este condusă de casa de cultură împreună cu conducerea staţiunii balneoclimaterice.

   

Articolul 6

Clubul se organizează şi funcţionează ca unitate fără personalitate juridică, pentru desfăşurarea activităţii cultural-educative permanente în întreprinderi şi instituţii, în subordinea unor organizaţii de masă, cooperatiste sau obşteşti. În cadrul clubului îşi desfăşoară activitatea formaţii artistice şi cercuri de creaţie, se prezintă proiecţii cinematografice şi se organizează acţiuni de educaţie politică, ideologică, profesională, ştiinţifică, de dezvoltare a conştiinţei socialiste a oamenilor muncii.

II. Biblioteci

   

Articolul 7

Bibliotecile de stat se organizează pe următoarele tipuri:

- biblioteci publice;

- biblioteci şcolare;

- biblioteci din instituţiile de învătămint superior;

- biblioteci specializate;

- biblioteci naţionale.

   

Articolul 8

Biblioteca publică se poate organiza ca unitate bugetară, în subordinea consiliilor populare, astfel:

a) biblioteca comunală, unitate fără personalitate juridică, cu un fond de carte de cel puţin 3 000 volume, va fi gestionată de un cadru didactic retribuit cu o indemnizaţie potrivit prevederilor din anexa nr. V la Legea retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii nr. 57/1974. Activitatea bibliotecii comunale va fi îndrumată de conducerea şcolii coordonatoare. În satele din cadrul comunei, servirea populaţiei cu cartea se face de biblioteca şcolii de cultură generală. ... 

Îndrumarea activităţii bibliotecii comunale şi servirea populaţiei din satele din cadrul comunei se fac pe baza indicaţiilor comune ale Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului şi Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste.

În comunele cu peste 6000 locuitori se pot prevedea mai multe posturi de bibliotecari cu indemnizaţie lunară: cîte un post la 15 000 volume:

b) biblioteca municipală sau orăşenească din localitate nereşedinţa de judeţ, unitate fără personalitate juridică, cu un fond de carte de cel puţin 12 000 volume, condusă de unul dintre bibliotecari; ...  c) biblioteca judeţeană se organizează în fiecare localitate reşedinţă de judeţ şi este condusă de un director. Această bibliotecă asigură servicii pentru populaţia localităţii respective, precum şi asistenţă de specialitate pentru bibliotecile publice din cuprinsul judeţului; în judeţul Ilfov această atribuţie va fi îndeplinită de Biblioteca municipiului Giurgiu. Biblioteca municipiului Bucureşti exercită atribuţii de bibliotecă judeţeană. ... 

Bibliotecile judeţene cu un fond de carte de cel puţin 30000 volume pot avea personalitate juridică.

În funcţie de numărul şi densitatea populaţiei, biblioteca judeţeană, municipală sau orăşenească poate avea filiale şi puncte de împrumut, conduse de un bibliotecar.

   

Articolul 9

Bibliotecile şcolare se pot organiza în şcoli generale, licee, şcoli tehnice şi profesionale, potrivit normelor de structură aprobate prin Decretul nr. 278/1973 privind stabilirea normelor unitare de structură pentru instituţiile de învăţămînt.

   

Articolul 10

Bibliotecile din instituţiile de învăţămînt superior se pot organiza în cadrul facultăţilor şi instituţiilor. De asemenea, se pot organiza şi ca unităţi bugetare, cu personalitate juridică, dacă au un fond de carte de cel puţin 200000 volume.

   

Articolul 11

Bibliotecile specializate se pot organiza, în cadrul ministerelor şi altor organe centrale, unităţilor economice şi bugetare, organizaţiilor de masă şi obşteşti, pe profilul unităţilor pe lingă care funcţionează.

Bibliotecile specializate se constituie cu un fond de carte de cel puţin 3 000 de unităţi bibliografice.

   

Articolul 12

Biblioteca centrală de stat şi Biblioteca Academiei Republicii Socialiste România sînt biblioteci naţionale, organizate ca unităţi bugetare, cu personalitate juridică.

   

Articolul 13

În funcţie de volumul, complexitatea şi specificul activităţii, structura organizatorică a bibliotecii poate cuprinde următoarele activităţi:

a) completarea colecţiilor, evidenţa şi prelucrarea lor, cercetare şi informare bibliografică; documentare; depozit legal; rezervă naţională; schimburi de publicaţii; activitatea cu publicul, precum şi alte activităţi similare acestora: ...  b) depozite de carte şi publicaţii; ...  c) legătorii de carte, ateliere sau puncte tipografice; ...  d) laboratoare de conservare şi patologie a cărţii. ... 

Activităţile de la lit. a) de mai sus se pot organiza la nivel de birou sau de serviciu, potrivit art. 9 şi 10 din Decretul nr. 162/1973 privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unităţile economice.

Activitatea depozitului de carte şi publicaţii este asigurată de bibliotecari.

