LEGE nr. 310 din 28 iunie 2004

pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996

EMITENT

PARLAMENTUL

Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

   

Articolul I

Legea apelor nr. 107/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 8 octombrie 1996, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 1, după alineatul (1) se introduce alineatul (1^1) cu următorul cuprins:

"(1^1) Apa nu este un produs comercial oarecare, ci este un patrimoniu natural care trebuie protejat, tratat şi apărat ca atare."

2. La articolul 1, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

"(2) Apele fac parte din domeniul public al statului. Cunoaşterea, protecţia, punerea în valoare şi utilizarea durabilă a resurselor de apă sunt acţiuni de interes general."

3. La articolul 1, după alineatul (5) se introduce alineatul (6) cu următorul cuprins:

"(6) Conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea mediului acvatic, în condiţiile utilizării durabile a resurselor de apă, au la bază principiile precauţiei, prevenirii, evitării daunelor la sursă şi poluatorul plăteşte şi trebuie să ţină seama de vulnerabilitatea ecosistemelor acvatice situate în Delta Dunării şi în Marea Neagră, deoarece echilibrul acestora este strâns influenţat de calitatea apelor interioare care se varsă în acestea."

4. La articolul 2, litera f) va avea următorul cuprins:

"f) gospodărirea durabilă a apei şi repartiţia raţională şi echilibrată a acestei resurse, cu menţinerea şi cu ameliorarea calităţii şi regenerării naturale a apelor;"

5. La articolul 2, după litera h) se introduc literele i)-o) cu următorul cuprins:

"i) integrarea aspectelor cantitative şi calitative atât pentru apele de suprafaţă, cât şi pentru apele subterane care aparţin aceluiaşi sistem ecologic, hidrologic şi hidrogeologic;

j) asigurarea protecţiei ecosistemelor acvatice situate în imediata vecinătate a coastelor, în golfuri sau aflate în Marea Neagră; ...  k) promovarea utilizării durabile a apelor pe baza protecţiei pe termen lung a resurselor disponibile de apă; ...  l) conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea mediului acvatic prin măsuri specifice pentru reducerea progresivă a evacuărilor, emisiilor sau pierderilor de substanţe prioritare şi încetarea sau eliminarea treptată a evacuărilor, emisiilor sau pierderilor de substanţe prioritar periculoase; ...  m) reducerea progresivă a poluării apelor subterane şi prevenirea poluării ulterioare; ...  n) atingerea obiectivelor Convenţiei pentru protecţia Mării Negre împotriva poluării în ceea ce priveşte încetarea sau eliminarea etapizată a evacuărilor, emisiilor sau pierderilor de substanţe prioritare pentru atingerea în mediul marin a concentraţiilor acestor substanţe aproape de valorile fondului natural şi aproape de valoarea zero pentru substanţele de sinteză; ...  o) prevenirea deteriorării ulterioare, protecţia şi îmbunătăţirea stării ecosistemelor acvatice şi, în ceea ce priveşte cerinţele de apă, a ecosistemelor terestre şi a zonelor umede ce depind în mod direct de ecosistemele acvatice." ... 

6. După articolul 2, se introduc articolele 2^1 - 2^8 cu următorul cuprins:

"Art. 2^1. - (1) Obiectivele protecţiei apelor şi mediului acvatic sunt:

a) prevenirea deteriorării tuturor corpurilor de ape de suprafaţă; ...  b) protecţia, îmbunătăţirea şi refacerea tuturor corpurilor de apă de suprafaţă în scopul atingerii stării bune a acestora, în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^1, până la data de 22 decembrie 2015; ...  c) protecţia şi îmbunătăţirea tuturor corpurilor de apă artificiale sau puternic modificate în scopul realizării unui potenţial ecologic bun sau a unei stări chimice bune a acestora, în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^1, până la data de 22 decembrie 2015; ...  d) reducerea progresivă a poluării datorate substanţelor prioritare şi încetarea sau eliminarea treptată a evacuărilor şi a pierderilor de substanţe prioritar periculoase; ...  e) prevenirea sau limitarea aportului de poluanţi în apele subterane şi prevenirea deteriorării stării tuturor corpurilor de ape subterane; ...  f) protecţia, îmbunătăţirea şi refacerea tuturor corpurilor de ape subterane şi asigurarea unui echilibru între debitul prelevat şi reîncărcarea apelor subterane, cu scopul realizării unei stări bune a apelor subterane, în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^1, până la data de 22 decembrie 2015; ...  g) inversarea oricărei tendinţe semnificative şi durabile de creştere a concentraţiei oricărui poluant rezultate din impactul activităţii umane, pentru a reduce în mod progresiv poluarea apei subterane. ...  (2) Condiţiile şi obiectivele de protecţie a apelor şi mediului acvatic, specifice zonelor protejate cuprinse în anexa nr. 1^2, trebuie să fie îndeplinite până la data de 22 decembrie 2015, cu excepţia cazului când este altfel prevăzut în legislaţia pe baza căreia au fost stabilite în mod individual aceste zone protejate. ...  (3) În cazul în care unui corp de apă dat îi sunt aplicabile mai mult decât un obiectiv dintre cele prevăzute la alin. (1) şi (2), corpul de apă trebuie să îndeplinească cel mai sever dintre aceste obiective. ... 

Art. 2^2. - (1) În scopul realizării unei protecţii eficiente şi integrate a tuturor apelor şi a mediului acvatic şi al realizării obiectivelor de protecţia apelor şi mediului acvatic ale prezentei legi, se vor realiza delimitarea corpurilor de apă şi desemnarea corpurilor de apă artificiale sau puternic modificate, în conformitate cu procedurile prevăzute în anexa nr. 1^3.

(2) Un corp de apă de suprafaţă este desemnat ca fiind artificial sau puternic modificat, atunci când: ...  a) schimbările caracteristicilor hidromorfologice ale acestui corp de apă, necesare pentru atingerea stării ecologice bune, ar putea avea efecte negative importante asupra mediului în general, navigaţiei, inclusiv amenajarea facilităţilor portuare sau de agrement, activităţilor pentru scopul cărora este stocată apa, cum sunt alimentarea cu apă, producerea de energie sau irigaţiile, regularizarea curgerii apei, apărarea împotriva inundaţiilor, drenajul terenurilor şi a altor activităţi egale ca importanţă cu cele prevăzute pentru dezvoltarea durabilă; ...  b) caracteristicile artificiale sau modificate ale corpului de apă, impuse de folosinţele beneficiare, nu pot să fie realizate în mod rezonabil, din motive de fezabilitate tehnică sau costuri disproporţionate, prin alte mijloace care sunt în mod semnificativ opţiuni mai bune din punct de vedere al protecţiei mediului. ...  (3) Desemnarea corpurilor de apă artificiale sau puternic modificate, inclusiv motivele desemnării vor fi prezentate în schemele directoare de amenajare şi management ale bazinelor hidrografice, denumite în continuare scheme directoare. ... 

Art. 2^3. - Termenele limită prevăzute la art. 2^1 pot fi extinse în scopul realizării etapizate a obiectivelor pentru corpurile de apă, numai în situaţia în care nu se produc deteriorări ale stării corpurilor de apă afectate şi atunci când sunt îndeplinite condiţiile următoare:

a) îmbunătăţirile necesare ale stării corpurilor de apă nu pot fi realizate în mod rezonabil până la termenul limită stabilit la art. 2^1, din cel puţin unul dintre următoarele motive: ... 

- gradul îmbunătăţirilor cerute poate fi realizat, din considerente tehnice, în etape care depăşesc termenul limită;

- finalizarea îmbunătăţirilor până la termenul limită este extrem de costisitoare;

- condiţiile naturale nu permit îmbunătăţirea stării corpului de apă până la termenul limită;

b) extinderea termenului limită şi motivele acesteia sunt stabilite şi explicate în mod specific în schema directoare; ...  c) extinderea termenului trebuie să se limiteze la cel mult două reactualizări ulterioare ale schemei directoare, cu excepţia cazurilor în care condiţiile naturale sunt de aşa natură încât obiectivele nu pot fi realizate în această perioadă; ...  d) în schema directoare este prezentat un rezumat al măsurilor necesare pentru a aduce corpurile de apă, în mod progresiv, la starea cerută până la termenul limită extins, motivele pentru orice întârziere semnificativă a realizării măsurilor operaţionale şi planificarea implementării acestora. Orice revizuire a aplicării acestor măsuri şi un rezumat al măsurilor adiţionale se includ, de asemenea, în reactualizările ulterioare ale schemei directoare. ... 

Art. 2^4. - În situaţia în care se constată că anumite corpuri de apă sunt foarte afectate de activitatea umană sau condiţiile naturale sunt de asemenea natură încât obiectivele prevăzute la art. 2^1 alin. (1) şi (2) sunt nerealizabile sau implică costuri disproporţionate, pot fi adoptate obiective mai puţin severe numai dacă sunt îndeplinite condiţiile următoare:

a) necesităţile socioeconomice şi de protecţie a mediului determinate de astfel de activităţi umane nu pot fi realizate prin alte mijloace care constituie o opţiune semnificativ mai bună din punct de vedere al protecţiei mediului şi care nu implică cheltuieli disproporţionate; ...  b) pentru apele de suprafaţă se asigură cea mai bună stare ecologică şi chimică care poate fi atinsă, având în vedere impactul ce nu poate fi evitat în mod rezonabil din cauza naturii activităţii umane sau poluării; ...  c) pentru apele subterane se asigură cele mai mici modificări posibile ale stării bune a apelor subterane, având în vedere impactul ce nu poate fi evitat în mod rezonabil din cauza naturii activităţii umane sau poluării; ...  d) nu se produce deteriorarea ulterioară a stării corpurilor de apă; ...  e) obiectivele mai puţin severe stabilite, precum şi motivele deciziei de stabilire a acestora sunt menţionate în mod specific în schema directoare, iar aceste obiective sunt revizuite la fiecare 6 ani. ... 

Art. 2^5. - Deteriorarea temporară a stării corpurilor de apă nu se consideră încălcare a prevederilor prezentei legi, dacă aceasta este rezultatul unor circumstanţe cu cauze naturale de forţă majoră, care apar în mod excepţional sau care nu pot fi prevăzute, cum ar fi inundaţiile extreme şi seceta prelungită, sau dacă este rezultatul circumstanţelor datorate accidentelor care nu pot fi prevăzute în mod rezonabil şi numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

a) sunt întreprinse toate etapele practice pentru prevenirea deteriorării suplimentare a stării corpurilor de apă şi pentru a nu se compromite realizarea obiectivelor de protecţia apelor şi mediului acvatic din alte corpuri de apă; ...  b) stabilirea în schema directoare a condiţiilor în care pot fi declarate circumstanţele excepţionale sau care nu pot fi prevăzute în mod rezonabil, inclusiv adoptarea indicatorilor adecvaţi; ...  c) includerea în programul de măsuri din schema directoare a măsurilor ce trebuie luate în astfel de condiţii excepţionale şi care nu trebuie să compromită refacerea calităţii corpului de apă o dată ce circumstanţele sunt încheiate; ...  d) efectele circumstanţelor care sunt excepţionale sau care nu pot fi în mod rezonabil prevăzute sunt reanalizate anual în conformitate cu prevederile art. 2^3 lit. a) şi sunt luate toate măsurile practice în scopul aducerii corpului de apă la starea sa anterioară efectelor acelor circumstanţe cât mai curând rezonabil din punct de vedere practic; ...  e) un rezumat al efectelor circumstanţelor şi al măsurilor luate sau ce urmează a fi luate în conformitate cu prevederile lit. a) şi d) este cuprins în schema directoare la următoarea reactualizare a acesteia. ... 

Art. 2^6. - (1) În cadrul fiecărui district de bazin hidrografic se identifică toate corpurile de apă folosite pentru captarea apei destinate consumului uman, care furnizează în medie mai mult de 10 mc/zi sau care deservesc mai mult de 50 de persoane, precum şi acele corpuri de apă care se intenţionează să se folosească în viitor în acest scop.

(2) Corpurile de apă utilizate pentru captarea apei destinate consumului uman, care furnizează în medie mai mult de 100 mc/zi, se monitorizează în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^3. ... 

Art. 2^7. - (1) Obiectivele prevăzute la art. 2^1 alin. (1) şi (2) nu se consideră neîndeplinite atunci când:

a) nerealizarea unei stări bune a apelor subterane, a unei stări ecologice bune sau, acolo unde este cazul, a unui potenţial ecologic bun ori nerealizarea prevenirii deteriorării stării corpului de apă de suprafaţă sau subterană este rezultatul unor noi modificări ale caracteristicilor fizice ale unui corp de apă de suprafaţă sau al modificării nivelului corpurilor de apă subterane; ...  b) nerealizarea prevenirii deteriorării de la starea foarte bună la starea bună a corpurilor de apă este rezultatul unor noi activităţi umane, în scopul dezvoltării durabile. ...  (2) Prevederile alin. (1) se aplică numai atunci când sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii: ...  a) sunt întreprinse toate etapele practice pentru reducerea impactului negativ asupra stării corpurilor de apă; ...  b) motivele acestor modificări sau deteriorări sunt stabilite şi explicate în mod specific în schema directoare, iar obiectivele sunt revizuite la fiecare 6 ani; ...  c) motivele acestor modificări sau deteriorări sunt de interes public deosebit şi/sau beneficiile aduse mediului sau societăţii de realizarea obiectivelor prevăzute la art. 2^1 alin. (1) şi (2) sunt depăşite de beneficiile noilor modificări sau degradări aduse sănătăţii umane, menţinerii siguranţei vieţii umane sau dezvoltării durabile; ...  d) deservirea folosinţelor beneficiare, care a condus la acele modificări sau deteriorări ale corpurilor de apă, nu poate fi realizată, din motive de fezabilitate tehnică sau din cauza costurilor disproporţionate, prin alte mijloace care sunt o opţiune semnificativ mai bună din punct de vedere al protecţiei mediului. ... 

Art. 2^8. - În vederea protecţiei şi conservării resurselor de apă de suprafaţă, evacuările în aceste ape sunt reglementate prin utilizarea unei abordări combinate prin stabilirea şi implementarea controlului emisiilor bazat pe cele mai bune tehnici disponibile sau a valorilor limită importante ale emisiilor ori, în cazul impactului difuz, a controlului şi a celor mai bune practici din punct de vedere al mediului stabilite în reglementările specifice privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării, epurarea apelor uzate urbane, protecţia apelor împotriva poluării cauzate de nitraţi din surse agricole, evaluarea riscului şi descărcarea de substanţe periculoase în apă, până la data de 22 decembrie 2012."

7. La articolul 3, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

"Art. 3. - (1) Aparţin domeniului public al statului apele de suprafaţă cu albiile lor minore cu lungimi mai mari de 5 km şi cu bazine hidrografice ce depăşesc suprafaţa de 10 kmp, malurile şi cuvetele lacurilor, precum şi apele subterane, apele maritime interioare, faleza şi plaja mării, cu bogăţiile lor naturale şi potenţialul valorificabil, marea teritorială şi fundul apelor maritime."

8. La articolul 4, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

"Art. 4. - (1) Resursele de apă, de suprafaţă şi subterane sunt monopol natural de interes strategic. Stabilirea regimului de folosire a resurselor de apă, indiferent de forma de proprietate, este un drept exclusiv al Guvernului, exercitat prin autoritatea publică centrală din domeniul apelor."

9. La articolul 5, alineatele (1), (2) şi (5) vor avea următorul cuprins:

"Art. 5. - (1) Apele utilizate pentru prelevarea de apă în scop potabil vor fi protejate pentru evitarea deteriorării calităţii acestora şi pentru a reduce nivelul de tratare în procesul de producere a apei potabile. În jurul surselor şi instalaţiilor de alimentare cu apă potabilă, al surselor de ape minerale şi al lacurilor terapeutice se instituie zone de protecţie sanitară cu regim sever sau cu regim de restricţii, precum şi perimetre de protecţie hidrogeologică. Dreptul de proprietate asupra surselor şi instalaţiilor de alimentare cu apă potabilă, surselor de ape minerale şi lacurilor şi nămolurilor terapeutice se extinde şi asupra zonelor de protecţie sanitară cu regim sever.

(2) Regimul de exploatare a apelor subterane, a lacurilor, zonelor umede şi ariilor protejate, a zonelor de protecţie sanitară, precum şi regimul privind navigaţia pe cursurile de apă naturale sau artificiale, pe apele maritime interioare şi pe marea teritorială, ca şi lucrările, construcţiile sau instalaţiile aferente sunt supuse prevederilor prezentei legi şi reglementărilor specifice. ... 

................................................................................

(5) Supravegherea calităţii apei potabile şi a apei de îmbăiere se asigură de către autoritatea publică centrală din domeniul sănătăţii, precum şi de autorităţile publice locale, conform prevederilor în vigoare." ... 

10. După articolul 5 se introduce articolul 5^1 cu următorul cuprins:

"Art. 5^1. - (1) La nivelul fiecărui bazin hidrografic se va stabili un registru al zonelor protejate, care va include toate corpurile de apă folosite pentru prelevare în scop potabil şi zonele protejate cuprinse în anexa nr. 1^2.

(2) Registrul zonelor protejate va fi realizat şi reactualizat prin grija Administraţiei Naţionale «Apele Române»." ... 

11. La articolul 6, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

"Art. 6. - (1) Activitatea de gospodărire unitară, raţională şi integrată a apelor se organizează şi se desfăşoară pe bazine hidrografice, ca entităţi geografice indivizibile de gospodărire cantitativă şi calitativă a resurselor de apă. Gospodărirea apelor trebuie să considere ca un tot unitar apele de suprafaţă şi subterane, atât sub aspect cantitativ, cât şi calitativ, în scopul dezvoltării durabile."

12. La articolul 6, după alineatul (2) se introduc alineatele (3)-(6) cu următorul cuprins:

"(3) România face parte din bazinul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea. Pentru porţiunea din bazinul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea, care este cuprinsă în teritoriul României, inclusiv apele de coastă ale Mării Negre, se va elabora planul de management al acestui bazin hidrografic internaţional, pe baza schemelor directoare de management şi amenajare a apelor.

(4) Autoritatea competentă pentru elaborarea porţiunii de plan menţionate la alin. (3) este autoritatea publică centrală din domeniul apelor. ...  (5) Administrarea bazinelor hidrografice naţionale, menţionate în prezenta lege ca bazine hidrografice se face la nivelul districtelor de bazin de către direcţiile de ape ale Administraţiei Naţionale «Apele Române». ...  (6) La nivel naţional, sunt stabilite următoarele districte de bazin: Someş-Tisa, Crişuri, Mureş, Banat, Jiu, Olt, Argeş-Vedea, Buzău-Ialomiţa, Siret, Prut-Bârlad şi Dobrogea-Litoral. Schema districtelor de bazin cu limitele acestora este prezentată în anexa nr. 1^4." ... 