Activitatea de legătorie şi tipografie se organizează potrivit normelor de structură specifice.

Laboratorul de conservare şi patologie a cărţii se constituie dacă volumul de muncă necesită cel puţin cinci persoane.

III. Muzee

   

Articolul 14

Muzeul se organizează ca unitate bugetară, cu personalitate juridică, dacă are un patrimoniu constituit, cu profil distinct sau mixt, de minimum opt colecţii şi desfăşoară activitate expoziţională şi cultural-educativă permanentă.

În funcţie de specificul patrimoniului şi de obiectul activităţii se pot organiza următoarele tipuri de muzee:

a) de istorie şi arheologie; ...  b) de etnografie sau artă populară; ...  c) de artă plastică; ...  d) de literatură, muzică, teatru, arhitectură; ...  e) de ştiinţe ale naturii; ...  f) de tehnică şi ştiinţă; ...  g) memoriale; ...  h) cu profil mixt. ...     

Articolul 15

În cadrul muzeelor se pot desfăşura următoarele activităţi:

- cercetare, cultural-educative, manifestări ştiinţifice, popularizare, publicaţii;

- expoziţii permanente şi temporare;

- planetarii şi observatoare astronomice;

- rezervaţii şi puncte de conservare "în situ";

- arheologie şi paleontologie;

- grădini botanice, zoologice şi acvarii;

- puncte de creaţie, de producţie şi de valorificare;

- evidenta, restaurarea şi conservarea patrimoniului.

   

Articolul 16

În funcţie de volumul, complexitatea, importanţa şi specificul activităţii, structura organizatorică a muzeului poate cuprinde:

a) colecţii muzeale; ...  b) secţii muzeale; ...  c) laboratoare de conservare, restaurare, foto; ...  d) depozite de obiecte muzeale; ...  e) oficii judeţene şi al municipiului Bucureşti pentru patrimoniul cultural naţional. ... 

Colecţia muzeală se constituie, în funcţie de complexitatea şi specificul activităţii, dintr-un număr de piese de muzeu de profil omogen. Mărimea colecţiei va fi stabilită, pe tipuri de muzee, de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste.

Secţia muzeală se constituie din mai multe colecţii şi se organizează la nivel de birou, dacă volumul de muncă necesită un număr de minimum cinci persoane, sau la nivel de serviciu, dacă volumul de muncă necesită un număr de minimum zece persoane.

Laboratorul de conservare, restaurare, foto se constituie dacă volumul de muncă necesită cel puţin cinci persoane.

Depozitul de obiecte muzeale se poate constitui pe lingă secţia muzeala, iar activitatea acestuia este asigurată de un conservator de muzeu.

Planetariile şi observatoarele astronomice, grădinile botanice, zoologice şi acvariile se pot constitui la nivel de muzeu, secţie sau colecţie muzeală, după caz.

Activitatea arheologică şi paleontologică se poate organiza la nivel de lot sau şantier potrivit normelor prevăzute în Decretul nr. 162/1973 privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unităţile economice.

Rezervaţiile şi punctele de conservare "în situ" se pot constitui la nivel de colecţii sau secţii muzeal, după caz.

   

Articolul 17

Muzeele existente, care nu îndeplinesc condiţiile de constituire prevăzute de prezentul decret, îşi pot păstra denumirea, organizindu-se în sectii sau colecţii muzeale, după caz.

IV. Teatre şi institutii muzeale

   

Articolul 18

Teatrele şi instituţiile muzicale se pot organiza ca unităţi extrabugetare, cu personalitate juridica, pe următoarele tipuri:

a) teatre dramatice: ...  b) teatre de păpuşi şi marionete: ...  c) opere; ...  d) teatre muzicale şi de operetă; ...  e) filarmonici; ...  f) orchestre simfonice; ...  g) teatre de estradă şi de varietaţi; ...  h) ansambluri şi formaţii artistice; ...  i) circuri. ...     

Articolul 19

În funcţie de volumul, complexitatea, importanţa şi specificul activităţii, structura organizatorică a teatrelor şi instituţiilor muzicale poate cuprinde:

a) secţii artistice; ...  b) ateliere de decoruri, de croitorie, de recuzită, de scenă (montări spectacole) şi altele similare; ...  c) colecţii şi secţii muzeale; ...  d) depozite. ... 

Secţia artistică se constituie în instituţiile teatrale şi muzicale cu profil mixt (dramă, balet, păpuşi, estradă etc.) sau în cele care prezintă spectacole în limbile naţionalităţilor conlocuitoare şi poate fi condusă de un şef de secţie.

Atelierul de decoruri, de croitorie, de scenă (montări spectacole) şi altele similare cuprinde cel puţin patru formaţii de lucru.

Atelierele sînt conduse de cîte un şef de atelier.

În localităţile unde funcţionează mai multe instituţii artistice se pot organiza ateliere comune, care vor funcţiona în cadrul uneia dintre instituţii.

Colecţia şi secţia muzeală se organizează potrivit normelor stabilite la art. 16 din prezentul decret.

În cadrul fiecărei instituţii teatrale şi muzicale se poate organiza cîte un depozit, care cuprinde cel puţin patru magazii specializate (decoruri, costume, recuzită, materiale) condus de un şef de depozit.

Centre judeţene de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă; şcoli populare de artă; comitete locale de cultură şi educaţie socialistă

   

Articolul 20

Centrul judeţean de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă se organizează în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti, ca unitate bugetară fără personalitate juridică.

   

Articolul 21

Şcoala populară de artă se organizează în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti potrivit normelor de structură specifice aprobate pentru liceele de specialitate (de artă) prin Decretul nr. 278/1973 privind stabilirea normelor unitare de structură pentru instituţiile de învăţămînt.

   

Articolul 22

Comitetele de cultură şi educaţie socialistă judeţene şi al municipiului Bucureşti, organizate ca unităţi bugetare cu personalitate juridică, sînt conduse de un preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte şi de un contabil şef.

La Comitetul de cultură şi educaţie socialistă al municipiului Bucureşti, preşedintele acestuia este ajutat de doi vicepreşedinţi şi de un contabil şef.

Comitetele de cultură şi educaţie socialistă ale oraşelor, celorlalte municipii şi sectoarelor din municipiul Bucureşti sînt conduse de un preşedinte retribuit cu indemnizaţie.

VI. Alte instituţii cultural-educative

   

Articolul 23*

Oficiul de expoziţii, Institutul de cercetări etnologice şi dialectologice, Universitatea cultural-ştiinţifică Bucureşti şi Administraţia caselor de creaţie Mogoşoaia şi Sinaia se organizează ca unităţi bugetare cu personalitate juridică.

Agenţia română de impresariat artistic se organizează ca unitate extrabugetară, cu personalitate juridică.

   

Articolul 24*

În funcţie de volumul, complexitatea, importanţa şi specificul activităţii, structura organizatorică a unităţilor prevăzute la art. 23 cuprinde:

Oficiul de expoziţii

- depozite de lucrări de artă.

Institutul de cercetări etnologice şi dialectologice

a) sectoare de cercetare; ...  b) redacţii-publicaţii; ...  c) laborator tehnic; ...  d) sectoare de îndrumare şi valorificare a creaţiei populare. ... 

Activităţile de organizare a expoziţiilor şi depozitele de lucrări de artă din cadrul Oficiului de expoziţii se constituie potrivit art. 16 de mai sus.

Structura activităţii de cercetare a Institutului de cercetări etnologice şi dialectologice se constituie potrivit normelor prevăzute în Decretul nr. 297/1973 privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unităţile de cercetare şi de proiectare.

Laboratorul tehnic se constituie dacă volumul de muncă necesită cel puţin cinci persoane.

Restul compartimentelor se constituie la nivel de birou sau serviciu potrivit prevederilor art. 9 şi 10 din Decretul nr. 162/1973 privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unităţile economice şi celor specifice.

--------------

* Din textul art. 23 şi 24 au fost eliminate referirile la Direcţia patrimoniului cultural naţional, precum şi la structurile sale, întrucît potrivit prevederilor art. 25 din Decretul Consiliului de Stat nr. 442 din 25 noiembrie 1977, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 127 din 28 noiembrie 1977, Direcţia patrimoniului cultural naţional a fost desfiinţată pe data de 1 decembrie 1977, atribuţiile acesteia trecind la Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste.

   

Articolul 25

Structura funcţională a unităţilor prevăzute la art. 2 lit. d), e), f) şi i) poate cuprinde:

a) birouri; ...  b) servicii. ... 

Birourile şi serviciile se organizează potrivit prevederilor art. 9 şi 10 din Decretul nr. 162/1973 privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unităţile economice.

   

Capitolul III

PERSONALUL DLN INSTITUŢIILE CULTURAL EDUCATIVE    

Articolul 26

Personalul din instituţiile cultural-educative se compune din următoarele categorii:

A. Personal din activitatea cultural-educativa

a) personal de conducere; ...  b) personal de execuţie de specialitate cultural-artistica. ... 

B. Personal din aparatul funcţional şi de deservire

a) personal de conducere; ...  b) personal de execuţie de specialitate; ...  c) personal de execuţie administrativ; ...  d) personal de deservire; ...  e) muncitori. ... 

Personalul din activitatea cultural-educativă prevăzut la lit. A) nu se cuprinde în ponderea personalului tehnic, economic, de altă specialitate şi administrativ.

   

Articolul 27

Numărul posturilor din unităţile cultural-educative se stabileşte de organele ierarhic superioare, potrivit criteriilor de normare prevăzute în anexa nr. 2 a)* şi prevederilor din anexele nr. 2 b)* şi 2 c)*, care fac parte integrantă din prezentul decret.