13. După articolul 6 se introduce articolul 6^1 cu următorul cuprins:

"Art. 6^1. - (1) În coordonarea autorităţii publice centrale din domeniul apelor se înfiinţează Administraţia Naţională «Apele Române», instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, finanţată din venituri proprii, aşa cum sunt definite în art. 80, prin reorganizarea Administraţiei Naţionale «Apele Române» care funcţiona cu statut de regie autonomă.

(2) Administraţia Naţională «Apele Române» are în subordine direcţii de ape, organizate la nivelul bazinelor hidrografice ca instituţii publice cu personalitate juridică." ... 

14. La articolul 7, alineatele (2) şi (3) vor avea următorul cuprins:

"(2) Gestionarea cantitativă şi calitativă a resurselor de apă, exploatarea lucrărilor de gospodărire a apelor, precum şi aplicarea strategiei şi a politicii naţionale, cu respectarea reglementărilor naţionale în domeniu, se realizează de Administraţia Naţională «Apele Române» prin direcţiile de ape din subordinea acesteia.

(3) Pe lângă autoritatea publică centrală din domeniul apelor funcţionează: Consiliul interministerial al apelor, Comisia centrală de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice, Comisia naţională pentru siguranţa barajelor şi lucrărilor hidrotehnice, Centrul român de reconstrucţie a râurilor şi Comitetul naţional pentru Programul Hidrologic Internaţional, organisme cu caracter consultativ." ... 

15. La articolul 7, după alineatul (3) se introduce alineatul (4) cu următorul cuprins:

"(4) Regulamentele de organizare şi funcţionare ale Consiliului interministerial al apelor şi Comisiei centrale de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, iar cele ale Comisiei naţionale pentru siguranţa barajelor şi lucrărilor hidrotehnice, Centrului român de reconstrucţie a râurilor şi Comitetului naţional pentru Programul hidrologic internaţional, prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul apelor. Secretariatele tehnice permanente ale acestor organisme se asigură de către autoritatea publică centrală din domeniul apelor."

16. La articolul 9, alineatele (3) şi (4) vor avea următorul cuprins:

"(3) Orice persoană fizică, pe propria răspundere, poate utiliza liber pentru îmbăiere apele marine şi apele interioare din afara zonelor de restricţie.

(4) Utilizarea apelor subterane se face pe baza rezervelor determinate prin studii hidrogeologice." ... 

17. La articolul 10, după alineatul (5) se introduc alineatele (6) şi (7) cu următorul cuprins:

"(6) Rezervele de ape subterane se pot reface sau suplimenta, prin lucrări de realimentare artificială a corpurilor de apă subterană, cu apă provenind din orice sursă de apă de suprafaţă sau subterană, numai în cazul în care nu este compromisă atingerea obiectivelor prevăzute la art. 2^1, atât pentru sursă, cât şi pentru corpul de apă subterană realimentat artificial.

(7) Transferul volumelor de apă dintr-un bazin în altul se poate face în situaţia în care cerinţele de apă ale bazinului în care se transferă sunt insuficiente atât pentru populaţie, cât şi pentru menţinerea echilibrului ecologic al ecosistemului acvatic şi nu afectează situaţia bazinului din care se transferă." ... 

18. La articolul 11, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

"(2) În orice alte zone decât cele prevăzute la alin. (1), piscicultura cu administrare de furaje se poate practica numai în cazul în care nu este influenţată calitatea apelor din aval şi în conformitate cu reglementările în vigoare."

19. Articolul 12 va avea următorul cuprins:

"Art. 12. - (1) Utilizatorii de apă sunt obligaţi să economisească apa prin folosire judicioasă. De asemenea, au obligaţia să asigure întreţinerea şi repararea instalaţiilor proprii şi, după caz, a celor din sistemele de alimentare cu apă şi canalizare.

(2) În vederea folosirii judicioase a apei, utilizatorii de apă vor folosi cele mai bune tehnologii disponibile, care permit utilizarea unor cantităţi reduse de apă, precum şi un consum mic de apă prin recircularea şi/sau refolosirea apei." ... 

20. Articolul 13 va avea următorul cuprins:

"Art. 13. - Autoritatea publică centrală din domeniul apelor şi Administraţia Naţională «Apele Române» sunt în drept să ia măsuri de limitare sau de suspendare provizorie a folosirii apei, pentru a face faţă unui pericol sau consecinţelor unor accidente, secetei, inundaţiilor sau unui risc de lipsă de apă din cauza supraexploatării resursei."

21. La articolul 14, alineatele (2)-(4) vor avea următorul cuprins:

"(2) Restricţiile se stabilesc prin planuri de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare, elaborate de direcţiile de ape, după consultarea utilizatorilor autorizaţi, cu avizul Administraţiei Naţionale «Apele Române» şi cu aprobarea comitetului de bazin. Planurile de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare, denumite în continuare planuri de restricţii, se aduc la cunoştinţă publicului.

(3) Metodologia de elaborare şi de aprobare a planurilor de restricţii şi procedura de informare a publicului se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul apelor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Această metodologie trebuie să ţină seama de priorităţile prevăzute la art. 10 şi de importanţa socială şi economică a utilizatorilor autorizaţi. ...  (4) Măsurile stabilite în planurile de restricţii sunt obligatorii pentru toţi utilizatorii de apă. Măsurile de restricţii se asimilează cu situaţia de forţă majoră." ... 

22. La articolul 15, alineatele (2) şi (3) vor avea următorul cuprins:

"(2) Normele de calitate a resurselor de apă legate de funcţiunile apei se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale din domeniul apelor.

(3) Normele privind calitatea apei potabile, supravegherea, inspecţia sanitară şi monitorizarea calităţii apei potabile se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale din domeniul sănătăţii." ... 

23. La articolul 15, după alineatul (3) se introduce alineatul (3^1) cu următorul cuprins:

"(3^1) Normele privind calitatea apelor utilizate pentru îmbăiere şi referitoare la supravegherea, inspecţia sanitară şi controlul zonelor naturale utilizate pentru îmbăiere se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale din domeniul sănătăţii."

24. La articolul 16 alineatul (1), literele d), f), g) şi h) vor avea următorul cuprins:

"d) evacuarea de ape uzate în apele subterane, lacurile naturale sau de acumulare, în bălţi, heleşteie sau în iazuri, cu excepţia iazurilor de decantare;

.................................................................................

f) spălarea în cursuri de apă sau în lacuri şi pe malurile acestora a vehiculelor, a altor utilaje şi agregate mecanice, precum şi a ambalajelor sau obiectelor care conţin substanţe periculoase; ...  g) spălarea animalelor domestice deparazitate în afara locurilor special amenajate în acest scop; ...  h) aruncarea sau evacuarea în instalaţii sanitare ori în reţelele de canalizare a deşeurilor periculoase şi/sau substanţelor periculoase;" ... 

25. La articolul 17, după litera a) se introduc literele a^1) şi a^2) cu următorul cuprins:

"a^1) să reducă progresiv evacuările, emisiile şi pierderile de substanţe prioritare şi să înceteze sau să elimine treptat evacuările, emisiile şi pierderile substanţelor prioritar periculoase. Programul de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale din domeniul apelor;

a^2) să adopte tehnologii de tratare a apei prelevate din sursă, care să asigure cerinţele calitative şi cantitative ale folosinţelor de apă;"

26. La articolul 17, litera d) va avea următorul cuprins:

"d) să urmărească, prin foraje de observaţii şi control, starea calităţii apelor subterane din zona de influenţă a staţiilor de epurare, platformelor industriale, a depozitelor de substanţe periculoase, produse petroliere şi a reziduurilor de orice fel."

27. La articolul 19, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

"(2) Realizarea alimentării centralizate cu apă a satelor şi comunelor cu distribuţie stradală, fără branşamente la locuinţe, este condiţionată de asigurarea scurgerii apei prin rigole stradale şi programul de realizare etapizată a canalizării şi epurării acestor ape."

28. La articolul 20, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

"(2) Apele uzate industriale, apele de mină sau de zăcământ, pentru care nu există tehnologii sau procedee de epurare eficiente, pot fi injectate numai în straturi de foarte mare adâncime, în formaţiunile geologice din care s-au extras hidrocarburi sau alte substanţe sau în formaţiunile geologice care, din motive naturale, sunt permanent improprii pentru alte scopuri, pe baza unor studii şi măsuri speciale şi a avizului de gospodărire a apelor."

29. La articolul 20, după alineatul (2) se introduc alineatele (3)-(6) cu următorul cuprins:

"(3) Apa subterană pompată din mine, cariere sau asociată cu construcţia sau întreţinerea construcţiilor poate fi reinjectată în subteran cu condiţia eliminării oricăror posibilităţi de poluare a apei subterane.

(4) Gazul natural sau gazul petrol lichefiat se poate injecta în formaţiuni geologice care, din motive naturale, sunt permanent improprii pentru alte folosinţe. ...  (5) În cazul în care există o cerinţă majoră pentru asigurarea alimentării cu gaz natural sau gaz petrol lichefiat sau atunci când este necesară prevenirea unui pericol prezent sau viitor de deteriorare a calităţii apei subterane se poate injecta gazul natural sau gazul petrol lichefiat şi în alte formaţiuni geologice decât cele menţionate la alin. (4). ...  (6) Injectarea de substanţe pentru caracterizarea, protecţia sau remedierea corpurilor de apă este limitată la cantităţile strict necesare pentru scopuri ştiinţifice." ... 

30. La articolul 23, alineatele (1), (2), (4), (5), (7) şi (8) vor avea următorul cuprins:

"Art. 23. - (1) Administraţia Naţională «Apele Române», prin direcţiile de ape, organizează şi desfăşoară activitatea de prevenire a poluărilor accidentale şi de înlăturare a efectelor lor, pe bază de planuri elaborate în funcţie de condiţiile specifice bazinelor hidrografice respective şi de natura substanţelor poluante ce pot fi evacuate accidental.

(2) Persoanele juridice utilizatori de apă şi ai celorlalte folosinţe în legătură cu apa sunt obligate să întocmească planuri proprii de prevenire şi de combatere a poluărilor accidentale, posibil a se produce ca urmare a activităţii lor, şi să le pună în aplicare în caz de necesitate. ... 

................................................................................

(4) Persoanele juridice utilizatori de apă şi ai celorlalte folosinţe în legătură cu apa, care au produs o poluare accidentală, sunt obligate să ia măsuri imediate pentru înlăturarea cauzelor, pentru limitarea şi înlăturarea efectelor acestora şi să informeze imediat cea mai apropiată unitate de gospodărire a apelor asupra acestei poluări. ...  (5) Unităţile de gospodărire a apelor au obligaţia să ia în considerare orice informaţie provenită de la persoane fizice sau juridice, altele decât utilizatorii sau cei care au produs poluarea accidentală, să identifice poluantul şi cauzele poluării. ... 

................................................................................

(7) În caz de poluare accidentală, unităţile de gospodărire a apelor vor avertiza imediat utilizatorii şi autorităţile administraţiei publice ale localităţilor din aval pentru a lua măsuri de protecţie a apelor şi de evitare sau diminuare a pagubelor. ...  (8) Persoanele juridice utilizatori de apă, potenţialii poluatori, precum şi unităţile de gospodărire a apelor, administraţiile porturilor maritime şi fluviale şi ale canalelor navigabile şi ceilalţi utilizatori de apă au obligaţia dotării cu mijloace specifice de intervenţie în cazuri de poluări accidentale." ... 

31. La articolul 23, după alineatul (8) se introduce alineatul (9) cu următorul cuprins:

"(9) Deţinătorii de mijloace specifice de intervenţie în caz de poluare accidentală a apei sunt obligaţi să le utilizeze, indiferent de cauza apariţiei fenomenului de poluare."

32. La articolul 24, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

"Art. 24. - (1) Persoanele fizice sau juridice, care au suferit daune materiale cauzate de o poluare accidentală produsă în amonte sau de distrugerea unei construcţii de retenţie a apei din amonte, au dreptul la despăgubire de la persoana fizică sau juridică ce se face vinovată, potrivit legii."

33. La articolul 24, după alineatul (2) se introduce alineatul (3) cu următorul cuprins:

"(3) Cel care a produs poluarea suportă şi cheltuielile ocazionate de monitorizarea evoluţiei undei poluante, de determinare a tipului de poluant, precum şi de constatare a efectelor poluării."

34. La articolul 26, după alineatul (3) se introduce alineatul (4) cu următorul cuprins:

"(4) Deţinătorii de lucrări pe cursul de apă sau care au legătură cu apele, care au suferit daune materiale cauzate de nerespectarea cerinţelor prevăzute la alin. (2), au dreptul la despăgubire de la persoanele fizice sau juridice care se fac vinovate."

35. Articolul 27 va avea următorul cuprins:

"Art. 27. - Orice activitate pe luciul de apă, în albii minore, arii protejate ori în zone de protecţie, inclusiv navigaţia, plutăritul, flotajul, exploatarea agregatelor minerale sau recoltarea stufului, precum şi exploatarea fondului piscicol şi pescuitul sportiv se vor realiza astfel încât să nu producă efecte negative asupra apei, malurilor şi albiilor cursurilor de apă, malurilor şi cuvetelor lacurilor, monumentelor naturii, construcţiilor, lucrărilor sau instalaţiilor existente în albii şi să influenţeze cât mai puţin folosirea apelor de către alţi utilizatori. În nici o situaţie nu este permisă deteriorarea calităţii apei."

36. La articolul 33, alineatele (3) şi (4) vor avea următorul cuprins:

"(3) Exploatarea agregatelor minerale este permisă numai cu respectarea condiţiilor de scurgere a apelor şi de asigurare a stabilităţii malurilor şi fără afectarea construcţiilor din zone ce au legătură directă sau indirectă cu regimul de curgere a apelor. Este interzisă exploatarea agregatelor minerale din albia majoră sau terase la o distanţă mai mică de 300 m din axul digurilor de contur al lacurilor de acumulare, fără avizul deţinătorului construcţiei hidrotehnice.

(4) Dreptul de exploatare a agregatelor minerale necesare interesului public local, în limita cantităţii maxime de 5.000 mc pe an, se acordă administraţiei publice locale prin autorizaţia de gospodărire a apelor. Această autorizaţie se eliberează anual, la cererea consiliilor locale." ... 

37. La articolul 33, alineatul (5) se abrogă.

38. La articolul 33, alineatul (6) va avea următorul cuprins:

"(6) Lucrările de dragare efectuate pe căile navigabile, pentru menţinerea adâncimii de navigaţie, se execută fără aviz de gospodărire a apelor. Locurile de depozitare a materialului rezultat din lucrările de dragare şi condiţiile care trebuie îndeplinite se stabilesc anual de către Administraţia Naţională «Apele Române» şi Administraţia Fluvială a Dunării de Jos - R.A."

39. La articolul 34, alineatele (3), (4) şi (6) vor avea următorul cuprins:

"(3) Întreţinerea albiei minore în aval de o lucrare de barare sau de evacuarea unei folosinţe hidroenergetice revine deţinătorului cu orice titlu al acelei lucrări, pe zona de influenţă a amenajării, ce nu poate fi mai mică de 500 m.

(4) Întreţinerea albiei minore pe zonele neamenajate revine riveranilor şi Administraţiei Naţionale «Apele Române». ... 

................................................................................

(6) Lucrările prevăzute la alin. (1) şi (3) se pot realiza cu asistenţa tehnică a Administraţiei Naţionale «Apele Române» la solicitarea deţinătorilor." ... 

40. La articolul 35, după alineatul (1) se introduc alineatele (1^1) - (1^5) cu următorul cuprins:

"(1^1) În vederea evaluării coerente şi cuprinzătoare a stării corpurilor de apă şi a zonelor protejate, a stabilirii programelor de măsuri şi a eficienţei acestora, până la data de 22 decembrie 2006 se stabilesc programe pentru monitoringul stării apelor.

(1^2) Pentru apele de suprafaţă, programele de monitoring vor cuprinde:

a) volumul şi nivelul sau valoarea debitului până la limita relevantă pentru starea ecologică şi chimică, precum şi potenţialul ecologic; ...  b) starea ecologică şi chimică, precum şi potenţialul ecologic. ... 

(1^3) Pentru apele subterane, programele de monitoring vor cuprinde monitorizarea stării chimice şi cantitative.

(1^4) Pentru zonele protejate, programele de monitoring vor cuprinde prevederile specifice stabilite la înfiinţarea acestora.

(1^5) Programele de monitoring vor fi în concordanţă cu prevederile anexei nr. 1^1."

41. La articolul 35, alineatele (5) şi (6) vor avea următorul cuprins:

"(5) Fondul naţional de date de gospodărire a apelor include şi evidenţa apelor ce aparţin domeniului public din Cadastrul apelor. Modul de organizare a Fondului naţional de date hidrologice şi de gospodărire a apelor şi a Cadastrului apelor se stabileşte de către autoritatea publică centrală cu atribuţii în domeniul apelor, iar ţinerea la zi a acestuia se asigură de Administraţia Naţională «Apele Române».

(6) Autorităţile publice, persoanele fizice şi juridice au acces la informaţiile ce constituie Fondul naţional de date de gospodărire a apelor, în baza unei proceduri stabilite de autoritatea publică centrală din domeniul apelor. Folosirea de către acestea a informaţiilor conţinute în Fondul naţional de date de gospodărire a apelor în scopuri comerciale este permisă numai contra cost, în condiţiile legii." ... 

42. La articolul 36, după alineatul (2) se introduce alineatul (3) cu următorul cuprins:

"(3) Lista specificaţiilor tehnice şi metodele standardizate pentru analiza şi monitoringul stării apelor se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale din domeniul apelor."

43. La articolul 37, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

"(3) Zonele prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt considerate, în planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului, zone supuse unor reglementări speciale."

44. La articolul 37, după alineatul (3) se introduce alineatul (4) cu următorul cuprins:

"(4) În scopul asigurării unei calităţi corespunzătoare a observaţiilor şi măsurătorilor hidrometrice, se interzice efectuarea de lucrări în albii sau exploatarea nisipurilor şi a pietrişurilor în zonele aval şi amonte ale staţiilor hidrometrice, pe o distanţă de 5 ori lăţimea cursului de apă, măsurată la debite medii."

45. Articolul 38 va avea următorul cuprins:

"Art. 38. - Pentru asigurarea folosirii raţionale a apelor subterane, a lacurilor şi nămolurilor terapeutice, precum şi a agregatelor minerale din albii, cercetarea şi evaluarea se vor face conform prevederilor legislaţiei în vigoare."