------------

* Vezi p. 446-455 din prezentul volum. Anexele nr. 2 b) şi 2 c) au fost comunicate instituţiilor interesate.

   

Capitolul IV

DISPOZIŢII FINALE    

Articolul 28

Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti pot organiza administraţii comune pentru două sau mai multe unităţi cultural-educative din aceeaşi localitate sau pentru toate unităţile de acelaşi gen de activitate din cuprinsul judeţului.

Unităţile care au administraţie comună îşi păstrează personalitatea juridică şi independenţa operativă, au planuri proprii de activitate şi răspund de îndeplinirea indicalorilor economici şi financiari de plan ce le-au fost repartizaţi de comitetul executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti.

Administraţia comună se organizează în cadrul uneia dintre unităţile cultural-educative şi se realizează prin prestarea de servicii legate de rezolvarea problemelor economice, financiar-contabile şi administrative ce decurg din executarea planurilor de activitate şi a planurilor de venituri şi cheltuieli ale unităţilor administrate.

În cadrul localităţilor în care funcţionează numai 1-2 unităţi cultural-educative, al căror volum de activitate nu justifică organizarea unei administraţii comune, activitatea financiar-contabilă a acestora va fi asigurată de comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare din localităţile respective sau prin încadrarea unor persoane retribuite cu cel mult 1/4 din retribuţia tarifară a funcţiilor îndeplinite potrivit prevederilor art. 199 (2) din Legea retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii nr. 57/1974.

Atelierele de producţie ale teatrelor şi unităţilor muzicale din aceeaşi localitate pot fi comasate şi organizate, potrivit prevederilor art. 13 din Decretul Consiliului de Stat nr. 151/1975 privind autofinanţarea unor activităţi ale instituţiilor de stat, ca unităţi cu gestiune economică, în cadrul uneia din unităţile artistice de spectacole.

Retribuţia funcţiilor de conducere a personalului administraţiilor comune şi a atelierelor comasate va fi aceea corespunzătoare categoriei celei mai mari a unităţii din cadrul administraţiei comune.

   

Articolul 29

Personalul transferat în interesul serviciului sau trecut în aceeaşi unitate, în funcţii cu niveluri de retribuire mai mici, precum şi personalul devenit disponibil ca urmare a aplicării prevederilor prezentului decret, beneficiază de drepturile prevăzute în art. 21 din Decretul nr. 162/1973.

   

Articolul 30

În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului decret, ministerele şi celelalte organe centrale care au în subordine instituţii cultural-educative vor prezenta spre aprobare anexe cuprinzind norme unitare de structură adaptate la specificul activităţii acestor instituţii.

Se recomandă organelor centrale ale organizaţiilor de masă şi obşteşti, care au unităţi cultural-educative, să aplice în mod corespunzător dispoziţiile prezentului decret.

   

Articolul 31

Prevederile prezentului decret vor fi aduse la îndeplinire în termen de 60 de zile de la publicare.

   

Anexa 2 a

Criterii de normare

a personalului din unităţile cultural-educative

	Categoria de personal			Criterii de normare
	A. PERSONAL DE CONDUCERE ŞI PERSONAL DE SPECIALITATE CULTURAL-EDUCATIVĂ
	I. Casa de cultură
	- Director		-	un post/unitate*)
	- Instructor	a)	-	un post/unitate pentru organizarea manifestărilor informaţional-educative (propagandă economică, informare politică lunară, educaţie etică şi ştiinţifică) şi a activităţii universităţii cultural-ştiinţifice, cu minimum trei cursuri de cultură generală;
			-	al doilea post/unitate pentru asigurarea activităţii universităţii cultural-ştiinţifice, cu cel puţin şase cursuri de cultură generală şi patru lectorate ştiinţifice şi culturale;
		b)	-	un post/unitate pentru desfăşurarea activităţii în domeniul creaţiei ştiinţifice şi tehnice, care să cuprindă minimum 3-4 cercuri formate din: lectorate ştiinţifice, cercuri aplicative, case ale inovatorului şi inventatorului, cercuri tehnico-ştiinţifice, brigăzi ştiinţifice cu activitate permanentă în Festivalul naţional al educaţiei şi culturii socialiste "Cîntarea României" pentru stimularea creaţiei ştiinţifice şi tehnice de masă; laborator foto, cineclub;
			-	al doilea post/unitate pentru stimularea creaţiei de masă în domeniul literar-artistic, cuprinzînd cel puţin 2-3 cercuri formate din următoarele activităţi: artă plastică, muzică, artă fotografică şi cinematografică, artă populară şi artizanat, precum şi cenacluri literare cu activitate permanentă în cadrul Festivalului naţional "Cîntarea României";
		c)	-	un post/unitate pentru organizarea de manifestări artistice (spectacole, concerte, expoziţii etc.), atît cu forţele artistice proprii, cît şi din afară; înfiinţarea a cel puţin o echipă de teatru, o brigadă artistică de agitaţie, un cor sau grup vocal şi o formaţie de dansuri, fiecare din acestea să aibă o activitate permanentă în Festivalul naţional "Cîntarea României";
			-	al doilea post/unitate pentru casele de cultură care dispun de mai multe formaţii artistice cu activitate permanentă în Festivalul naţional "Cîntarea României"; colective de dans cu temă, balet, dansuri, orchestre populare, ansambluri folclorice, brigăzi artistice, formaţii teatrale, formaţii corale;
		d)	-	un post de instructor pentru fiecare filială situată în cartiere, care dispune de o sală de spectacole, două trei încăperi pentru alte acţiuni culturale şi are un program zilnic de activitate.

----------

* În numărul de posturi de instructori rezultat din aplicarea criteriilor de normare se cuprinde şi postul de director, care se va ocupa nemijlocit de una din grupele de activităţi.

NOTĂ:

1. În cazul cînd casa de cultură are activitate redusă se pot acorda 1-2 posturi de instructori pentru activităţi comune, astfel:

- un post pentru activitate informaţională, universitatea cultural-ştiintifică, lectorate, cercuri tehnico-ştiinţifice;

- al doilea post pentru formaţii artistice cu activitate în Festivalul naţional "Cîntarea României", cenacluri şi cercuri de creaţie.

2. Pentru activitatea cultural-educativă a oamenilor muncii, veniţi la odihnă şi tratament se mai poate acorda, pentru casa de cultură, permanent sau sezonier: un post de instructor şi un post de bibliotecar. La casele de cultură din staţiunile balneoclimaterice mari se pot acorda, permanent sau sezonier, un post de instructor sau bibliotecar la 1.000 turişti veniţi la odihnă şi tratament, în raport de capacitatea medie lunară a staţiunii respective, fără a se depăşi numărul de trei posturi în staţiunile montane şi cinci posturi în staţiunile de pe litoral.

3. La casele de cultură, care desfăşoară şi activitate de bibliotecă, se pot acorda posturi de bibliotecari, potrivit criteriilor de normare a activităţii de bibliotecă.

    II. BIBLIOTECI

	Categoria de personal	Criterii de normare
	1. Biblioteca orăşenească sau municipală situată în localitate nereşedinţă de judeţ
	- Bibliotecar	-	un post pînă la 9.000 locuitori;
		-	un post la 15-000 volume consultate de cititori.
	2. Bibliotecă judeţeană
	- Director*)	-	un post/unitate;
	- Bibliotecar	-	un post la 9.000 locuitori;
		-	un post la 15.000 volume consultate de cititori;
		-	un post la 25.000 volume pentru bibliotecile cu pînă la 100.000 volume şi respectiv un post la 50.000 volume pentru bibliotecile cu peste 100.000 volume;
		-	un post/unitate pentru îndrumarea bibliotecilor publice din cuprinsul judeţului.
	___________ *) Postul de director se cuprinde în numărul de posturi de bibliotecari rezultat din aplicarea criteriilor de normare,
	3. Biblioteca naţională. Biblioteca centrală universitară şi Biblioteca centrală pedagogică
	- Bibliotecar	-	un post la 1.500 volume achiziţionate anual;
		-	un post la 20.000 volume consultate de cititori;
		-	un post pe schimb la 100.000 volume pentru conservarea fondului;
		-	un post la 40.000 volume pentru informare ştiinţifică, editarea publicaţiilor proprii, servicii de specialitate la nivel naţional, asistenţă de specialitate;
		-	un post la 2.500 referinţe bibliografice anual;
		-	un post pentru 500 referate sau analize documentare, anual.
	4. Bibliotecă specializată
	- Bibliotecar	-	un post pentru primele 18.000 volume şi titluri de publicaţii de specialitate;
		-	cîte un post pentru fiecare 25.000 volume şi titluri de publicaţii de specialitate, peste primele 18.000 volume şi titluri de publicaţii de specialitate;
		-	la unităţile cu un volum mare de activitate bibliografică şi documentară se mai poate acorda, cu avizul Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, cîte un post pentru 2.500 referinţe bibliografice elaborate anual.
		Personalul necesar se asigură în cadrul numărului de posturi tehnice, economice, administrative şi de altă specialitate stabilit pentru unitatea în care funcţionează biblioteca specializată.

NOTĂ:

Personalul de conducere pentru biblioteca naţională, biblioteca centrală universitară şi Biblioteca centrală pedagogică se acordă potrivit structurilor organizatorice aprobate.

    III. MUZEE

	Categoria de personal	Criterii de normare
	- Director	- un post/unitate
	- Director adjunct	- un post/unitate*)
	- Muzeograf (restaurator, conservator)	- un post pentru prima colecţie**)
		- un post la 5 colecţii pentru fondul de la 2-11 colecţii;
		- un post la 7 colecţii pentru fondul de la 12-102 colecţii;
		- un post la 12 colecţii pentru fondul de la 103-198 colecţii;
		- un post la 25 colecţii pentru fondul care depăşeşte 199 colecţii.