46. La capitolul III, titlul secţiunii a 3-a va avea următorul cuprins:

"Planificarea în domeniul managementului şi amenajării apelor"

47. La articolul 43, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

"Art. 43. - (1) În vederea stabilirii orientărilor fundamentale privind gospodărirea durabilă, unitară, echilibrată şi complexă a resurselor de apă şi a ecosistemelor acvatice, precum şi pentru protejarea zonelor umede se elaborează scheme directoare pe bazine sau grupe de bazine hidrografice, până cel târziu la data de 22 decembrie 2009."

48. La articolul 43, după alineatul 1 se introduc alineatele (1^1) - (1^9) cu următorul cuprins:

"(1^1) Schemele directoare fixează într-o manieră generală şi armonioasă obiectivele de calitate şi cantitate a apelor, urmărind să se asigure:

a) o stare bună a apelor de suprafaţă sau, pentru corpurile de apă artificiale sau puternic modificate, un bun potenţial ecologic şi o stare chimică bună a apelor de suprafaţă; ...  b) o stare chimică bună şi un echilibru între cantitatea prelevată şi reîncărcarea apelor pentru toate resursele de apă subterană; ...  c) realizarea obiectivelor special definite pentru zonele protejate, cu scopul de a reduce tratamentul necesar pentru producţia de apă destinată consumului uman. ... 

(1^2) Obiective mai puţin stricte decât cele stabilite la alin. (1^1) pot fi fixate prin schema directoare atunci când realizarea acestor obiective este imposibilă sau costul lor raportat la beneficiile aşteptate este disproporţionat. Aceste obiective mai puţin stricte sunt menţionate şi motivate în schema directoare, în conformitate cu prevederile art. 2^4.

(1^3) Respectarea obiectivelor menţionate la alin. (1^1) trebuie să fie asigurată până cel târziu la data de 22 decembrie 2015. Dacă obiectivele menţionate la alin. (1^1) nu pot fi realizate în această perioadă, schema directoare poate prevedea perioade mai lungi ale căror motive sunt indicate în schema directoare, în conformitate cu prevederile art. 2^3.

(1^4) Schemele-cadru de gospodărire a apelor existente la data publicării prezentei legi constituie baza schemelor directoare şi îşi vor păstra valabilitatea până cel târziu la data de 22 decembrie 2009. În vederea elaborării schemelor directoare se vor efectua o analiză a caracteristicilor bazinelor hidrografice şi a impactului activităţilor umane asupra stării apelor de suprafaţă şi subterane, precum şi analiza economică a utilizării apei, până la data de 22 decembrie 2004.

(1^5) După aprobarea primelor scheme directoare, în conformitate cu prevederile prezentei legi, acestea vor fi actualizate la fiecare 6 ani. Dacă sunt necesare, analizele caracteristicilor bazinelor hidrografice, impacturilor activităţilor asupra stării apei şi analiza economică a utilizatorilor de apă sunt actualizate cu cel puţin 3 ani înainte de fiecare actualizare a schemelor directoare.

(1^6) Comitetul de bazin implică în elaborarea şi actualizarea schemei directoare reprezentanţii autorităţilor publice centrale, consiliilor judeţene şi consiliilor locale care au obligaţia de a comunica toate informaţiile utile aflate în competenţa lor.

(1^7) Prin intermediul adresei de Internet proprii, Comitetul de bazin va pune la dispoziţia publicului pe parcursul unei perioade de cel puţin 6 luni:

a) un calendar şi un program de lucru, incluzând procedura de consultare, cu cel puţin 3 ani înainte de data prevăzută pentru aprobare a schemei directoare actualizate; ...  b) o sinteză a problemelor care există în bazin în domeniul gospodăririi apelor, cu cel puţin 2 ani înainte de data prevăzută pentru aprobarea schemei directoare actualizate; ...  c) proiectul schemei directoare cu cel puţin un an înainte de data prevăzută pentru aprobarea schemei directoare actualizate. ... 

(1^8) În corelare cu prevederile schemelor directoare se elaborează programe de măsuri care trebuie realizate pentru atingerea obiectivelor privind asigurarea protecţiei cantitative şi calitative a apelor, apărarea împotriva acţiunilor distructive ale apelor, precum şi valorificarea potenţialului apelor, în raport cu cerinţele dezvoltării durabile a societăţii şi în acord cu strategia şi politicile de mediu incluzând dezvoltarea lucrărilor, instalaţiilor şi amenajărilor de gospodărire a apelor.

(1^9) Programele de măsuri se stabilesc cel târziu până la data de 22 decembrie 2009 şi vor fi operaţionale cel târziu la data de 22 decembrie 2012. Programele de măsuri se revizuiesc şi, dacă este necesar, se reactualizează până cel târziu la data de 22 decembrie 2015 şi apoi la fiecare 6 ani."

49. La articolul 43, alineatele (2) şi (3) vor avea următorul cuprins:

"(2) Schemele directoare şi programele de măsuri prevăzute la alin. (1^8) se elaborează şi se actualizează de către Administraţia Naţională «Apele Române», se avizează de către Comitetul de bazin, la propunerea autorităţii publice centrale din domeniul apelor, şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Conţinutul minim al schemelor directoare şi al programelor de măsuri este prevăzut în anexa nr. 3.

(3) Toate activităţile social-economice, inclusiv amenajarea bazinelor hidrografice, protecţia mediului şi amenajarea teritoriului se corelează cu prevederile schemelor directoare." ... 

50. Articolul 44 va avea următorul cuprins:

"Art. 44. - Informaţiile necesare pentru elaborarea schemelor directoare şi a programelor de măsuri, inclusiv cele pentru stabilirea cerinţelor de apă, de valorificare a potenţialului apelor şi de apărare împotriva inundaţiilor pe ansamblul teritoriului naţional, pe etape de dezvoltare, se pun la dispoziţia autorităţii publice centrale din domeniul apelor şi Administraţiei Naţionale «Apele Române» de către autorităţile publice centrale şi locale, de principalii utilizatori de apă, precum şi de organizaţiile neguvernamentale interesate în amenajarea bazinelor hidrografice. Aceste informaţii vor fi puse şi la dispoziţia comitetelor de bazin."

51. La articolul 45, alineatele (1) şi (3) vor avea următorul cuprins:

"Art. 45. - (1) Pentru bazine hidrografice mici sau părţi de bazine hidrografice se întocmesc scheme locale de amenajare şi de gospodărire a apelor, denumite în continuare scheme locale, care se încadrează în schemele directoare. Schemele locale stabilesc obiectivele generale de punere în valoare şi de protejare cantitativă şi calitativă a resurselor de apă, a ecosistemelor acvatice şi a zonelor umede, precum şi obiectivele generale privind utilizarea durabilă şi protecţia tuturor categoriilor de resurse de apă din teritoriul respectiv.

................................................................................

(3) Prin schema locală se evaluează mijloacele economice şi financiare necesare pentru realizarea lucrărilor, instalaţiilor şi amenajărilor prevăzute. Aceasta trebuie să fie compatibilă cu orientările fixate în schema directoare." ... 

52. Articolul 46 va avea următorul cuprins:

"Art. 46. - (1) Programele şi deciziile administrative care au legătură cu apele trebuie să fie în concordanţă cu prevederile schemelor directoare aprobate.

(2) La elaborarea documentaţiilor tehnice pentru lucrările prevăzute la art. 48 se va ţine seama de prevederile schemelor directoare, respectiv schemelor locale." ... 

53. La articolul 47, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

"Art. 47. - (1) La nivelul fiecărei direcţii de apă a Administraţiei Naţionale «Apele Române» se organizează un Comitet de bazin."

54. La articolul 47 alineatul (2), literele a), b), e) şi i) vor avea următorul cuprins:

"a) 2 reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale din domeniul apelor şi protecţiei mediului, dintre care unul este numit din cadrul agenţiilor de protecţia mediului din bazinul hidrografic respectiv;

b) un reprezentant al autorităţii publice centrale din domeniul sănătăţii, numit de aceasta din cadrul direcţiilor de sănătate publică ale judeţelor din bazinul hidrografic respectiv; ... 

................................................................................

e) un prefect din bazinul hidrografic respectiv, numit de autoritatea publică centrală pentru administraţia publică; ... 

................................................................................

i) un reprezentant al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor." ... 

55. La articolul 47, alineatul (6) va avea următorul cuprins:

"(6) Membrii Comitetului de bazin pot fi schimbaţi de cei care i-au numit sau ales."

56. La articolul 47 alineatul (7), literele a) şi c) vor avea următorul cuprins:

"a) să avizeze schemele directoare, precum şi programele de măsuri pentru atingerea obiectivelor din schemele directoare şi realizarea lucrărilor, instalaţiilor şi amenajărilor de gospodărirea apelor;

...............................................................................

c) să aprobe schemele locale, stabilind priorităţile tehnice şi financiare, şi să le integreze în schemele directoare;" ... 

57. La articolul 47 alineatul (7), litera d) se abrogă.

58. La articolul 47 alineatul (7), după litera i) se introduce litera j) cu următorul cuprins:

"j) să avizeze lista ariilor protejate şi să stabilească măsurile de reconstrucţie ecologică a zonelor propuse în acest scop."

59. La articolul 47, alineatul (9) va avea următorul cuprins:

"(9) Comitetul de bazin are un secretariat tehnic, permanent, format din 3-5 persoane, asigurat de direcţiile de ape ale Administraţiei Naţionale «Apele Române», subordonat acestuia."

60. La articolul 48 alineatul (1), după litera k) se introduc literele l)-n) cu următorul cuprins:

"l) lucrări de închidere a minelor şi carierelor şi de reconstrucţie ecologică a zonelor afectate;

m) injectarea în structurile din care au provenit sau în formaţiunile geologice care, din motive naturale, sunt permanent improprii pentru alte scopuri a apelor de zăcământ de la schelele de extracţie, fără a produce poluarea straturilor de ape subterane traversate; ...  n) planuri de amenajare a teritoriului, planuri de urbanism general, zonal şi de detaliu." ... 

61. La articolul 49, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

"Art. 49. - (1) Se interzice amplasarea în zona inundabilă a albiei majore şi în zonele de protecţie precizate la art. 40 de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuinţe sau anexe ale acestora."

62. La articolul 49, după alineatul (3) se introduce alineatul (4) cu următorul cuprins:

"(4) Construcţiile şi obiectivele existente, amplasate în zona inundabilă a albiei majore sau în zonele de protecţie, vor fi identificate de către direcţiile de ape, solicitându-se beneficiarilor demolarea acestora. În situaţia în care demolarea nu este posibilă, beneficiarii vor fi obligaţi să declare pe propria răspundere că îşi asumă riscurile în caz de inundaţii."

63. La articolul 50, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

"Art. 50. - (1) Lucrările prevăzute la art. 48 pot fi promovate şi executate numai în baza avizului de gospodărire a apelor şi, respectiv, notificării emise de Administraţia Naţională «Apele Române». Punerea în funcţiune sau exploatarea acestor lucrări se face numai în baza autorizaţiei de gospodărire a apelor şi, după caz, a notificării emise de Administraţia Naţională «Apele Române»."

64. La articolul 50, după alineatul (1) se introduce alineatul (1^1) cu următorul cuprins:

"(1^1) Pentru execuţia lucrărilor noi şi a intervenţiilor constructive care modifică parametrii de bază ai lucrărilor existente de baraje, pentru retenţii permanente sau nepermanente de apă, a barajelor şi digurilor care realizează depozite de deşeuri industriale depuse prin hidromecanizare şi a lucrărilor hidrotehnice speciale, emiterea avizului de gospodărire a apelor este condiţionată de existenţa acordului de funcţionare în siguranţă emis de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, în conformitate cu prevederile legale."

65. La articolul 50, alineatul (5) se abrogă.

66. La articolul 51 după alineatul (1) se introduce alineatul (1^1) cu următorul cuprins:

"(1^1) Pentru lucrările existente de tipul celor prevăzute la art. 50 alin. (1^1) este necesară obţinerea autorizaţiei de funcţionare în condiţii de siguranţă, care certifică îndeplinirea exigenţelor de performanţă în perioada de exploatare şi este obligatorie pentru obţinerea autorizaţiilor de gospodărire a apelor şi de protecţia mediului."

67. La articolul 51, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

"(2) Avizul, autorizaţia de gospodărire a apelor şi notificarea nu exclud obligativitatea obţinerii acordului şi autorizaţiei de mediu, potrivit legii."

68. Articolul 52 va avea următorul cuprins:

"Art. 52. - Elaborarea documentaţiilor pentru fundamentarea solicitării avizului de gospodărire a apelor trebuie să se bazeze pe studii meteorologice, hidrologice sau hidrogeologice, după caz, pe studii de gospodărire a apelor şi de impact al lucrărilor respective asupra resurselor de apă şi asupra zonelor riverane. Aceste studii şi documentaţii pot fi întocmite de instituţii publice sau private, abilitate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor sau de o autoritate competentă din statele Uniunii Europene. Documentaţiile de fundamentare trebuie să demonstreze că solicitantul avizului de gospodărire a apelor se poate conforma cerinţelor legale."

69. La articolul 53, alineatul (4) va avea următorul cuprins:

"(4) Lucrările de barare a cursurilor de apă trebuie să fie prevăzute cu instalaţii care să asigure debitul necesar în aval, precum şi, după caz, cu construcţiile pentru migrarea ihtiofaunei în vederea atingerii stării bune a apelor."

70. La articolul 54 alineatul (1), litera b) se abrogă.

71. La articolul 54 alineatul (1), litera g) va avea următorul cuprins:

"g) lucrări noi de captare a apei, dacă debitul prelevat nu depăşeşte 2 litri/secundă, iar apele evacuate rezultate după folosire nu influenţează calitatea resurselor de apă;"

72. La articolul 54 alineatul (1), după litera g) se introduce litera h) cu următorul cuprins:

"h) reparaţii de drumuri şi poduri."

73. La articolul 55, după alineatul (5) se introduce alineatul (6) cu următorul cuprins:

"(6) Pentru corpurile de apă care nu au atins starea bună sau potenţialul ecologic bun în perioada prevăzută în schema directoare se impune reactualizarea prevederilor autorizaţiilor de gospodărire a apelor."

74. La articolul 56 alineatul (1), după litera e) se introduce litera f) cu următorul cuprins:

"f) în situaţia nerealizării din vina beneficiarului a prevederilor programului de etapizare, anexă la actul de reglementare."

75. La articolul 58 alineatul (1), litera d) va avea următorul cuprins:

"d) în caz de poluare accidentală a resurselor de apă, care ameninţă sănătatea populaţiei sau produce pagube ecologice."

76. Articolul 61 se abrogă.

77. La articolul 62, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

"(3) Barajele şi lacurile de acumulare se vor proiecta şi se vor executa de unităţi de specialitate, cu respectarea exigenţelor de performanţă referitoare la siguranţa barajelor."

78. La articolul 63, alineatele (1), (2) şi (4) vor avea următorul cuprins:

"Art. 63. - (1) Deţinătorii de baraje şi lacuri de acumulare, precum şi de prize pentru alimentări cu apă, cu sau fără baraj, au obligaţia să întocmească regulamente de exploatare şi să respecte prevederile acestora. Regulamentele de exploatare fac parte integrantă din autorizaţia de gospodărire a apelor.

(2) Regulamentele de exploatare, elaborate în baza regulamentului-cadru stabilit de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, detaliază şi concretizează condiţiile generale de exploatare coordonată, pe ansamblul bazinului hidrografic, a categoriilor de lucrări prevăzute la alin. (1), cuprinse în regulamentele de exploatare bazinale. ... 

.................................................................................

(4) Coordonarea exploatării lacurilor de acumulare pe bazine hidrografice, indiferent de deţinător, se asigură de Administraţia Naţională «Apele Române» în conformitate cu prevederile regulamentelor de exploatare bazinale. Regulamentele de exploatare bazinale se elaborează de Administraţia Naţională «Apele Române» în baza normelor metodologice stabilite de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, se avizează de comitetele de bazin şi se aprobă de autoritatea publică centrală din domeniul apelor." ... 

79. Articolul 64 va avea următorul cuprins:

"Art. 64. - (1) Persoanele juridice care au în administrare sau în exploatare lucrări hidrotehnice sunt obligate să utilizeze prizele, barajele şi lacurile de acumulare conform graficelor-dispecer, pe baza programelor lunare de exploatare şi, corelat cu producerea de energie, să asigure debitele necesare folosinţelor industriei, agriculturii, populaţiei şi a debitului necesar protecţiei ecosistemului acvatic.

(2) Deţinătorii de baraje, cu lacurile de acumulare aferente, şi ai altor construcţii hidrotehnice au obligaţia să monteze aparatura necesară urmăririi comportării în timp a acestora, să-şi organizeze sistemul de urmărire a comportării în timp pe baza unor proiecte specializate, să realizeze expertizarea periodică a lucrărilor şi să deţină autorizaţia de funcţionare în siguranţă, conform prevederilor legale." ... 

80. Articolul 65 va avea următorul cuprins:

"Art. 65. - Competenţele de avizare şi aprobare a regulamentelor de exploatare bazinale şi a programelor de exploatare a lacurilor de acumulare se stabilesc de autoritatea publică centrală din domeniul apelor."

81. La articolul 67, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

"(3) Activităţile prevăzute la alin. (2) constituie o obligaţie pentru toate persoanele fizice şi juridice, cu excepţia persoanelor cu handicap, a bătrânilor şi a altor categorii defavorizate."

82. La articolul 68, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

"(2) Coordonarea, îndrumarea şi urmărirea activităţii de supraveghere a barajelor, a lacurilor de acumulare şi a altor lucrări hidrotehnice, în vederea exploatării în siguranţă a acestora, se realizează de către Comisia naţională pentru siguranţa barajelor şi lucrărilor hidrotehnice, constituită din reprezentanţi ai ministerelor, ai agenţilor economici interesaţi şi ai instituţiilor publice interesate."

83. Articolul 69 va avea următorul cuprins:

"Art. 69. - (1) Organizarea şi conducerea la nivel naţional a acţiunilor de prevenire şi apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice se realizează, potrivit legii, de către Comisia centrală de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice, denumită în continuare Comisia centrală, constituită din reprezentanţi ai ministerelor, agenţilor economici interesaţi şi instituţiilor publice interesate.

(2) Comisia centrală prevăzută la alin. (1) conlucrează permanent şi se subordonează, în caz de dezastre, Comisiei guvernamentale de apărare împotriva dezastrelor, instituită potrivit legii." ... 

84. La articolul 71, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

"(2) Comisiile judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, de apărare împotriva dezastrelor sunt constituite prin ordin al prefectului. Secretariatul permanent pentru secţiunea de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice a acestor comisii se asigură de către Administraţia Naţională «Apele Române»."

85. La articolul 74, alineatul (5) va avea următorul cuprins:

"(5) Prefectul judeţului în care se află sediul direcţiei de ape a Administraţiei Naţionale «Apele Române» are atribuţii de coordonare a activităţii de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice pe bazinul hidrografic respectiv."

86. La articolul 77, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

"(2) În vederea realizării consultării prevăzute la alin. (1), autoritatea publică centrală din domeniul apelor şi, după caz, Administraţia Naţională «Apele Române» sau direcţiile de apă bazinale vor publica în ziarul local o informare cu privire la măsurile propuse. Aceeaşi informare se transmite şi utilizatorilor de apă, riveranilor, precum şi oricărei alte persoane ce ar putea fi afectată."

87. La articolul 77, după alineatul (5) se introduce alineatul (5^1) cu următorul cuprins:

"(5^1) În cazul în care măsurile prevăzute la alin. (1) afectează alimentarea cu apă a populaţiei, la informarea şi consultarea publicului va colabora autoritatea publică centrală din domeniul sănătăţii şi autorităţile sale teritoriale."

88. La articolul 80, după alineatul (1) se introduc alineatele (1^1) - (1^3) cu următorul cuprins:

"(1^1) În vederea atingerii obiectivelor prezentei legi se va aplica principiul recuperării costurilor serviciilor de apă, inclusiv costuri implicate de mediu şi de resursă, pe baza analizei economice al cărei conţinut este prevăzut în anexa nr. 4 şi cu respectarea principiului poluatorul plăteşte.

(1^2) Până în anul 2010 se va promova o politică de recuperare a costurilor în domeniul apei care să stimuleze folosinţele şi să utilizeze în mod eficient resursele de apă. Această politică va stabili, pe baza analizei economice prevăzute la alin. (1^1), o contribuţie adecvată a diferitelor folosinţe majore, în special industria, agricultura şi alimentarea cu apă pentru populaţie, la recuperarea costurilor serviciilor de apă. Contribuţia astfel stabilită va ţine seama de efectele de mediu, economice şi sociale, precum şi de condiţiile geografice şi climatice specifice.

(1^3) Măsurile stabilite pentru implementarea prevederilor alin. (1^1) şi (1^2) vor fi incluse în schema directoare. Prevederile alin. (1^1) şi (1^2) nu vor influenţa în nici un fel finanţarea măsurilor preventive şi de remediere pentru realizarea obiectivelor prezentei legi."

89. La articolul 80, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

"(2) Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă include sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii şi penalităţi ca parte a modului de finanţare a dezvoltării domeniului şi de asigurare a funcţionării Administraţiei Naţionale «Apele Române»."

90. La articolul 80, alineatele (3) şi (4) se abrogă.

91. La articolul 81, alineatele (1) şi (3) vor avea următorul cuprins:

"Art. 81. - (1) Sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii, tarife şi penalităţi specifice activităţii de gospodărire a resurselor de apă se aplică tuturor utilizatorilor. Sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii, tarife şi penalităţi specifice activităţii de gospodărire a resurselor de apă se stabileşte prin modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale «Apele Române», aprobată cu modificări prin Legea nr. 404/2003, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Cuantumul contribuţiilor, plăţilor, bonificaţiilor, tarifelor şi penalităţilor specifice activităţii de gospodărire a resurselor de apă se reactualizează periodic prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale în domeniul apelor.

.................................................................................

(3) Administraţia Naţională «Apele Române», în calitate de operator unic atât al resurselor de apă de suprafaţă, naturale sau amenajate, indiferent de deţinătorul cu orice titlu al amenajării, cât şi al resurselor de apă subterane, indiferent de natura lor şi a instalaţiilor, îşi constituie veniturile proprii dintr-o contribuţie specifică de gospodărire a apelor plătită lunar de către toţi utilizatorii resurselor de apă pe bază de abonament încheiat în acest sens, din plăţile pentru serviciile comune de gospodărire a apelor, din tarife pentru avizele, autorizaţiile, notificările pe care le poate emite sau este împuternicită să le emită, precum şi din penalităţile aplicate." ... 

92. La articolul 81, după alineatul (3) se introduce alineatul (3^1) cu următorul cuprins:

"(3^1) Contribuţiile specifice de gospodărire a apelor în sensul prezentei legi sunt:

a) contribuţia pentru utilizarea resurselor de apă pe categorii de resurse şi utilizatori; ...  b) contribuţia pentru primirea apelor uzate în resursele de apă; ...  c) contribuţia pentru potenţialul hidroenergetic asigurat prin barajele lacurilor de acumulare din administrarea Administraţiei Naţionale «Apele Române»; ...  d) contribuţia pentru exploatarea nisipurilor şi pietrişurilor din albiile şi malurile cursurilor de apă ce intră sub incidenţa prezentei legi." ... 

93. La articolul 81, alineatele (4) şi (5) vor avea următorul cuprins:

"(4) Utilizatorii de apă, consumatori sau neconsumatori, au obligaţia să plătească lunar cuantumul contribuţiei specifice de gospodărire a apelor; în caz contrar, li se vor aplica penalităţi de întârziere conform prevederilor Codului de procedură fiscală, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003.

(5) Pentru apa tratată şi livrată sau pentru alte servicii de apă, operatori, furnizori sau prestatori sunt persoane fizice sau juridice care, după caz, au în administrare lucrări hidrotehnice sau care prestează servicii de apă." ... 

94. La articolul 82, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

"(2) Penalităţile se aplică acelor utilizatori de apă la care se constată abateri de la prevederile reglementate atât pentru depăşirea cantităţilor de apă utilizate, cât şi a concentraţiilor şi cantităţilor de substanţe impurificatoare evacuate în resursele de apă."

95. La articolul 82, după alineatul (3) se introduce alineatul (4) cu următorul cuprins:

"(4) Penalităţile pentru depăşirea valorii concentraţiilor indicatorilor de calitate reglementaţi pentru evacuarea apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor se aplică de către unităţile de gospodărie comunală."

96. Articolele 83 şi 84 se abrogă.

97. Articolul 85 va avea următorul cuprins:

"Art. 85. - Finanţarea investiţiilor privind lucrările, construcţiile sau instalaţiile de gospodărire a apelor se asigură, total sau parţial, după caz, din:

a) bugetul de stat sau bugetele locale pentru lucrările de utilitate publică, potrivit legii; ...  b) fondurile utilizatorilor de apă; ...  c) fonduri obţinute prin credite sau prin emiterea de obligaţiuni, garantate de Guvern sau de autorităţile administraţiei publice locale, pentru lucrări de utilitate publică sau pentru asociaţii de persoane care vor să execute astfel de lucrări; ...  d) alte surse." ... 

98. După articolul 85 se introduc articolele 85^1 - 85^3 cu următorul cuprins:

"Art. 85^1. - Realizarea sarcinilor rezultate din aplicarea convenţiilor şi acordurilor internaţionale din domeniul apelor, precum şi pentru implementarea directivelor Uniunii Europene din domeniul apelor, în scopul îndeplinirii angajamentelor luate de statul român prin acordurile şi convenţiile internaţionale, se asigură din surse proprii şi, în completare, de la bugetul de stat, pe bază de programe, în limita sumelor alocate cu această destinaţie în bugetul autorităţii publice centrale din domeniul apelor.

Art. 85^2. - De la bugetul de stat, în baza programelor anuale, în limita sumelor alocate cu această destinaţie în bugetul autorităţii publice centrale din domeniul apelor, se vor asigura cheltuielile pentru:

a) conservarea ecosistemelor şi delimitarea albiilor minore ale cursurilor de apă din domeniul public al statului; ...  b) întreţinerea, repararea lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi activităţile operative de apărare împotriva inundaţiilor; ...  c) refacerea şi repunerea în funcţiune a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, afectate de calamităţi naturale sau de alte evenimente deosebite; ...  d) activitatea de cunoaştere a resurselor de apă, precum şi activităţile de hidrologie operativă şi prognoză hidrologică. ... 

Art. 85^3. - De la bugetele locale se vor asigura cheltuielile pentru:

a) întreţinerea, repararea, punerea în siguranţă a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public de interes local, cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, şi activităţile operative de apărare împotriva inundaţiilor; ...  b) refacerea şi repunerea în funcţiune a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public de interes local, afectate de calamităţi naturale sau de alte evenimente deosebite." ... 

99. Articolul 88 va avea următorul cuprins:

"Art. 88. - Contravenţiile prevăzute la art. 87, săvârşite de persoane fizice şi persoane juridice, se sancţionează după cum urmează:

a) cu amendă de la 200.000.000 lei la 300.000.000 lei, pentru persoane juridice, şi cu amendă de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la pct. 5), 6), 9), 11)-18), 21)-23), 28), 30), 34), 35) şi 52); ...  b) cu amendă de la 100.000.000 lei la 120.000.000 lei, pentru persoane juridice, şi cu amendă de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la pct. 1)-4), 7), 10), 24)-27), 29), 31), 32), 39)-41), 43)-51); ...  c) cu amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei, pentru persoane juridice, şi cu amendă de la 2.500.000 lei la 5.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la pct. 8), 19), 20), 33), 36)-38), 42) şi 53)." ... 

100. Articolul 90 va avea următorul cuprins:

"Art. 90. - Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 88 se fac de către:

a) inspectorii din autoritatea publică centrală din domeniul apelor şi Administraţia Naţională «Apele Române»; ...  b) directorul general al Administraţiei Naţionale «Apele Române», directorii direcţiilor de ape, precum şi salariaţii împuterniciţi de aceştia; ...  c) alte persoane împuternicite de conducerea autorităţii publice centrale din domeniul apelor; ...  d) comisarii Gărzii de Mediu." ... 

101. Articolul 91 va avea următorul cuprins:

"Art. 91. - Contravenţiilor prevăzute de prezenta lege le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare."

102. Articolul 92 va avea următorul cuprins:

"Art. 92. - (1) Evacuarea, aruncarea sau injectarea în apele de suprafaţă şi subterane, în apele maritime interioare sau în apele mării teritoriale de ape uzate, deşeuri, reziduuri sau produse de orice fel, care conţin substanţe, bacterii sau microbi în cantitate sau concentraţie care poate schimba caracteristicile apei, punând în pericol viaţa, sănătatea şi integritatea corporală a persoanelor, viaţa animalelor, mediul înconjurător, producţia agricolă sau industrială ori fondul piscicol, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani.

(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează şi următoarele fapte: ...  a) poluarea, în orice mod, a resurselor de apă, dacă are un caracter sistematic şi produce daune utilizatorilor de apă din aval; ...  b) descărcarea apelor uzate şi a deşeurilor de pe nave sau platforme plutitoare direct în apele naturale; ...  c) poluarea prin evacuarea sau scufundarea în apele naturale a unor substanţe sau deşeuri periculoase direct sau de pe nave ori platforme plutitoare; ...  d) depozitarea în albia majoră a râurilor, a combustibilului nuclear sau a deşeurilor rezultate din folosirea acestuia; ...  e) punerea în pericol a digurilor de contur ale lacurilor de acumulare prin exploatările de agregate minerale din albia majoră sau terase. ...  (3) Depozitarea sau folosirea de îngrăşăminte chimice, pesticide sau alte substanţe toxice periculoase în zonele de protecţie a apelor constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă de la 300.000.000 lei la 500.000.000 lei. ...  (4) Săvârşirea din culpă a faptelor prevăzute la alin. (1) şi (2) se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă de la 300.000.000 lei la 500.000.000 lei, iar a faptelor prevăzute la alin. (3), cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă de la 100.000.000 lei la 300.000.000 lei. ...  (5) Dacă faptele prevăzute la alin. (1)-(3) au avut ca urmare vătămarea corporală gravă a unei persoane, au pus în pericol sănătatea ori integritatea corporală a unui număr mare de persoane sau au cauzat o pagubă materială importantă, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi. ...  (6) Dacă faptele prevăzute la alin. (1)-(3) au avut ca urmare moartea uneia sau mai multor persoane, otrăvirea în masă a populaţiei, provocarea de epidemii sau o pagubă importantă economiei naţionale, pedeapsa este închisoarea de la 15 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi. ...  (7) Tentativa la infracţiunile prevăzute în alin. (1)-(3) se pedepseşte." ... 

103. Articolul 93 va avea următorul cuprins:

"Art. 93. - (1) Executarea, modificarea sau extinderea de lucrări, construcţii ori instalaţii pe ape sau care au legătură cu apele, fără avizul de gospodărire a apelor sau fără notificarea unei astfel de lucrări, precum şi darea în exploatare de unităţi, fără punerea concomitentă în funcţiune a reţelelor de canalizare, a staţiilor şi instalaţiilor de epurare a apei uzate, potrivit autorizaţiei de gospodărire a apelor, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă de la 300.000.000 lei la 500.000.000 lei.

(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează şi următoarele fapte: ...  a) utilizarea resurselor de apă în diferite scopuri, fără autorizaţia de gospodărire a apelor sau fără notificarea activităţii; ...  b) exploatarea sau întreţinerea lucrărilor construite pe ape ori în legătură cu apele, desfăşurarea activităţii de topire a teiului, cânepii, inului şi a altor plante textile, de tăbăcire a pieilor şi de extragere a agregatelor minerale, fără autorizaţia de gospodărire a apelor; ...  c) exploatarea de agregate minerale în zonele de protecţie sanitară a surselor de apă, în zonele de protecţie a albiilor, malurilor, construcţiilor hidrotehnice, construcţiilor şi instalaţiilor hidrometrice sau a instalaţiilor de măsurare automată a calităţii apelor; ...  d) utilizarea albiilor minore, fără autorizaţia de gospodărire a apelor, precum şi a plajei şi ţărmului mării în alte scopuri decât îmbăierea sau plimbarea; ...  e) continuarea activităţii după pierderea drepturilor obţinute în baza legii. ...  (3) Săvârşirea din culpă a faptelor prevăzute la alin. (1) şi (2) se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă de la 200.000.000 lei la 400.000.000 lei." ... 

104. Articolul 94 va avea următorul cuprins:

"Art. 94. - (1) Restrângerea utilizării apei potabile pentru populaţie în folosul altor activităţi sau depăşirea cantităţii de apă alocate, dacă are un caracter sistematic ori a produs o perturbare în activitatea unei unităţi de ocrotire socială sau a cauzat neajunsuri în alimentarea cu apă a populaţiei, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă de la 150.000.000 lei la 300.000.000 lei.

(2) Săvârşirea din culpă a faptei prevăzute la alin. (1) se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă de la 100.000.000 lei la 200.000.000 lei." ... 

105. Articolul 95 va avea următorul cuprins:

"Art. 95. - (1) Distrugerea, deteriorarea sau manevrarea de către persoanele neautorizate a stăvilarelor, grătarelor, vanelor, barierelor sau a altor construcţii ori instalaţii hidrotehnice constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă de la 150.000.000 lei la 300.000.000 lei.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează efectuarea de săpături, gropi sau şanţuri în baraje, diguri ori în zonele de protecţie a acestor lucrări, precum şi extragerea pământului sau a altor materiale din lucrările de apărare, fără avizul de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea acestuia. ...  (3) Săvârşirea din culpă a faptelor prevăzute la alin. (1) şi (2) se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă de la 100.000.000 lei la 200.000.000 lei. ...  (4) Tentativa la infracţiunile prevăzute la alin. (1) şi (2) se pedepseşte." ... 

106. Articolele 96-105 se abrogă.

107. La articolul 107, alineatele (1) şi (3) vor avea următorul cuprins:

"Art. 107. - (1) Pentru lucrările existente pe ape sau în legătură cu apele, neautorizate, utilizatorii de apă sau deţinătorii lucrărilor respective vor întocmi documentele necesare şi vor solicita autorizaţia de gospodărire a apelor în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

.............................................................................

(3) Utilizatorii de apă care la data intrării în vigoare a prezentei legi nu sunt dotaţi cu staţii sau instalaţii de epurare ori ale căror instalaţii existente necesită completări, extinderi, retehnologizări sau optimizări funcţionale sunt obligaţi să realizeze şi să pună în funcţiune staţii şi instalaţii de epurare la capacitate şi cu eficienţa corespunzătoare, pe baza unui program etapizat, întocmit în raport cu mărimea impactului evacuării asupra resurselor de apă sau pentru îndeplinirea condiţiilor de protecţie a apelor şi a ecosistemelor acvatice." ... 

108. Articolul 110 va avea următorul cuprins:

"Art. 110. - Autoritatea publică centrală pentru apă este în drept să emită norme, normative şi ordine cu caracter obligatoriu în domeniul apelor. În termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentei legi se vor elabora şi promova, prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru apă:

a) procedura şi competenţele de emitere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor; ...  b) procedura de modificare sau de retragere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor; ...  c) procedura de suspendare temporară a autorizaţiilor de gospodărire a apelor; ...  d) procedura de notificare; ...  e) procedura de instituire a regimului de supraveghere specială; ...  f) normativul de conţinut al documentaţiilor tehnice supuse avizării şi autorizării; ...  g) competenţele de avizare şi aprobare a regulamentelor de exploatare şi a programelor de exploatare a lacurilor de acumulare; ...  h) normele metodologice pentru elaborarea regulamentelor de exploatare bazinală; ...  i) regulamentul-cadru pentru exploatarea barajelor, lacurilor de acumulare şi prizelor de alimentare cu apă; ...  j) metodologia privind elaborarea planurilor de restricţii şi de folosire a apei în perioade deficitare; ...  k) metodologia-cadru de elaborare a planurilor de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale la folosinţele de apă potenţial poluatoare; ...  l) normele metodologice privind avizul de amplasament; ...  m) procedura privind mecanismul de acces la informaţia de gospodărire a apelor; ...  n) procedura privind participarea utilizatorilor de apă, a riveranilor şi a publicului în activitatea de consultare; ...  o) metodologia şi instrucţiunile tehnice pentru elaborarea schemelor directoare." ... 

109. După articolul 111 se introduc articolele 111^1 - 111^4 cu următorul cuprins:

"Art. 111^1. - Administraţia Naţională «Apele Române» se va reorganiza ca instituţie publică în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 111^2. - Organizarea şi funcţionarea Administraţiei Naţionale «Apele Române» se stabilesc prin statut propriu, aprobat prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale din domeniul apelor.

Art. 111^3. - Administraţia Naţională «Apele Române», ca instituţie publică, preia toate drepturile şi este ţinută de toate obligaţiile fostului agent economic Administraţia Naţională «Apele Române».

Art. 111^4. - Obligaţiile bugetare restante stabilite prin certificate de obligaţii bugetare, cu excepţia impozitelor şi contribuţiilor cu reţinere la sursă, inclusiv accesoriile acestora, se anulează la data intrării în vigoare a prezentei legi."