----------

* Funcţia de director adjunct se va putea acorda la muzeele care au cel puţin patru secţii muzeale şi va conduce nemijlocit activitatea unei secţii.

** Mărimea colecţiei muzeale se stabileşte diferenţiat, pe tipuri de muzee şi genuri de patrimoniu, de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste.

Numărul de personal ce se poate utiliza în laboratoarele zonale de

conservare şi restaurare a bunurilor care fac parte din patrimoniul

cultural naţional

		Total personal	din care:
			personal de specialitate	muncitori
	- Muzeul de istorie al R.S. România	26	20	6
	- Muzeul de artă al R.S. România	37	30	7
	- Muzeul satului Bucureşti***)	23	11	12
	- Biblioteca centrală de stat	15	11	4
	- Complexul muzeal Iaşi	20	16	4
	- Muzeul de istorie al Transilvaniei Cluj-Napoca	24	17	7
	- Muzeul "Brukenthal" Sibiu	35	19	16
	- Muzeul Banatului Timişoara	22	16	6
	- Muzeul Olteniei Craiova	20	17	3
	- Muzeul de arheologie Constanţa	17	12	5
	- Muzeul de istorie Suceava	17	14	3

---------

* Potrivit prevederilor art. 23 din Decretul Consiliului de Stat nr. 442 din 25 noiembrie 1977, publicat în Buletinul Oficial, partea I, nr. 127 din 28 noiembrie 1977, Muzeul satului se reorganizează, prin comasare cu Muzeul de artă populară al Republicii Socialiste România, sub denumirea "Muzeului satului şi de artă populară", pe data de 1 ianuarie 1978.

NOTĂ;

1. Criteriul de normare a personalului din oficii pentru patrimoniul cultural naţional judeţene şi al municipiului Bucureşti este colecţia muzeală.

La stabilirea numărului de piese care constituie o colecţie se vor lua în calcul şi piesele din patrimoniul altor instituţii de stat, organizaţii obştesti, culte şi persoane fizice, potrivit extraselor de inventar şi declaraţiilor prevăzute în Legea ocrotirii patrimoniului cultural naţional nr. 63/1974, precum şi listei bunurilor din patrimoniul cultural naţional.

2. Numărul de posturi pentru laboratoarele zonale de conservare şi restaurare a bunurilor care fac parte din patrimoniul cultural naţional este prevăzut pentru anul 1977 şi el poate fi modificat odata cu aprobarea planului naţional unic de dezvoltare pentru perioada respectivă, în funcţie de necesităţi, volumul patrimoniului cultural naţional aferent activităţii laboratorului, precum şi de mărimea colecţiilor stabilite de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste pe tipuri de obiecte de restaurare şi conservare.

3. În categoria personalului de specialitate din cadrul laboratoarelor zonale de conservare şi restaurare a bunurilor care fac parte din patrimoniul cultural naţional intră funcţiile de: muzeograf, restaurator, conservator, arhitect, conductor arhitect, biolog, fizician, chimist şi inginer în specialităţile necesare restaurării.

    IV. CENTRE JUDEŢENE BE ÎNDRUMARE A CREAŢIEI POPULARE ŞI A MIŞCARĂ ARTISTICE DE MASA

	Categoria de personal	Criterii de normare
	- Director	-	un post/unitate
	- Instructor	-	cîte un post pentru fiecare din următoarele activităţi;
		-	îndrumarea formaţiilor muzicale (coruri, orchestre, fanfare etc.);
		-	îndrumarea formaţiilor de teatru şi a brigăzilor artistice de agitaţie;
		-	îndrumarea formaţiilor coregrafice;
		-	îndrumarea creaţiei plastice a amatorilor, a cercurilor literare, foto şi cinecluburilor.

NOTĂ:

Una din activităţile prevăzute pentru funcţia de instructor va fi îndrumată nemijlocit de directorul centrului.

La judeţele cu populaţie din rîndul naţionalităţilor conlocuitoare se poate acorda în plus un post de instructor.

La municipiul Bucureşti se va acorda în plus un post de instructor.