110. Articolul 112 se abrogă.

   

Articolul II

În tot cuprinsul Legii apelor nr. 107/1996, sintagmele: Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, Regia Autonomă "Apele Române", Ministerul Transporturilor, Ministerul Turismului, Ministerul Sănătăţii se vor înlocui cu sintagmele: autoritatea publică centrală din domeniul apelor, Administraţia Naţională "Apele Române", autoritatea publică centrală din domeniul transporturilor, autoritatea publică centrală din domeniul turismului, respectiv autoritatea publică centrală din domeniul sănătăţii.

   

Articolul III

Anexele nr. 1^1 - 1^4 şi 1-6 fac parte integrantă din prezenta lege.

   

Articolul IV

Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

   

Articolul V

Legea apelor nr. 107/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 8 octombrie 1996, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALER DORNEANU

PREŞEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

Bucureşti, 28 iunie 2004.

Nr. 310.

   

Anexa 1

DEFINIŢIILE

termenilor tehnici utilizaţi

1. acumulare nepermanentă: acumulare realizată prin bararea unui curs de apă sau ca incinta laterală îndiguită, având rol numai pentru atenuarea viiturilor;

2. abordare combinată: controlul evacuărilor şi emisiilor în apele de suprafaţă conform modului de abordare stabilit în art. 2^8;

3. acvifer: strat sau strate subterane de roci geologice sau alte strate geologice cu o porozitate şi o permeabilitate suficientă astfel încât să permită fie o curgere semnificativă a apelor subterane, fie prelevarea unor cantităţi importante de ape subterane;

4. agregate minerale: material inert granular (nisip, pietriş, bolovăniş etc.) de natură minerală, utilizat ca material de construcţie, existent în albiile şi malurile cursurilor de apă, ale lacurilor, precum şi pe ţărmul mării;

5. albie minoră: suprafaţă de teren ocupată permanent sau temporar de apă, care asigură curgerea nestingherită, din mal în mal, a apelor la niveluri obişnuite, inclusiv insulele create prin curgerea naturală a apelor;

6. albie majoră: porţiunea de teren din valea naturală a unui curs de apă, peste care se revarsă apele mari, la ieşirea lor din albia minoră;

7. ape de suprafaţă: apele interioare, cu excepţia apelor subterane; ape tranzitorii şi ape costiere, exceptând cazul stării chimice pentru care trebuie incluse apele teritoriale;

8. ape subterane: apele aflate sub suprafaţa solului în zona saturată şi în contact direct cu solul sau cu subsolul;

9. ape tranzitorii: corpuri de apă de suprafaţă aflate în vecinătatea gurilor râurilor, care sunt parţial saline ca rezultat al apropierii de apele de coastă, dar care sunt influenţate puternic de cursurile de apă dulce;

10. ape costiere: apele de suprafaţă situate în interiorul unei linii ale cărei puncte sunt situate în totalitate la o distanţă de l milă marină pe partea dinspre mare, faţă de cel mai apropiat punct al liniei de bază, de la care se măsoară întinderea apelor teritoriale, cu extinderea limitei, unde este cazul, până la limita exterioară a apelor tranzitorii;

11. ape interioare: toate apele de suprafaţă stătătoare şi curgătoare şi subterane aflate în interiorul liniei de bază, de la care se măsoară întinderea apelor teritoriale;

12. ape naţionale navigabile:

a) apele maritime considerate, potrivit legii, ape maritime interioare; ...  b) fluviile, râurile, canalele şi lacurile din interiorul ţării, pe sectoarele lor navigabile; ...  c) apele navigabile de frontieră, de la malul român până la linia de frontieră; ... 

13. ape uzate: ape provenind din activităţi casnice, sociale sau economice, conţinând substanţe poluante sau reziduuri care-i alterează caracteristicile fizice, chimice şi bacteriologice iniţiale, precum şi ape de ploaie ce curg pe terenuri poluate;

14. apa destinată consumului uman:

a) orice tip de apă în stare naturală sau după tratare, folosită pentru băut, la prepararea hranei ori pentru alte scopuri casnice, indiferent de originea ei şi indiferent dacă este furnizată prin reţea de distribuţie, din rezervor sau este distribuită în sticle ori în alte recipiente; ...  b) toate tipurile de apă folosită ca sursă în industria alimentară pentru fabricarea, procesarea, conservarea sau comercializarea produselor ori substanţelor destinate consumului uman; ... 

15. zone protejate: zonele menţionate în anexa l^2 şi art. 5^1;

16. autoritate competentă: autoritatea (autorităţile) responsabilă de implementarea prevederilor Legii apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare;

17. avizul şi autorizaţia de gospodărire a apelor: acte ce condiţionează din punct de vedere tehnic şi juridic execuţia lucrărilor construite pe ape sau în legătură cu apele şi funcţionarea sau exploatarea acestor lucrări, precum şi funcţionarea şi exploatarea celor existente şi reprezintă principalele instrumente folosite în administrarea domeniului apelor; acestea se emit în baza reglementărilor elaborate şi aprobate de autoritatea administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul apelor;

18. bazin hidrografic: înseamnă o suprafaţă de teren de pe care toate scurgerile de suprafaţă curg printr-o succesiune de curenţi, râuri şi posibil lacuri, spre mare într-un râu cu o singură gură de vărsare, estuar sau deltă;

19. cadastrul apelor: activitatea privind inventarierea, clasificarea, evidenţa şi sinteza datelor referitoare la reţeaua hidrografică, resursele de apă, lucrările de gospodărire a apelor, precum şi la prelevările şi restituţiile de apă;

20. corp de apă de suprafaţă: un element discret şi semnificativ al apelor de suprafaţă, de exemplu: lac, lac de acumulare, curs de apă-râu sau canal, sector de curs de apă-râu sau canal, ape tranzitorii sau un sector/secţiune din apele costiere; 21. corp de apă subterană: volum distinct de apă subterană dintr-un acvifer sau mai multe acvifere;

22. corp de apă artificial: corp de apă de suprafaţă creat prin activitate umană;

23. corp de apă puternic modificat: corp de apă de suprafaţă care, datorită unei modificări fizice cauzată de o activitate umană, şi-a schimbat substanţial caracterul lui natural, desemnat astfel în conformitate cu prevederile anexei nr. l^1;

24. controlul emisiilor: acţiunea de reglementare a unor limite specifice ale emisiilor, cum ar fi: valori limită de emisie, valori limită sau condiţii referitoare la efectele generate, natura sau alte caracteristici ale emisiilor, condiţii de operare cu efect asupra emisiilor;

25. debit salubru: debitul minim necesar într-o secţiune pe un curs de apă, pentru asigurarea condiţiilor naturale de viaţă ale ecosistemelor acvatice existente;

26. debit de servitute: debitul minim necesar a fi lăsat permanent într-o secţiune pe un curs de apă, în aval de o lucrare de barare, format din debitul salubru şi debitul minim necesar utilizatorilor de apă din aval;

27. deşeu: orice substanţă sau orice obiect care aparţine unor categorii stabilite conform legii, pe care deţinătorul le aruncă, are intenţia sau obligaţia de a le arunca;

28. dezvoltare durabilă: dezvoltarea care corespunde necesităţilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţi;

29. district al bazinului hidrografic: suprafaţă de teren sau de mare, constituită dintr-unul sau mai multe bazine hidrografice vecine împreună cu apele subterane şi costiere asociate, care este identificată ca unitate principală de administrare a bazinului hidrografic;

30. drept de folosinţă a apelor: dreptul recunoscut de lege oricărei persoane de a folosi resursele de apă;

31. evacuarea directă în apa subterană: evacuarea poluanţilor în apele subterane fără percolare prin sol sau subsol;

32. faleza mării: mal înalt şi abrupt al unei mări;

33. Fondul naţional de date de gospodărire a apelor: totalitatea bazelor de date meteorologice, hidrologice, hidrogeologice, de gospodărire cantitativă şi calitativă a apelor;

34. folosinţe de apă: serviciile de apă împreună cu orice activitate identificată ca având un impact semnificativ asupra stării apelor;

35. gospodărirea apelor: ansamblul activităţilor care prin mijloace tehnice şi măsuri legislative, economice şi administrative, conduc la cunoaşterea, utilizarea, valorificarea raţională, menţinerea sau îmbunătăţirea resurselor de apă pentru satisfacerea nevoilor sociale şi economice, la protecţia împotriva epuizării şi poluării acestor resurse, precum şi la prevenirea şi combaterea acţiunilor distructive ale apelor;

36. informaţii de gospodărire a apelor: informaţii privind caracteristicile cantitative şi calitative ale resurselor de apă, zonele inundabile, degradările albiilor şi malurilor, lucrările de amenajare a bazinelor hidrografice şi alte lucrări care au legătură cu apele, inclusiv sursele de poluare şi lucrările pentru protecţia calităţii apelor şi alte elemente caracteristice naturale sau antropice, precum şi drepturile de utilizare a apelor;

37. lac: corp de apă interioară, stătătoare, de suprafaţă;

38. mal: porţiune îngustă de teren, de regulă în pantă, de-a lungul unei ape;

39. monitorizare integrată a apelor: reprezintă activitatea de observaţii şi măsurători standardizate şi continue pe termen lung, asupra apelor, pentru cunoaşterea şi caracterizarea stării şi tendinţei de evoluţie a mediului hidric. Această activitate presupune tripla integrare a:

a) ariilor de investigare la nivel de bazin hidrografic: râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere, ape subterane, zone protejate şi folosinţe de apă; ...  b) mediilor de investigare: apa, sedimente/materii în suspensie, biota; ...  c) elementelor investigate: biologice, hidromorfologice şi fizico-chimice; ... 

40. nivel mediu al apei: poziţia curbei suprafeţei libere a apei, raportată la un plan de referinţă corespunzătoare tranzitării prin albie a debitului mediu pe o perioadă îndelungată (debit-modul);

41. notificarea reprezintă un act de reglementare, în baza căruia beneficiarul sau titularul de investiţie poate să execute sau să pună în funcţiune anumite categorii de lucrări şi activităţi desfăşurate pe ape sau în legătură cu acestea;

42. obiective de protecţie a apelor şi mediului acvatic: sunt obiectivele stabilite în art. 2^1;

43. participarea publicului: informarea, consultarea şi implicarea activă a acestuia în activităţile de gospodărire a apelor;

44. plaja mării: porţiunea de teren din vecinătatea mării, cuprinsă între cota cea mai scăzută a apei şi limita terenului neafectat de dinamica mediului acvatic;

45. poluare: înseamnă introducerea directă sau indirectă, ca rezultat al activităţii umane, a unor substanţe, sau a căldurii în aer, apă sau pe sol, care poate dăuna sănătăţii umane sau calităţii ecosistemelor acvatice sau celor terestre dependente de cele acvatice, care poate conduce la pagube materiale ale proprietăţii, sau care pot dăuna sau obstrucţiona serviciile sau alte folosinţe legale ale mediului;

46. poluant: înseamnă orice substanţă care poate să determine poluare, în special substanţele prevăzute în anexa nr. 6;

47. potenţial ecologic bun: starea unui corp de apă puternic modificat sau a unui corp de apă artificial, clasificată în concordanţă cu prevederile relevante din anexa nr. l^1;

48. prevenirea şi înlăturarea efectelor poluărilor accidentale a resurselor de apă: totalitatea măsurilor şi acţiunilor care implică: măsuri de prevenire, mijloace şi construcţii cu rol de apărare şi pregătire pentru intervenţii; acţiuni operative de urmărire a undei de poluare, limitarea răspândirii, colectarea, neutralizarea şi distrugerea poluanţilor; măsuri pentru restabilirea situaţiei normale şi refacerea echilibrului ecologic;

49. program etapizat: act cu putere juridică elaborat pentru conformarea cu prevederile legale, prin efectuarea eşalonată a remedierilor sau a completărilor ce se impun la folosinţele de apă;

50. râu: corp de apă interioară care curge în cea mai mare parte la suprafaţa terenului, dar care poate curge şi subteran într-o anumită parte a cursului său;

51. recirculare: refolosirea apei în cadrul unei folosinţe, în scopul reducerii volumului de apă proaspătă prelevată din sursă;

52. resurse de apă: apele de suprafaţă alcătuite din cursurile de apă cu deltele lor, lacuri, bălţi, apele maritime interioare şi marea teritorială, precum şi apele subterane de pe teritoriul ţării, în totalitatea lor;

53. resurse disponibile de apă subterană: rata medie anuală, pe termen lung, a reîncărcării totale a unui corp de apă subterană, mai puţin rata anuală pe termen lung a debitului necesar pentru atingerea obiectivelor de protecţie a apelor şi mediului acvatic pentru apele de suprafaţă asociate, specificate în art. 2^1 alin. (1), pentru evitarea oricărei diminuări importante a stării ecologice a unor astfel de ape, precum şi pentru evitarea oricăror daune importante ale ecosistemelor terestre asociate;

54. schema directoare de amenajare şi management a bazinului hidrografic (SDABH) instrumentul de planificare în domeniul apelor pe bazin hidrografic, alcătuită din două părţi: Planul de amenajare al bazinului hidrografic (PABH) şi Planul de management al bazinului hidrografic (PMABH);

55. servicii de apă: toate serviciile efectuate pentru populaţie, instituţii publice sau altă activitate economică, referitoare la:

a) asigurarea necesarului de apă brută în sursă în secţiunea de captare a folosinţelor; ...  b) captarea, acumularea, stocarea, transportul, tratarea şi distribuţia apelor de suprafaţă sau subteran; ...  c) colectarea şi epurarea apelor uzate care sunt evacuate în apele de suprafaţă; ... 

56. staţii şi instalaţii de prelucrare a calităţii apelor: staţii de tratare pentru obţinerea de apă potabilă sau industrială; staţii/instalaţii de preepurare/epurare a apelor uzate;

57. starea ecologică: este o expresie a calităţii structurii şi funcţionării ecosistemelor acvatice asociate apelor de suprafaţă, clasificate în concordanţă cu prevederile anexei nr. l^1;

58. starea ecologică bună: este starea unui corp de ape de suprafaţă, astfel clasificată în concordanţă cu prevederile anexei nr. l^1;

59. starea apelor de suprafaţă: este expresia generală a stării unui corp de apă de suprafaţă, determinată de indicatorii minimi ce caracterizează starea sa ecologică şi starea sa chimică;

60. starea ecologică a apelor de suprafaţă: starea de calitate exprimată prin structura şi funcţionarea ecosistemelor acvatice din apele de suprafaţă, clasificată în funcţie de elementele biologice, chimice şi hidromorfologice caracteristice;

61. starea ecologică bună a apelor de suprafaţă: starea unui corp de apă de suprafaţă, definită pe baza "stării bune" a elementelor biologice;

62. starea chimică bună a apelor de suprafaţă: starea chimică, necesară pentru atingerea obiectivelor de protecţie a apelor şi a mediului acvatic specifice apelor de suprafaţă, stabilite la art. 2^1 alin. (1), respectiv starea chimică bună atinsă de un corp de apă de suprafaţă pentru care concentraţiile poluanţilor nu depăşesc valorile standard privind calitatea mediului;

63. starea bună a apelor de suprafaţă: starea atinsă de un corp de apă de suprafaţă atunci când, atât starea sa ecologică cât şi starea chimică sunt "bune";

64. starea apelor subterane: este expresia generală a stării unui corp de apă subterană, determinată de indicatorii minimi care caracterizează starea sa cantitativă şi starea sa chimică;

65. starea bună a apelor subterane: este starea atinsă de un corp de apă subterană atunci când, atât starea sa cantitativă cât şi starea sa chimică sunt cel puţin "bune";

66. starea chimică bună a apelor subterane: starea chimică a unui corp de apă subterană, care îndeplineşte toate condiţiile prevăzute în tabelul 2.3.2 din anexa nr. l^1;

67. starea cantitativă: expresie a gradului în care un corp de apă subterană este afectat de prelevări de apă directe şi indirecte;

68. starea cantitativă bună: este starea definită conform tabelului 2.1.2 din anexa nr. l^1;

69. valori standard privind calitatea mediului: concentraţia unui anumit poluant sau a unui grup de poluanţi în apă, sediment sau biota care nu trebuie să fie depăşită pentru protecţia sănătăţii umane şi a mediului;

70. substanţe prioritare: substanţe care reprezintă un risc semnificativ de poluare asupra mediului acvatic şi prin intermediul acestuia asupra omului şi folosinţelor de apă; conform listei substanţelor prioritare/prioritar periculoase din anexa 5;

71. substanţe periculoase: substanţe sau grupuri de substanţe care sunt toxice, persistente şi care tind să bio-acumuleze şi alte substanţe sau grupuri de substanţe care conduc la un nivel echivalent ridicat de preocupare;

72. substanţe prioritar periculoase: substanţele sau grupurile de substanţe care sunt toxice, persistente şi care tind să bioacumuleze şi alte substanţe sau grupe de substanţe care creează un nivel similar de risc;

73. sub-bazin hidrografic: suprafaţă de teren de pe care se colectează toate apele de la izvoare până la un anumit punct al cursului de apă, care este în mod normal un lac sau o confluenţă a cursului de apă;

74. sub-unitate hidrografică: suprafaţă de teren situată pe teritoriul naţional formată dintr-un sub-bazin, o parte a unui sub-bazin, un grup de sub-bazine sau un grup de părţi de sub-bazine;

75. utilizator de apă: orice persoană fizică sau persoană juridică care, în activităţile sale, foloseşte apa, luciul de apă sau valorifică fructul acesteia;

76. valori limită ale emisiilor: înseamnă masa, exprimată în funcţie de anumiţi parametri specifici, concentraţia şi/sau nivelul unei emisii, care nu poate fi depăşită în nici o perioadă sau în mai multe perioade de timp. Valorile limită ale emisiilor pot fi stabilite pentru anumite grupuri, familii sau categorii de substanţe, în particular pentru mercur, cadmiu, HCH.

Valorile limită ale emisiilor pentru substanţe trebuie, în mod normal, să se aplice la punctul unde emisiile părăsesc instalaţia, diluţia nefiind luată în seamă la determinarea acestora. Cu privire la evacuarea indirectă în cursurile de apă, efectul staţiei de epurare a apelor uzate poate fi luat în considerare la determinarea valorilor limită a emisiilor instalaţiilor implicate, cu condiţia să fie garantat/să se asigure un nivel echivalent pentru protecţia mediului ca întreg şi că acest fapt nu conduce la niveluri mai ridicate de poluare a mediului;

77. zona de protecţie: zona adiacentă cursurilor de apă, lucrărilor de gospodărire a apelor, construcţiilor şi instalaţiilor aferente, în care se introduc, după caz, interdicţii sau restricţii privind regimul construcţiilor sau exploatarea fondului funciar, pentru a asigura stabilitatea malurilor sau a construcţiilor, respectiv pentru prevenirea poluării resurselor de apă;

78. zona umedă: întinderi de bălţi, mlaştini, turbării de ape naturale sau artificiale cu adâncime mai mică de 2 m, permanente sau temporare, unde apa este stagnantă sau curgătoare, dulce, salmastră sau sărată, inclusiv ape costiere cu adâncime mai mică de 6 m;

79. zona inundabilă: suprafaţă de teren din albia majoră a unui curs de apă, delimitată de un nivel al oglinzii apei, corespunzător anumitor debite în situaţii de ape mari.

   

Anexa 1^1

Condiţii pentru atingerea obiectivelor de

protecţie a apelor şi mediului acvatic pentru toate

corpurile de apă de suprafaţă şi subterane

1. STAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ

1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor de suprafaţă

1.1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a râurilor

1.1.2. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a lacurilor

1.1.3. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor tranzitorii

1.1.4. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor costiere

1.1.5. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a corpurilor de apă artificiale sau puternic modificate

1.2. Definiţii normative pentru clasificările stării ecologice

1.2.1. Definiţii pentru starea ecologică foarte bună, bună sau moderată a râurilor

1.2.2. Definiţii pentru starea ecologică foarte bună, bună sau moderată a lacurilor

1.2.3. Definiţii pentru starea ecologică foarte bună, bună sau moderată a apelor tranzitorii

1.2.4. Definiţii pentru starea ecologică foarte bună, bună sau moderată a apelor costiere

1.2.5. Definiţii pentru potenţialul ecologic maxim, bun sau moderat al corpurilor de apă puternic modificate sau artificiale

1.2.6. Procedura pentru stabilirea valorilor standard privind calitatea mediului, pentru caracterizarea stării chimice

1.3. Monitoringul stării ecologice şi chimice a apelor de suprafaţă

1.3.1. Proiectarea programului de monitoring de supraveghere

1.3.2. Proiectarea programului de monitoring operaţional

1.3.3. Proiectarea programului de monitoring de investigare

1.3.4. Frecvenţa monitoringului

1.3.5. Cerinţe suplimentare de monitoring pentru zonele protejate

1.3.6. Standarde pentru monitoringul elementelor de calitate

1.4. Clasificarea şi prezentarea stării ecologice

l.4.l. Comparabilitatea rezultatelor de monitoring biologic

1.4.2. Prezentarea rezultatelor monitoringului şi clasificarea stării ecologice şi a potenţialului ecologic

1.4.3. Prezentarea rezultatelor monitoringului şi clasificarea stării chimice

2. STAREA APELOR SUBTERANE

2.1. Starea cantitativă a apelor subterane

2.1.1. Parametri pentru clasificarea stării cantitative

2.1.2. Definirea stării cantitative

2.2. Monitoringul stării cantitative a apelor subterane

2.2.1. Reţeaua de monitoring a nivelului apelor subterane

2.2.2. Densitatea locurilor de monitoring

2.2.3. Frecvenţa monitoringului

2.2.4. Interpretarea şi prezentarea stării cantitative a apelor subterane

2.3. Starea chimică a apelor subterane

2.3.1. Parametri pentru determinarea stării chimice a apelor subterane

2.3.2. Definirea stării chimice bune a apelor subterane

2.4. Monitoringul stării chimice a apelor subterane

2.4.1. Reţeaua de monitoring a apelor subterane

2.4.2. Monitoringul de supraveghere

2.4.3. Monitoringul operaţional

2.4.4. Identificarea tendinţei poluanţilor

2.4.5. Prezentarea şi interpretarea stării chimice a apelor subterane

2.5. Prezentarea stării apelor subterane

1. STAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ

1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor de suprafaţă

1.1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a râurilor

1.1.1.1. Elemente biologice

Compoziţia şi abundenţa florei acvatice

Compoziţia şi abundenţa faunei de nevertebrate bentonice

Compoziţia, abundenţa şi structura pe vârste a faunei piscicole

1.1.1.2. Elemente hidromorfologice care suportă elementele biologice

Regimul hidrologic

cantitatea şi dinamica curgerii apei

legătura cu corpurile de apă subterană

Continuitatea râurilor

Condiţii morfologice

adâncimea râurilor şi variaţia lăţimii

structura şi substratul patului râului

structura zonei riverane

1.1.1.3. Elemente chimice şi fizico-chimice care sprijină elementele biologice

1.1.1.4. Generalităţi

Condiţii termice

Condiţii de oxigenare

Salinitate

Starea acidifierii

Condiţiile nutrienţilor

1.1.1.5. Poluanţi specifici

Poluarea cu toate substanţele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de apă

Poluarea cu alte substanţe identificate ca fiind evacuate în cantităţi importante în corpurile de apă

1.1.2. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a lacurilor

1.1.2.1. Elemente biologice

Compoziţia, abundenţa şi biomasa fitoplanctonului

Compoziţia şi abundenţa altor elemente de floră acvatică

Compoziţia şi abundenţa faunei de nevertebrate bentonice

Compoziţia, abundenţa şi structura pe vârste a faunei piscicole

1.1.2.2. Elemente hidromorfologice care sprijină elementele biologice

Regimul hidrologic

cantitatea şi dinamica curgerii apei

timpul de retenţie

legătura cu corpurile de apă subterană

Condiţii morfologice

variaţia adâncimii lacurilor

cantitatea, structura şi substratul patului lacului

structura ţărmului lacului

1.1.2.3. Elemente chimice şi fizico-chimice care suportă elementele biologice

1.1.2.4. Generalităţi

Transparenţa

Condiţii termice

Condiţii de oxigenare

Salinitate

Starea acidifierii

Condiţiile nutrienţilor

1.1.2.5. Poluanţi specifici

Poluarea cu toate substanţele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de apă

Poluarea cu alte substanţe identificate ca fiind evacuate în cantităţi importante în corpurile de apă

1.1.3. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor tranzitorii

1.1.3.1. Elemente biologice

Compoziţia, abundenţa şi biomasa fitoplanctonului

Compoziţia şi abundenţa altor elemente de floră acvatică

Compoziţia şi abundenţa faunei de nevertebrate bentonice

Compoziţia, abundenţa şi structura pe vârste a faunei piscicole

1.1.3.2. Elemente hidromorfologice care sprijină elementele biologice

Condiţii morfologice

variaţia adâncimii

cantitatea, structura şi substratul patului

structura zonei de influenţă a mareei

Regimul mareei

debitul de apă dulce

expunerea la valuri

1.1.3 3. Elemente chimice şi fizico-chimice care suportă elementele biologice

1.1.3.4. Generalităţi

Transparenţa

Condiţii termice

Condiţii de oxigenare

Salinitate

Condiţiile nutrienţilor

1.1.3.5. Poluanţi specifici

Poluarea cu toate substanţele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de apă

Poluarea cu alte substanţe identificate ca fiind evacuate în cantităţi importante în corpurile de apă

1.1.4. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor costiere

l.l.4.l. Elemente biologice

Compoziţia, abundenţa şi biomasa fitoplanctonului

Compoziţia şi abundenţa altor elemente de floră acvatică

Compoziţia şi abundenţa faunei de nevertebrate bentonice

1.1.4.2. Elemente hidromorfologice care suportă elementele biologice

Condiţii morfologice

variaţia adâncimii

cantitatea, structura şi substratul patului de coastă

structura zonei de influenţă a mareei

Regimul mareei

direcţia curenţilor dominanţi

expunerea la valuri

1.1.4.3. Elemente chimice şi fizico-chimice care suportă elementele biologice

1.1.4.4. Generalităţi

Transparenţa

Condiţii termice

Condiţii de oxigenare

Salinitate

Condiţiile nutrienţilor

1.1.4.5. Poluanţi specifici

Poluarea cu toate substanţele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de apă

Poluarea cu alte substanţe identificate ca fiind evacuate în cantităţi importante în corpurile de apă

1.1.5. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a corpurilor de apă de suprafaţă artificiale şi puternic modificate

Elementele de calitate care se aplică corpurilor de apă de suprafaţă artificiale sau puternic modificate sunt acelea aplicabile la oricare din cele 4 categorii de apă de suprafaţă (râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere) şi care corespund cel mai bine corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate sau artificiale supuse clasificării din punct de vedere al stării ecologice.

1.2. Definiţii normative ale clasificărilor stării ecologice

Tabelul 1.2. Definiţii generale pentru râuri, lacuri, ape tranzitorii şi ape costiere

Textul următor include o definiţie generală a calităţii ecologice. În scopul clasificării, valorile pentru elementele de calitate a stării ecologice aferente fiecărei categorii de apă de suprafaţă sunt cele prevăzute în tabelele din secţiunile 1.2.1 - 1.2.4.

Stare foarte bună	Stare bună	Stare moderată
General	Nu există sau sunt foarte mici alterări antropogene ale valo- rilor elementelor fi- zico-chimice şi hi- dromorfologice de ca- litate, pentru tipul de corp de apă de su- prafaţă, faţă de ace- lea asociate în mod normal cu acel tip în condiţii nemodificate Valorile elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apă de suprafaţă sunt acelea asociate în mod normal cu acel tip, în condiţii ne- modificate şi nu ara- tă, sau există doar foarte mici dovezi de perturbare. Condiţiile sunt spe- cifice tipului şi comunităţilor.	Valorile elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apă de suprafaţă prezintă nivele scăzu- te schimbare datorită activităţilor umane, dar deviază uşor faţă de acele valori aso- ciate, în mod normal, cu tipul de corp de apă de suprafaţă în condiţii nemodificate	Valorile elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apă de suprafaţă deviază moderat faţă de acelea asociate, în mod normal, cu ti- pul de corp de apă de suprafaţă, în condi- ţii nemodificate. Va- lorile prezintă semne moderate de perturba- re ca urmare a acti- vităţilor umane şi sunt esenţial pertur- bate faţă de valorile din condiţiile de stare bună.

Apele care realizează o stare sub cea moderată trebuie clasificate ca fiind de o calitate slabă sau proastă.

Apele care prezintă dovezi de alterări majore ale valorilor elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apă de suprafaţă şi în care comunităţile biologice importante deviază semnificativ de la valorile asociate, în mod normal, cu tipul de corp de apă de suprafaţă în condiţii nemodificate, vor fi clasificate ca fiind de calitate slabă.

Apele care prezintă dovezi de alterări majore ale valorilor elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apă de suprafaţă şi în care sunt absente părţi mari din comunităţile biologice importante, care sunt în mod normal asociate cu tipul de corp de apă de suprafaţă în condiţii nemodificate, vor fi clasificate ca fiind de calitate proastă.

1.2.1. Definiţii pentru starea ecologică foarte bună, bună şi moderată a râurilor

Elemente biologice de calitate

Element	Stare foarte bună	Stare bună	Stare moderată
Fito- plancton	Compoziţia taxonomică a fitoplanctonului corespunde în totali- tate sau aproape în totalitate condiţii- lor nemodificate. Abundenţa medie a fi- toplanctonului este în deplină conformi- tate cu condiţiile fizico-chimice spe- cifice tipului de corp de apă şi nu sunt atât de mult al- terate condiţiile de transparenţă speci- fice tipului. Înflorirea plancto- nului se produce cu o frecvenţă şi o in- tensitate în confor- mitate cu condiţiile fizico-chimice speci- fice tipului.	Sunt schimbări uşoare ale compoziţiei taxo- nomice şi abundenţei planctonului compara- tiv cu comunităţile specifice tipului. Astfel de schimbări nu indică nici o creştere accelerantă a algelor, care să conducă la perturbări nedorite, în ceea ce priveşte echilibrul organisme- lor prezente în corpul de apă sau calitatea fizico-chimică a apei sau a sendimentului. Se poate produce o uşoară creştere a frecvenţei şi inten- sităţii înfloririi planctonice specifice tipului.	Compoziţia taxonomică a planctonului diferă moderat faţă de comu- nităţile specifice tipului. Abundenţa este mode- rat deranjată şi poa- te fi astfel încât să producă o perturbare importantă nedorită a valorilor altor ele- mente biologice sau fizico-chimice de calitate. Se poate produce o uşoară creştere a frecvenţei şi inten- sităţii înfloririi planctonice. Înflo- riri persistente se pot produce în lunile de vară.
Macrofi- te şi fito- bentos	Compoziţia taxonomică corespunde în totali- tate sau aproape în totalitate condiţii- lor nemodificate. Nu sunt schimbări detectabile în abundenţa medie a macrofitelor şi fitobentosului.	Sunt schimbări uşoare ale compoziţiei taxo- nomice şi a abundenţei macrofitelor şi fito- bentosului comparativ cu comunităţile spe- cifice tipului. Astfel de schimbări nu indică nici o creştere acce- lerată a fitobentosu- lui sau a unor forme evoluate de viaţă a plantei care să con- ducă la dereglări ne- dorite în echilibrul organismelor prezente în corpurile de apă sau a calităţii fizi- co-chimice a apei sau a sendimentului. Comunitatea fitoben- tonică nu este afec- tată negativ de gru- purile sau învelişuri- le de bacterii din cauza activităţii an- tropogene.	Compoziţia taxonomică a macrofitelor şi fitobentosului diferă moderat faţă de co- munitatea specifică tipului şi este sem- nificativ mai rea decât în cazul stării bune. Sunt evidente schim- bările moderate în abundenţa medie a macrofitelor şi fitobentosului. Comunitatea fitoben- tonică poate să interfereze şi în anumite zone să fie înlocuită de învelişuri de bacterii prezente ca rezultat al activităţii antropogene.
Fauna de neverte- brate bento- nice	Compoziţia taxonomică şi abundenţa cores- pund în totalitate sau aproape în tota- litate condiţiilor nemodificate. Raportul dintre ta- xonii sensibili la perturbări şi cei in- sensibili, nu arată semne de alterare faţă de nivelele co- respunzătoare condi- ţiilor nemodificate. Nivelul diversităţii taxonilor de never- tebrate nu arată nici un semn de alterare faţă de nivelul ne- modificat.	Există schimbări uşoare ale compoziţiei şi abundenţei taxoni- lor de nevertebrate faţă de comunităţile specifice tipului. Raportul dintre taxo- nii sensibili la per- turbări şi cei insen- sibili, arată o uşoară alterare faţă de nive- lele specifice tipului Nivelul diversităţii taxonilor de neverte- brate arată uşoare semne de alterare faţă de nivelurile specifi- ce tipului.	Compoziţia şi abun- denţa taxonilor de nevertebrate diferă moderat faţă de comu- nităţile specifice tipului. Grupurile taxonomice majore ale comunită- ţii specifice tip sunt absente. Raportul dintre ta- xonii sensibili la perturbări şi cei in- sensibili, este sub- stanţial mai mic de- cât nivelul specific tipului şi semnifi- cativ mai mic faţă de nivelul specific stă- rii bune.
Fauna piscico- lă	Compoziţia speciilor şi abundenţa cores- pund în totalitate sau aproape în tota- litate condiţiilor nemodificate. Sunt prezente toate speciile specifice tipului, sensibile la perturbări. Structura pe vârste a comunităţilor de peşti arată un mic semn de perturbare antropogenică, dar nu indică o deficienţă în reproducerea sau dezvoltarea vreunei specii particulare.	Sunt uşoare schimbări ale compoziţiei şi abundenţei speciilor faţă de comunităţile specifice tipului care pot fi atribuite im- pactului antropogenic asupra elementelor fizico-chimice şi hi- dromorfologice de ca- litate. Structura pe vârste a comunităţilor de peşti arată semne de pertur- bare, care pot fi a- tribuite impactului antropogenic asupra elementelor de calita- te fizico-chimică şi hidromorfologică, şi în anumite circumstan- ţe sunt indicatorul unei deficienţe în re- producerea sau dezvol- tarea unor specii anu- me, în măsura în care unele clase de vârstă pot lipsi.	Compoziţia şi abun- denţa speciilor de peşti diferă moderat faţă de comunităţile specifice tipului ca- re pot fi atribuite impactului antropo- genic asupra elemen- telor fizico-chimice sau hidromorfologice de calitate. Structura pe vârste a comunităţilor de peşti arată semne im- portante de perturba- re antropogenică, în măsura în care o pro- porţie moderată a speciilor specifice tipului să fie absen- tă sau să aibă o a- bundenţă foarte scă- zută.

    Elemente hidromorfologice de calitate

Element	Stare foarte bună	Stare bună	Stare moderată
Regimul hidro- logic	Cantitatea şi dina- mica curgerii şi le- gătura rezultantă cu apele subterane, re- flectă în totalitate, sau aproape în tota- litate, condiţii ne- modificate.	Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele de calitate biologică.	Condiţiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor spe- cificate mai sus pen- tru elementele de ca- litate biologică.
Continu- itatea râului	Continuitatea râului nu este perturbată de activităţile antro- pogenice şi permite migrarea neperturbată a organismelor acva- tice şi transportul de sendimente.	Condiţiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor speci- ficate mai sus pentru elementele de calitate biologică.	Condiţiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor spe- cificate mai sus pen- tru elementele de ca- litate biologică.
Condiţii morfolo- gice	Profilurile canalului variaţiile de lăţime şi de adâncime, vite- zele de curgere, con- diţiile de substrat şi atât structura cât şi condiţiile zonelor riverane corespund în totalitate sau aproa- pe în totalitate con- diţiilor nemodificate	Condiţiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor speci- ficate mai sus pentru elementele de calitate biologică.	Condiţiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor spe- cificate mai sus pen- tru elementele de ca- litate biologică.