V. UNITĂŢI ARTISTICE

Personal artistic

	Categoria de personal			Criterii de normare
	1. Teatre dramatice
	- Regizor			-	pînă la două posturi la teatrele cu o sală; pînă la patru posturi la teatrele cu două săli sau două secţii
	-	Pictor scenograf		-	pînă la două posturi la teatrele cu o sală; pînă la patru posturi la teatrele cu două săli sau două secţii
	-	Asistent regizor		-	cîte un post/sală sau secţie
	-	Asistent pictor scenograf		-	cîte un post/sală sau secţie
	-	Actori
	a)		Teatrul naţional "I.L. Caragiale"	-	pînă la 90 posturi
	b)		Celelalte teatre naţionale	-	pînă la 40 posturi/unitate
	c)		Teatre cu două secţii	-	pînă la 65 posturi/unitate
	d)		Teatre cu două săli	-	pînă la 65 posturi/unitate
	e)		Teatre cu o sală	-	pînă la 35 posturi pentru teatrele de categoria I;
				-	pînă la 30 posturi pentru teatrele de categoria a II-a şi a III-a.
	-	Secretar literar şi referent literar la Teatrul naţional "I.L. Caragiale"		-	pînă la cinci posturi
	-	Secretar literar şi referent literar la celelalte teatre posturi/unitate sau secţie		-	pînă la două
	-	Sufleor		-	pînă la două posturi pentru fiecare sală sau secţie
	-	Regizor culise la Teatrul naţional "I.L. Caragiale"		-	pînă la şase posturi
	-	Regizor culise la celelalte teatre sală sau secţie.		-	pînă la două posturi pentru fiecare
	NOTĂ:
	La teatrele de dramă care desfăşoară activitate muzicală se mai pot acorda pînă la opt posturi artistice (instrumentişti).
	La Teatrul "Ion Creangă" Bucureşti şi la Teatrul maghiar Cluj-Napoca se vor putea acorda în plus cîte zece posturi de actori.
	2. Teatre de păpuşi
	Regizor			-	un post/secţie
	Pictor scenograf			-	un post/secţie
	Mînuitor păpuşi			-	pînă la 12 posturi/secţie
				-	pînă la 26 posturi la Teatrul "Ţăndărică"
	Secretar, referent literar			-	un post/secţie
	Sculptor păpuşi			-	un post/secţie
	Regizor scenă şi culise			-	un post/secţie.
	NOTĂ:
	La Teatrul "Ţăndărică" Bucureşti se mai pot acorda: un post de pictor scenograf şi un post de regizor scenă sau culise.
	Pentru teatrele cu două secţii se poate acorda , de la caz la caz, un post de asistent regie, cu aprobarea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste.
	3. Teatre de operă, de operetă şi teatre muzicale
	-	Regizor artistic		-	pînă la două posturi/unitate
	-	Pictor scenograf		-	pînă la două posturi/unitate
	-	Dirijor		-	pînă la trei posturi/unitate
	-	Maestru de balet		-	pînă la două posturi/unitate
	-	Maestru de cor		-	un post/unitate
	-	Maestru corepetitor		-	pînă la trei posturi/unitate
	-	Asistent regizor artistic		-	un post/unitate
	-	Asistent pictor scenograf		-	un post/unitate
	-	Asistent maestru de cor		-	un post/unitate
	-	Asistent maestru de balet		-	un post/unitate
	-	Secretar muzical şi referent muzical		-	pînă la două posturi/unitate
	-	Regizor culise		-	pînă la două posturi/unitate
	-	Sufleor		-	pînă la două posturi/unitate
	NOTĂ:
	La Opera română Bucureşti se vor putea acorda pînă la: cinci posturi dirijori, patru posturi pictori scenografi, cinci posturi maeştri corepetitori, patru posturi secretari şi referenţi muzicali, patru posturi sufleori, şase posturi regizori culise, două posturi asistent regizor artistic.
	Celelalte funcţii artistice
	a)		Opera română Bucureşti	-	pînă la 370 posturi
	b)		Opera română Cluj-Napoca	-	pînă la 200 posturi
	c)		Opera română Timişoara	-	pînă la 200 posturi
	d)		Teatrul de operetă Bucureşti	-	pînă la 195 posturi
	e)		Opera română Iaşi	-	pînă la 174 posturi
	f)		Opera maghiară Cluj-Napoca	-	pînă la 162 posturi
	g)		Teatrul liric Constanţa	-	pînă la 141 posturi
	h)		Teatrul muzical Galaţi	-	pînă la 162 posturi
	i)		Teatrul muzical Braşov	-	pînă la 157 posturi
	j)		Secţia de operetă Craiova	-	pînă la 45 posturi
	4. Teatre de estradă şi varietăţi
	-	Regizor artistic		-	pînă la două posturi/unitate
	-	Pictor scenograf		-	un post/unitate
	-	Dirijor		-	pînă la două posturi/unitate
	-	Maestru de balet		-	un post/unitate
	-	Asistent regizor artistic		-	un post/unitate
	-	Secretar muzical şi referent muzical		-	pînă la două posturi/unitate
	-	Regizor culise		-	pînă la două posturi/unitate
	-	Sufleor		-	pînă la două posturi/unitate
	NOTĂ:
	La Teatrul de estradă "C. Tănase" Bucureşti se vor putea acorda pînă la: trei posturi de dirijori, două posturi de maeştri de balet şi un post de asistent pictor scenograf.
	Celelalte funcţii artistice
	a)		Teatrul "C. Tănase" Bucureşti	-	pînă la 115 posturi
	b)		Secţia de estradă "Ion Vasilescu" Bucureşti	-	pînă la 60 posturi
	c)		Teatrul "Fantasio" Constanţa	-	pînă la 60 posturi
	d)		Teatrul de estradă Deva	-	pînă la 40 posturi
	e)		Secţia de estradă Piteşti	-	pînă la 35 posturi
	f)		Secţia de estradă Ploieşti	-	pînă la 30 posturi
	g)		Secţia de estradă Galaţi	-	pînă la 24 posturi
	h)		Secţia de estradă Braşov	-	pînă la 23 posturi
	NOTĂ la pct. 1, 3 şi 4:
	La teatrele dramatice, de operă, operetă, muzicale, de estradă şi varietăţi, în cazul în care posturile normate de regizori şi pictori scenografi nu sînt ocupate, în locul acestora se pot utiliza asistenţi regizori şi asistenţi pictori scenografi.
	5. Filarmonici şi orchestre simfonice
	-	Dirijor orchestră		-	pînă la două posturi/unitate
	-	Dirijor cor		-	un post/unitate
	-	Secretar muzical		-	un post/unitate
	NOTĂ:
	La Filarmonica "George Enescu" se vor putea acorda pînă la trei posturi de dirijori orchestra şi patru posturi de consultanţi artistici. Funcţia de consultant artistic se va putea utiliza şi la Agenţia română de impresariat artistic.
	Celelalte funcţii artistice
	a)		Filarmonica "George Enescu"	-	pînă la 200 posturi
	b)		Filarmonica Cluj-Napoca	-	pînă la 160 posturi
	c)		Filarmonica Craiova	-	pînă la 150 posturi
	d)		Filarmonica Iaşi	-	pînă la 145 posturi
	e)		Filarmonica Timişoara	-	pînă la 140 posturi
	f)		Filarmonica Tîrgu Mureş	-	pînă la 135 posturi
	g)		Filarmonica Arad	-	pînă la 120 posturi
	h)		Filarmonica Braşov	-	pînă la 70 posturi
	i)		Filarmonica Sibiu	-	pînă la 65 posturi
	j)		Orchestrele simfonice din: Ploieşti, Oradea, Bacău, Satu Mare şi Botoşani	-	pînă la 65 posturi/unitate
	6.		Ansamblul artistic "Mureşul"	-	pînă la 60 posturi
	7.		Formaţiile artistice: Arad, Argeş, Braşov, Cluj, Oradea, Prahova, Sibiu, Vaslui	-	pînă la 18 posturi
	8.		Circul "Globus"	-	pînă la 150 posturi.