    Elemente fizico-chimice de calitate

Element	Stare foarte bună	Stare bună	Stare moderată
Condiţii generale	Valorile elementelor fizico-chimice cores- pund în totalitate sau aproape în tota- litate condiţiilor nemodificate. Concentraţiile nutri- enţilor rămân în in- tervalul normal pen- tru condiţii nemodi- ficate. Nivelele de salinita- te, pH, bilanţul de oxigen, capacitatea de neutralizare a acidului şi tempera- tura nu arată semne de modificări antro- pogene şi rămân în intervalul normal pentru condiţiile nemodificate.	Temperatura, bilanţul de oxigen, pH, capaci- tatea de neutralizare a acidului şi salini- tatea nu ating nivele peste limita stabilită pentru asigurarea funcţionării ecosiste- mului specific tipului şi realizarea valori- lor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Concentraţiile nutri- enţilor nu depăşesc nivelele stabilite, astfel încât să asigu- re funcţionarea eco- sistemelor şi realiza- rea valorilor specifi- cate mai sus pentru elementele biologice de calitate.	Condiţiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor spe- cificate mai sus pen- tru elementele biolo- gice de calitate.
Poluanţi speci- fici sinte- tici	Concentraţiile sunt aproape de zero sau cel puţin sub limita de detecţie pentru cele mai avansate tehnici analitice de uz general.	Concentraţiile nu de- păşesc valorile stan- dard stabilite în con- formitate cu procedura detaliată în secţiunea 1.2.6 fără a aduce prejudicii prevederi- lor legale referitoare la produsele pentru protecţia plantelor şi biocide.	Condiţiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor spe- cificate mai sus pen- tru elementele biolo- gice de calitate.
Poluanţi speci- fici nesinte- tici	Concentraţiile rămân în intervalul normal al condiţiilor nemo- dificate(corespunză- toare nivelelor istorice anterioare)	Concentraţiile nu de- păşesc valorile stan- dard stabilite în con- cordanţă cu procedura detaliată în secţiunea 1.2.6 fără a aduce prejudicii prevederi- lor legale referitoare la produsele pentru protecţia plantelor şi biocide.	Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

    1.2.2. Definiţii pentru starea ecologică foarte bună, bună şi moderată

           în lacuri

    Elemente biologice de calitate

Element	Stare foarte bună	Stare bună	Stare moderată
Fito- plancton	Compoziţia taxonomică şi abundenţa fito- planctonului cores- pund în totalitate sau aproape în tota- litate condiţiilor nemodificate. Biomasa medie a fito- planctonului este în conformitate cu con- diţiile fizico-chimi- ce specifice tipului şi nu duce la o alte- rare semnificativă a condiţiilor de trans- parenţă specifice tipului. Înflorirea fitoplanc- tonului se produce cu o frecvenţă şi o intensitate în con- formitate cu condi- ţiile fizico-chimice specifice tipului.	Sunt uşoare schimbări ale compoziţiei şi a- bundenţei taxonilor planctonici comparativ cu comunităţile speci- fice tipului. Aceste schimbări nu arată creşteri accelerate ale algelor care să ducă la perturbări ne- dorite în ceea ce pri- veşte echilibrul orga- nismelor prezente în corpurile de apă sau calitatea fizico-chi- mică a apelor sau se- dimentului. Se poate produce o uşoară creştere a frecvenţei şi intensi- tăţii înfloririi planctonului specific tipului.	Compoziţia şi abun- denţa taxonilor planctonici diferă moderat de comunită- ţile specifice tipu- lui. Biomasa este moderat deranjată şi poate să producă o perturbare semnificativă nedori- tă a condiţiilor altor elemente biolo- gice şi fizico-chimi- ce de calitate a apei sau sedimentelor. Se poate produce a creştere moderată a frecvenţei şi inten- sităţii înfloririi planctonice. Se poate produce o înflorire persistentă în lunile de vară.
Macro- fite şi fito- bentos	Compoziţia taxonomică corespunde în totali- tate sau aproape în totalitate condiţii- lor nemodificate. Nu sunt schimbări de- tectabile în abunden- ţa medie a macrofi- telor şi fitobento- sului.	Sunt schimbări uşoare ale compoziţiei şi abundenţei taxonilor macrofitici şi fito- bentonici comparativ cu comunităţile speci- fice tipului. Asemenea schimbări nu indică o creştere accelerată a fitobentosului sau a formelor mai evoluate de plante, ducând la perturbări nedorite asupra bilanţului or- ganismelor prezente în corpurile de apă sau asupra calităţii din punct de vedere fizico -chimic a apelor. Comunitatea fitoben- tonică nu este afec- tată negativ de înve- lişurile de bacterii prezente datorită ac- tivităţii antropogene.	Compoziţia taxonilor de macrofite şi fito- bentos diferă moderat faţă de comunităţile specifice tipului şi sunt semnificativ perturbate faţă de acelea observate la starea bună. Schimbările moderate în abundenţa medie a macrofitelor şi fito- bentosului sunt evidente. Comunitatea fitoben- tonică poate să in- terfereze, iar în anumite zone poate fi înlocuită de grupu- rile şi învelişurile de bacterii ca rezul- tat al activităţilor antropogene.
Fauna de never- tebrate bento- nice	Compoziţia taxonomică şi abundenţa cores- pund în totalitate sau aproape în tota- litate condiţiilor nemodificate. Raportul dintre taxo- nii sensibili la per- turbări şi cei insen- sibili nu arată nici un semn de alterare faţă de nivelurile nemodificate. Nivelul diversităţii taxonilor de never- tebrate nu arată nici un semn de alterare faţă de nivelurile nemodificate.	Sunt schimbări uşoare ale compoziţiei şi abundenţei taxonilor de nevertebrate compa- rativ cu comunităţile specifice tipului. Raportul între taxonii sensibili la pertur- baţii şi cei insensi- bili arată uşoare sem- ne de alterare faţă de nivelele specifice ti- pului. Nivelul de diversitate a taxonilor de never- tebrate arată semne uşoare de alterare fa- ţă de nivelurile spe- cifice tipului.	Compoziţia şi abundenţa taxonilor de nevertebrate diferă moderat faţă de condiţiile specifice tipului. Grupurile taxonomice majore ale comuni- tăţii specifice tipu- lui sunt absente. Raportul între taxo- nii sensibili şi in- sensibili la modifi- care şi nivelul de diversitate, este substanţial mai scă- zut faţă de nivelul specific tipului şi semnificativ mai scă- zut decât pentru sta- rea bună.
Fauna pisci- colă	Compoziţia speciilor şi abundenţa cores- pund în totalitate sau aproape în tota- litate condiţiilor nemodificate. Sunt prezente toate speciile sensibile specifice tipului. Structura pe vârste a comunităţilor de peşti arată mici sem- ne de perturbare an- tropogenă şi nu indi- că o dereglare în re- producerea sau dez- voltarea unor specii particulare.	Sunt schimbări uşoare ale compoziţiei spe- ciilor şi abundenţei comunităţilor speci- fice tipului, care se pot atribui impactului asupra elementelor de calitate fizico-chimi- că sau hidromorfologi- că. Structura pe vârste a comunităţilor de peşti arată semne de pertur- bare atribuite impac- tului antropogen asu- pra elementelor de ca- litate fizico-chimică sau hidromorfologică şi, în câteva cazuri, este un indicator pen- tru dereglări în re- producerea sau dezvol- tarea unor anumite specii în măsura în care unele clase de vârstă pot lipsi.	Compoziţia şi abun- denţa speciilor de peşti diferă moderat faţă de comunităţile specifice tipului datorită impactului antropogen asupra elementelor de cali- tate fizico-chimice sau hidromorfologice. Structura pe vârste a comunităţilor de peşti arată semne ma- jore de perturbare, care sunt atribuite impactului antropogen asupra elementelor de calitate fizico-chi- mică sau hidromorfo- logică în aşa fel încât o proporţie mo- derată de specii spe- cifice tipului sunt absente sau sunt foarte puţin abun- dente.

    Elemente hidromorfologice de calitate

Element	Stare foarte bună	Stare bună	Stare moderată
Regimul hidrolo- gic	Cantitatea şi dina- mica curgerii, nive- lului, timpului de retenţie şi legătura rezultantă cu apele subterane reflectă în totalitate sau aproa- pe în totalitate con- diţiile nemodificate.	Condiţiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor speci- ficate mai sus pentru elementele biologice de calitate.	Condiţiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor spe- cificate mai sus pen- tru elementele biolo- gice de calitate.
Condi- ţiile morfo- logice	Variaţia adâncimii lacului, cantitatea şi structura substra- tului precum şi structura sau condi- ţiile zonelor de ţărm corespund în totali- tate sau aproape în totalitate cu condi- ţiile nemodificate.	Condiţiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor spe- cificate mai sus pen- tru elementele biolo- gice de calitate.	Condiţiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor spe- cificate mai sus pen- tru elementele biolo- gice de calitate.

    Elemente fizico-chimice de calitate

Element	Stare foarte bună	Stare bună	Stare moderată
Condiţii generale	Valorile elementelor de calitate fizico- chimică corespund în totalitate sau aproa- pe în totalitate cu condiţiile nemodifi- cate. Concentraţiile de nu- trienţi rămân în in- tervalul asociat în mod normal condi- ţiilor nemodificate. Nivelurile de salini- tate, pH, bilanţul de oxigen, capacitatea de neutralizare a acizilor, transparen- ţa şi temperatura nu arată semne de per- turbări antropogene şi rămân în interva- lul asociat, în mod normal, condiţiilor nemodificate.	Temperatura, bilanţul de oxigen, pH, capaci- tatea de neutralizare a acizilor, transpa- renţa şi salinitatea nu ating nivele peste intervalul stabilit astfel încât să se asigure funcţionarea ecosistemului şi atin- gerea valorilor men- ţionate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Concentraţia nutrien- ţilor nu depăşeşte nivelurile stabilite astfel încât să asi- gure funcţionarea eco- sistemului şi atin- gerea valorilor speci- ficate pentru elemen- tele biologice de ca- litate.	Condiţiile în confor- mitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru ele- mente biologice de calitate.
Poluanţi speci- fici sinte- tici	Concentraţiile apro- piate de zero sau cel puţin sub limitele de detecţie pentru majo- ritatea tehnicilor analitice de uz gene- ral.	Concentraţiile nu de- păşesc valorile stan- dard stabilite în con- formitate cu procedura detaliată în secţiunea 1.2.6. fără a aduce prejudicii prevede- rilor legale referi- toare la produsele pentru protecţia plan- telor şi biocide.	Condiţiile în confor- mitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru ele- mente biologice de calitate.
Poluanţi speci- fici nesin- tetici	Concentraţiile rămân în intervalul normal al condiţiilor nemo- dificate(corespunză- toare nivelelor isto- rice anterioare).	Concentraţiile nu de- păşesc valorile stan- dard stabilite în con- formitate cu procedura detaliată în secţiunea 1.2.6. fără a aduce prejudicii prevede- rilor legale referi- toare la produsele pentru protecţia plan- telor şi biocide.	Condiţiile în confor- mitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru ele- mente biologice de calitate.

    1.2.3. Definiţii pentru starea ecologică foarte bună, bună şi moderată în

           apele tranziţionale

    Elemente biologice de calitate

Element	Stare foarte bună	Stare bună	Stare moderată
Fito- plancton	Compoziţia taxonomică şi abundenţa fito- planctonului sunt în concordanţă cu condi- ţiile nemodificate. Biomasa medie a fito- planctonului este în conformitate cu con- diţiile fizico-chimi- ce specifice tipului şi nu duce la o alte- rare semnificativă a condiţiilor de trans- parenţă specifice tipului. Înflorirea planc- tonului se produce cu o frecvenţă şi o intensitate care este în conformitate cu condiţiile fizico- chimice specifice tipului.	Sunt uşoare schimbări ale compoziţiei şi a- bundenţei taxonilor planctonici. Sunt uşoare schimbări ale biomasei în compa- raţie cu condiţiile specifice tipului. Aceste schimbări nu indică nici o creştere accelerată a algelor care să aibă ca rezul- tat perturbări nedori- te a echilibrului or- ganismelor prezente în corpul de apă sau a calităţii fizico-chi- mice a apei. Se poate produce o uşoară creştere a frecvenţei şi intensi- tăţii înfloririi planctonului specific tipului.	Compoziţia şi abun- denţa taxonilor fito- planctonici diferă moderat faţă de con- ţile specifice tipu- lui. Biomasa este moderat deranjată şi poate să producă o perturbare semnificativă nedori- tă a condiţiilor altor elemente biolo- gice de calitate. Se poate produce o uşoară creştere a frecvenţei şi inten- sităţii înfloririi fitoplanctonului. Înflorirea persis- tentă se poate pro- duce în lunile de vară.
Macro- alge	Compoziţia taxonomică a macroalgelor este în conformitate cu condiţiile nemodifi- cate. Nu sunt schimbări de- tectabile în înveli- şul macroalgal din cauza activităţilor antropogene.	Sunt uşoare schimbări ale compoziţiei taxo- nomice şi abundenţei macroalgelor în compa- raţie cu comunităţile specifice tipului. Asemenea schimbări nu indică nici o creş- tere accelerată a fi- tobentosului sau a al- tor forme mai evoluate de plante, urmând să aibă ca rezultat per- turbări nedorite ale echilibrului organis- melor prezente în cor- pul de apă sau ale ca- lităţii fizico-chimice a apei.	Compoziţia taxonomică a macroalgelor diferă moderat faţă de con- diţiile specifice ti- pului şi este semni- ficativ modificată faţă de starea de ca- litate bună. Sunt evidente schim- bări moderate în abundenţa medie a ma- croalgelor şi pot să aibă ca rezultat o perturbare nedorită a bilanţului organis- melor prezente în corpurile de apă.
Angio- sperme	Compoziţia taxonomică corespunde în totali- tate sau aproape în totalitate condi- ţiilor nemodificate. Nu sunt schimbări de- tectabile în abunden- ţa angiospermelor din cauza activităţilor antropogene.	Sunt schimbări uşoare ale compoziţiei taxo- nomice a angiosperme- lor comparativ cu co- munităţile specifice tipului. Abundenţa angiosper- melor arată uşoare semne de perturbare.	Compoziţia taxonomică a angiospermelor di- feră moderat faţă de comunităţile specifi- ce tipului şi este semnificativ mult mai modificată decât cea corespunzătoare stă- rii de calitate bună. Sunt dereglări mode- rate în abundenţa ta- xonilor de angiosper- me.
Fauna de ne- verte- brate bento- nice	Nivelul diversităţii şi abundenţa taxoni- lor de nevertebrate se încadrează în in- tervalul caracteris- tic pentru condiţiile nemodificate. Sunt prezenţi toţi taxonii sensibili la perturbări asociate condiţiilor nemodifi- cate.	Nivelul diversităţii şi abundenţa taxonilor de nevertebrate este uşor în afara interva- lului asociat cu con- diţiile specifice ti- pului. Sunt prezenţi majori- tatea taxonilor sen- sibili din comunită- ţile specifice tipului	Nivelul diversităţii şi abundenţa taxoni- lor de nevertebrate este moderat în afara intervalului asociat în mod normal cu con- diţiile specifice ti- pului. Sunt prezenţi taxonii indicatori de poluare Sunt absenţi mulţi dintre taxonii sen- sibili din comunită- ţile specifice tipu- lui.
Fauna pisci- colă	Compoziţia speciilor şi abundenţa sunt în conformitate cu con- diţiile nemodificate.	Abundenţa speciilor sensibile la pertur- bare arată uşoare sem- ne de degradare faţă de condiţiile specifi- ce tipului, care pot fi atribuite impac- tului antropogen asu- pra elementelor fizi- co-chimice sau hidro- morfologice de cali- tate.	O proporţie moderată a speciilor sensibile la perturbare este absentă ca rezultat al impactului antro- pogen asupra elemen- telor fizico-chimice sau hidromorfologice de calitate.

    Elemente hidromorfologice de calitate

Element	Stare foarte bună	Stare bună	Stare moderată
Regimul mareelor	Regimul de curgere a apelor dulci cores- punde în totalitate sau aproape în tota- litate condiţiilor nemodificate.	Condiţiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor speci- fice menţionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.	Condiţiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor spe- cifice menţionate mai sus pentru elementele biologice de calitate
Condi- ţii morfo- logice	Variaţia adâncimilor, condiţiile de sub- strat, precum şi structura şi condi- ţiile zonelor influ- enţate de maree co- respund în totalitate sau aproape în tota- litate condiţiilor nemodificate.	Condiţiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor spe- cifice menţionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.	Condiţiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor spe- cifice menţionate mai sus pentru elementele biologice de calitate

    Elemente fizico-chimice de calitate

Element	Stare foarte bună	Stare bună	Stare moderată
Condiţii generale	Elementele fizico- chimice corespund în totalitate sau aproa- pe în totalitate con- diţiilor nemodificate Concentraţiile nutri- enţilor rămân în in- tervalul asociat în mod normal cu condi- ţiile nemodificate. Temperatura, bilanţul oxigenului şi trans- parenţa nu arată sem- ne de perturbare an- tropogenă şi rămân în intervalul asociat în mod normal condi- ţiilor nemodificate.	Temperatura, condi- ţiile de oxigenare şi transparenţa nu ating nivele în afara inter- valelor stabilite astfel încât să asi- gure funcţionarea eco- sistemelor şi atinge- rea valorilor specifi- cate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Concentraţiile nutri- enţilor nu depăşesc nivelurile stabilite astfel încât să asi- gure funcţionarea eco- sistemului şi atin- gerea valorilor speci- ficate mai sus pentru elementele biologice de calitate.	Condiţiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor men- ţionate mai sus pen- tru elementele biolo- gice de calitate.
Poluanţi speci- fici sinte- tici	Concentraţiile apro- piate de zero sau cel puţin sub limita de detecţie pentru majo- ritatea tehnicilor analitice avansate de uz general.	Concentraţiile nu de- păşesc valorile stan- dard stabilite în con- formitate cu procedura detaliată în secţiunea 1.2.6. fără a aduce prejudicii prevede- rilor legale referi- toare la produsele pentru protecţia plan- telor şi biocide.	Condiţiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor men- ţionate mai sus pen- tru elementele bio- logice de calitate.
Poluanţi speci- fici nesin- tetici	Concentraţiile rămân în intervalul asociat în mod normal, condi- ţiilor nemodificate (corespunzătoare ni- velelor istorice an- terioare).	Concentraţiile nu de- păşesc valorile stan- dard stabilite în con- formitate cu procedura detaliată în secţiunea 1.2.6. fără a aduce prejudicii prevede- rilor legale referi- toare la produsele pentru protecţia plan- telor şi biocide.	Condiţiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor men- ţionate mai sus pen- tru elementele biolo- gice de calitate.