    B. PERSONAL FUNCŢIONAL

       (DE EXECUŢIE DE SPECIALITATE, DE EXECUŢIE ADMINISTRATIVĂ,

      DE DESERVIRE)

Numărul posturilor personalului de execuţie din aparatul funcţional din unităţile cullural-educative se stabileşte de organul ierarhic superior, în cote medii faţă de numărul total al personalului unităţii cultural-educativ, după cum urmează:

	Categoria de personal		Funcţii de execuţie specialitate, de execuţie administrativă şi de deservire
	a)	Muzeul de artă al R.S. România şi Muzeul de istorie al R.S. România	- pînă la 10%
	b)	Muzeele de categoria I A şi I şi bibliotecile judeţene	- pînă la 7%
	c)	Bibliotecile municipale şi orăşeneşti şi muzeele de categoriile a II-a şi a III-a	- pînă la 5%
	d)	Teatre dramatice, teatre de estradă şi varietăţi şi teatrele de păpuşi	- pînă la 10%
	e)	Teatre de operă, muzicale şi de operetă şi Filarmonica "George Enescu"	- pînă la 7%
	f)	Filarmonici şi orchestre simfonice	- pînă la 6%
	g)	Circul "Globus"	- pînă la 13%
	h)	Universitatea cultural-ştiinţifică Bucureşti	- pînă la 6 posturi
	i)	Centrul judeţean de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă şi casă de cultură cu personalitate juridică	- 1-3 posturi

În cazurile cînd două sau mai multe unităţi funcţionează în acelaşi imobil şi au personal funcţional în comun sau numai o categorie de personal comun, cota medie se referă la totalul personalului deservit.

Posturile de pază de la toate muzeele, cele de pompieri de la unităţile teatrale şi muzicale şi cele de îngrijire de la toate unităţile cultural-educative nu sînt incluse în procentele de mai sus şi se acordă astfel:

- îngrijitor - un post la 700 mp;

- numărul posturilor de pază de la muzee şi cele de pompieri de la unităţile teatrale şi muzicale se stabileşte potrivit reglementărilor legale în vigoare.

La muzeele cu mare afluenţă de public se vor mai putea acorda temporar 1 - 2 posturi (casieri, instructori).

NOTĂ:

1. Criteriile din prezentul normativ reprezintă mediile pe fiecare judeţ şi municipiul Bucureşti.

2. Numărul posturilor unităţilor ce se vor înfiinţa după data aprobării prezentului decret se va stabili de organul tutelar, cu avizul Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, prin asimilare cu unităţile cu care se compară.

---------