    1.2.4. Definiţii pentru starea ecologică foarte bună, bună şi moderată a

           apelor costiere

    Elemente biologice de calitate

Element	Stare foarte bună	Stare bună	Stare moderată
Fito- plancton	Compoziţia şi abun- denţa taxonilor planctonici sunt în conformitate cu con- diţiile nemodificate. Biomasa medie a fito- planctonului este în conformitate cu con- diţiile fizico-chimi- ce specifice tipului şi nu duce la altera- rea semnificativă a condiţiilor specifice de transparenţă. Înflorirea planc- tonului se produce cu o frecvenţă şi inten- sitate care este con- formă cu condiţiile fizico-chimice speci- fice tipului.	Compoziţia şi abunden- ţa taxonilor fito- planctonici arată uşoare semne de per- turbare. Sunt uşoare schimbări ale biomasei faţă de condiţiile specifice tipului. Aceste schimbări nu indică o creştere accelerată a algelor care să aibă ca rezul- tat perturbări nedori- te a echilibrului or- ganismelor prezente în corpurile de apă sau a calităţii apei. Se poate produce o uşoară creştere a frecvenţei şi intensi- tăţii înfloririi planctonului specific tipului.	Compoziţia şi abun- denţa taxonilor planctonici arată semne moderate de perturbare. Biomasa algelor este mult în afara inter- valului asociat cu condiţiile specifice tipului şi are impact asupra altor elemente biologice de calitate Se poate produce o creştere moderată a frecvenţei şi inten- sităţii înfloririi planctonului. Înflo- rirea persistentă se poate produce în lu- nile de vară.
Macro- alge şi angio- sperme	Sunt prezenţi toţi taxonii de macroalge sau angiosperme sen- sibili la perturbări asociate condiţiilor nemodificate. Nivelurile de acope- rire cu macroalge şi ale abundenţei angio- spermelor sunt în conformitate cu con- diţiile nemodificate.	Sunt prezenţi majori- tatea taxonilor de macroalge şi angio- sperme asociate cu condiţiile nemodifi- cate. Nivelul acoperirii cu macroalge şi abunden- ţa angiospermelor ara- tă uşoare semne de perturbare.	Sunt absenţi un număr moderat de taxoni de macroalge şi angio- sperme sensibili la perturbaţii asociate cu condiţiile nemodi- ficate. Acoperirea cu macro- alge şi abundenţa angiospermelor este moderat perturbată şi poate să aibă ca re- zultat perturbarea nedorită a echilibru- lui organismelor pre- zente în corpurile de apă.
Fauna de never- tebrate bento- nice	Nivelul diversităţii şi abundenţei taxo- nilor de nevertebrate este în intervalul asociat în mod normal cu condiţiile nemodi- ficate. Sunt prezenţi toţi taxonii sensibili la perturbări asociate cu condiţiile nemodi- ficate.	Nivelul diversităţii şi abundenţei taxo- nilor de nevertebrate este uşor în afara in- tervalului asociat condiţiilor specifice tipului. Sunt prezenţi majori- tatea taxonilor sen- sibili din comunită- ţile specifice tipului	Nivelul diversităţii şi abundenţa taxoni- lor de nevertebrate este moderat în afara intervalului asociat cu condiţiile speci- fice tipului. Sunt prezenţi taxonii indicatori ai polu- ării. Mulţi taxoni sensi- bili ale comunităţi- lor specifice tipului sunt absenţi.

    Elemente hidromorfologice de calitate

Element	Stare foarte bună	Stare bună	Stare moderată
Regimul mareelor	Regimul de curgere a apelor dulci precum şi direcţia şi viteza curenţilor dominanţi corespunde în totali- tate sau aproape în totalitate condiţii- lor nemodificate.	Condiţiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor speci- fice menţionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.	Condiţiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor spe- cifice menţionate mai sus pentru elementele biologice de calitate
Condi- ţii morfo- logice	Variaţia adâncimilor, structura şi sub- stratul patului cos- tier şi atât struc- tura cât şi condi- ţiile zonelor de in- fluenţă a mareelor cprespund în totalitate sau aproape în totalitate condiţiilor nemodificate.	Condiţiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor spe- cifice menţionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.	Condiţiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor spe- cifice menţionate mai sus pentru elementele biologice de calitate

    Elemente fizico-chimice de calitate

Element	Stare foarte bună	Stare bună	Stare moderată
Condiţii generale	Elementele fizico- chimice corespund în totalitate sau aproa- pe în totalitate con- diţiilor nemodificate Concentraţiile nutri- enţilor rămân în in- tervalul asociat în mod normal cu condi- ţiile nemodificate. Temperatura, bilanţul de oxigen şi trans- parenţa nu arată sem- ne de perturbare an- tropogenă şi rămân în intervalul asociat în mod normal condi- ţiile nemodificate.	Temperatura, condi- ţiile de oxigenare şi transparenţă nu ating nivele în afara inter- valului stabilit astfel încât să asi- gure funcţionarea eco- sistemului şi să asi- gure atingerea valo- rilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Concentraţiiile nutri- enţilor nu depăşesc nivelele stabilite pentru funcţionarea ecosistemului şi atin- gerea valorilor spe- cificate mai sus pen- tru elementele biolo- gice de calitate.	Condiţiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor men- ţionate mai sus pen- tru elementele biolo- gice de calitate.
Poluanţi speci- fici sinte- tici	Concentraţiile sunt apropiate de zero sau cel puţin sub limi- tele de detecţie a celor mai avansate tehnici analitice de uz general.	Concentraţiile nu de- păşesc valorile stan- dard stabilite în con- formitate cu procedura detaliată în secţiunea 1.2.6. fără a aduce prejudicii prevede- rilor legale referi- toare la produsele pentru protecţia plan- telor şi biocide.	Condiţiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor men- ţionate mai sus pen- tru elementele bio- logice de calitate.
Poluanţi speci- fici nesin- tetici	Concentraţiile rămân în intervalul normal al condiţiilor nemo- dificate(corespunză- toare nivelelor is- torice anterioare).	Concentraţiile nu de- păşesc valorile stan- dard stabilite în con- cordanţă cu procedura detaliată în secţiunea 1.2.6. fără a aduce prejudicii prevede- rilor legale referi- toare la produsele pentru protecţia plan- telor şi biocide.	Condiţiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor men- ţionate mai sus pen- tru elementele biolo- gice de calitate.

    1.2.5 Definiţii pentru potenţialul ecologic foarte bun, bun sau moderat

          pentru corpurile de apă puternic modificate sau artificiale

Element	Potenţial ecologic maxim	Potenţial ecologic bun	Potenţial ecologic moderat
Elemente biolo- gice de calitate	Valorile elementelor biologice de calitate relevante reflectă, pe cât posibil, pe acelea asociate cu cel mai apropiat tip de corp de apă de su- prafaţă comparabil, având condiţiile fi- zice date, care re- zultă din caracteris- ticile corpului de apă puternic modifi- cat sau artificial.	Sunt uşoare schimbări ale valorilor elemen- telor biologice rele- vante comparativ cu valorile găsite la po- tenţialul ecologic foarte bun.	Sunt schimbări mode- rate ale valorilor elementelor biologice de calitate relevante în comparaţie cu va- lorile găsite la po- tenţialul ecologic foarte bun. Aceste valori sunt semnificativ modifi- cate faţă de cele caracteristice stării de calitate bună.
Elemente hidro- morfo- logice	Condiţiile hidromor- fologice sunt în con- formitate numai cu acele impacturi asu- pra corpurilor de apă de suprafaţă, care ar rezulta din caracte- risticile de corpuri de apă puternic modi- ficate sau artifici- ale, după ce s-au luat toate măsurile de reducere pentru a asigura cea mai bună aproximare a conti- nuităţii ecologice, în particular cu re- ferire la migrarea faunei şi la terenu- rile adecvate pentru cultivare şi produ- cere de sămânţă.	Condiţiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor speci- ficate mai sus pentru elementele biologice de calitate.	Condiţiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor spe- cificate mai sus pen- tru elementele bio- logice de calitate.

    Elemente fizico-chimice

Condiţii generale

Elementele fizico- chimice corespund în totalitate sau aproa- pe în totalitate cu condiţiile nemodifi- cate asociate tipului de corp de apă de su- prafaţă cel mai apro- piat comparabil de corpurile de apă pu- ternic modificate sau artificiale în cauză. Concentraţiile nutri- enţilor rămân în in- tervalul asociat în mod normal cu astfel de condiţii nemodi- ficate. Nivelele temperaturii bilanţului de oxigen şi a pH-ului sunt în conformitate cu ace- lea găsite în cele mai apropiate tipuri de corp de apă com- parabile, aflate în condiţii nemodificate

Valorile elementelor fizico-chimice sunt în intervalul stabilit astfel încât să se asigure funcţionarea ecosistemelor şi să se atingă valorile speci- ficate anterior pentru elementele biologice de calitate. Temperatura şi pH nu depăşesc nivelele din intervalul stabilit pentru a asigura func- ţionarea ecosistemului şi atingerea valorilor menţionate mai sus pentru elementele bio- logice de calitate. Concentraţiile nutri- enţilor nu depăşesc nivelele stabilite astfel incât să se asigure funcţionarea ecosistemelor şi atin- gerea valorilor men- ţionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

Condiţiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor spe- cificate mai sus pen- tru elementele biolo- gice de calitate.

Element	Potenţial ecologic maxim	Potenţial ecologic bun	Potenţial ecologic moderat
Poluanţi speci- fici sinte- tici	Concentraţiile apropiate de zero sau cel puţin sub limi- tele de detecţie pen- tru cele mai avansate tehnologii analitice de uz general.	Concentraţiile nu de- păşesc valorile stan- dard stabilite în con- formitate cu procedura detaliată în secţiunea 1.2.6. fără a aduce prejudicii prevede- rilor legale referi- toare la produsele pentru protecţia plan- telor şi biocide.	Condiţiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor spe- cificate mai sus pen- tru elementele bio- logice de calitate.
Poluanţi speci- fici nesin- tetici	Concentraţiile rămân în intervalul asociat în mod normal condi- ţiilor nemodificate găsite în tipul de corp de apă de supra- faţă aflat cel mai aproape comparabil cu corpul de apă artifi- cial sau cu modifi- cări importante, aflat în cauză.	Concentraţiile nu de- păşesc valorile stan- dard stabilite în con- cordanţă cu procedura detaliată în secţiunea 1.2.6. fără a aduce prejudicii prevede- rilor legale referi- toare la produsele pentru protecţia plan- telor şi biocide.	Condiţiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor spe- cificate mai sus pen- tru elementele biolo- gice de calitate.

1.2.6. Procedura pentru stabilirea valorilor standard pentru caracterizarea stării chimice de calitate

În vederea stabilirii valorilor standard pentru apă, sediment sau biota necesare caracterizării stării chimice de calitate, trebuie să se acţioneze în conformitate cu următoarele prevederi. Valorile standard pot fi stabilite pentru apă, sediment sau biota.

Acolo unde este posibil, atât datele de toxicitate acută, cât şi cele de toxicitate cronică trebuie să fie obţinute pentru taxonii stabiliţi mai jos, care sunt importanţi pentru tipul de corp de apă respectiv, cât şi pentru orice taxon acvatic pentru care sunt date disponibile. "Setul de bază" al taxonilor constă în:

a) Alge şi/sau macrofite; ...  b) Daphnia sau organisme reprezentative pentru ape saline; ...  c) Peşti. ... 

Stabilirea valorilor standard pentru caracterizarea stării chimice de calitate

Pentru stabilirea unei concentraţii medii maxime anuale se aplică procedura următoare:

(i) se stabilesc factori de siguranţă corespunzători în fiecare caz, în funcţie de natura şi calitatea datelor disponibile şi de indicaţiile tehnice privind evaluarea riscului pentru noile substanţe notificate şi evaluarea riscului pentru substanţele existente şi factorii de siguranţă prevăzuţi în tabelul nr. 1.2.6.:

Tabelul nr. 1.2.6.

Factor de siguranţă
Cel puţin un test de toxicitate acută [CL(50)] pentru fiecare din cele trei niveluri trofice din setul de bază	1000
Un test de toxicitate cronică la concentraţia la care nu se observă nici un efect (fie pe peşti sau pe Daphnia sau pe un organism reprezentativ pentru apele saline)	100
Două teste de toxicitate cronică la concentraţia la care nu se observă nici un efect, pentru speciile care reprezintă două nivele trofice (peşti şi/sau Daphnia sau un organism reprezentativ pentru ape saline şi/sau alge)	50
Teste de toxicitate cronică la concentraţia la care nu se observă, în mod normal, nici un efect, la cel puţin trei specii (peşti din specii obişnuite, Daphnia sau un organism reprezentativ pentru ape saline şi alge) care să reprezinte trei niveluri trofice	10
Alte cazuri, inclusiv datele din teren sau ecosisteme model, care permit să fie calculaţi şi aplicaţi factori de siguranţă mult mai precişi	Prin evaluare, de la caz la caz

(ii) acolo unde datele despre persistenţă şi bioacumulare sunt disponibile, acestea trebuie să fie luate în considerare la determinarea valorii standard finale;

(iii) valoarea/valorile standard trebuie să fie comparată/comparate cu orice rezultat din studiile de teren. Acolo unde apar anomalii, trebuie să fie revizuite determinările pentru a permite să se calculeze un factor de siguranţă mult mai precis;

(iv) valoarea/valorile standard stabilite trebuie să fie supuse în mod egal revizuirii şi consultării publice, inclusiv pentru a permite să fie calculat un factor de siguranţă mai precis.

1.3. Monitoringul stării ecologice şi chimice pentru apele de suprafaţă

Reţeaua de monitoring a apelor de suprafaţă trebuie să fie stabilită în conformitate cu prevederile art. 35. Reţeaua de monitoring trebuie să fie proiectată astfel încât să asigure o vedere generală coerentă şi cuprinzătoare a stării ecologice şi chimice în cadrul fiecărui bazin hidrografic şi să permită clasificarea corpurilor de apă în cinci clase, în conformitate cu definiţiile normative prevăzute la pct. 1.2. Trebuie elaborată o hartă sau hărţi care să arate reţeaua de monitoring a apelor de suprafaţă din Schema directoare de amenajare şi management a bazinului hidrografic. Pe baza caracterizării şi evaluării impactului, efectuate în conformitate cu art. 43 alin. (1^5) şi ale anexei nr. 1^2, pentru fiecare perioadă la care se aplică o schema directoare la nivel de bazin hidrografic, trebuie să stabilească un program de monitoring de supraveghere şi un program de monitoring operaţional. În anumite cazuri se pot stabili programe de monitoring de investigare.

În cadrul sistemului stabilit trebuie monitorizaţi parametrii care sunt indicatori ai stării fiecărui element de calitate important. Pentru selectarea parametrilor pentru elementele biologice de calitate, trebuie identificat nivelul taxonilor corespunzător cerut pentru atingerea nivelului de certitudine şi precizie adecvat în clasificarea elementelor de calitate. Estimările nivelului de certitudine şi precizie a rezultatelor furnizate prin programele de monitoring trebuie prezentate în schema directoare.

1.3.1. Proiectarea programului de monitoring de supraveghere

1.3.1.1. Obiectiv:

Programele de monitoring de supraveghere trebuie să furnizeze informaţii pentru:

a) suplimentarea şi validarea procedurii de evaluare a impactului, detaliată în anexa nr. 1^2; ...  b) proiectarea eficientă şi efectivă a programelor viitoare de monitoring; ...  c) evaluarea schimbărilor pe termen lung a condiţiilor naturale; ...  d) evaluarea schimbărilor pe termen lung care rezultă din activitatea antropogenică generală. ... 

Rezultatele unui astfel de program de monitoring trebuie revizuite şi folosite, în combinaţie cu procedura de evaluare a impactului prevăzută în anexa nr. 1^2, pentru determinarea cerinţelor pentru programele de monitoring din schemele directoare la nivel de bazin hidrografic actuale şi viitoare.

1.3.1.2. Selectarea punctelor de monitoring

Programul de monitoring de supraveghere trebuie efectuat pentru un număr suficient de corpuri de apă, astfel încât să se asigure o evaluare a stării globale a apelor de suprafaţă din fiecare bazin hidrografic sau sub-bazin hidrografic din cadrul districtului bazinului hidrografic. Pentru selectarea acestor corpuri de apă, monitoringul se va realiza în punctele în care:

a) debitul cursului de apă este important în cadrul districtul bazinului hidrografic ca întreg, inclusiv punctele de pe râuri mari, unde bazinul hidrografic este mai mare de 2.500 kmp; ...  b) volumul de apă prezent este semnificativ în cadrul districtului bazinului hidrografic, incluzând lacuri naturale şi lacuri artificiale mari; ...  c) corpurile de apă importante traversează frontiera unui stat; ...  d) există locuri identificate în conformitate cu legislaţia privind schimbul de informaţii; ...  e) în alte asemenea puncte unde este necesară estimarea încărcării poluanţilor care sunt transferaţi peste graniţe şi care sunt transferaţi în mediul acvatic marin. ... 

1.3.1.3. Selectarea elementelor de calitate

Monitoringul de supraveghere trebuie efectuat pentru fiecare punct de monitoring timp de 1 an în cursul perioadei acoperite de schema directoare la nivel de bazin hidrografic pentru:

a) parametrii care indică toate elementele biologice de calitate; ...  b) parametrii care indică toate elementele hidromorfologice de calitate; ...  c) parametrii care indică toate elementele fizico-chimice de calitate; ...  d) lista poluanţilor prioritari care sunt evacuaţi într-un bazin hidrografic sau sub-bazin; ...  e) alţi poluanţi evacuaţi în cantităţi importante în bazinul sau sub-bazinul hidrografic, în afara de cazul în care exerciţiul anterior de monitoring de supraveghere a demonstrat că respectivul corp de apă a atins starea bună şi nu există nici o dovadă, în urma revizuirii impactului activităţii umane în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^2, din care să rezulte că s-a schimbat impactul asupra corpului de apă. În acest caz monitoringul de supraveghere trebuie să fie efectuat o dată pe perioada de valabilitate a trei scheme directoare succesive, elaborate la nivel de bazin hidrografic. ... 

1.3.2. Proiectarea programului de monitoring operaţional

Monitoringul operaţional trebuie să fie făcut pentru:

a) stabilirea stării acelor corpuri de apă identificate ca având riscul să nu îndeplinească obiectivele de protecţie a apelor şi mediului acvatic stabilite; ...  b) evaluarea oricăror schimbări ale stării unor astfel de corpuri de apă, care rezultă din programele de măsuri. ... 

Programul poate fi amendat în perioada de valabilitate a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic, în funcţie de informaţiile obţinute ca parte a cerinţelor prevăzute în anexa nr. 1^2, sau ca parte a prezentei anexe, în particular pentru a permite o reducere a frecvenţei cu care un impact este depistat a fi nesemnificativ sau pentru ca presiunea importantă generată de impact să fie eliminată.

1.3.2.1. Selectarea amplasamentelor de monitoring

Monitoringul operaţional trebuie să fie realizat pentru toate acele corpuri de apă care, fie pe baza evaluării impactului realizat conform prevederilor anexei nr. 1^2 sau a monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca având riscul de a nu îndeplini obiectivele sale de protecţie a apelor şi a mediului acvatic stabilite conform art. 2^1 şi pentru acele corpuri de apă în care sunt evacuate substanţele din lista prioritară. Punctele de monitoring trebuie selectate pentru substanţele din lista prioritară după cum s-a specificat în legislaţia care stabileşte valorile standard relevante privind calitatea apelor şi mediului acvatic. În toate celelalte cazuri, inclusiv pentru substanţele din lista prioritară, acolo unde nu există instrucţiuni specifice în legislaţia specifică, punctele de monitoring trebuie să fie stabilite după cum urmează:

a) pentru corpurile de apă supuse riscului din cauza presiunilor semnificative de impact a surselor punctuale se vor stabili suficiente puncte de monitoring în cadrul fiecărui corp de apă, în scopul evaluării impactului surselor punctuale. În cazul în care un corp de apă este supus unor presiuni multiple din partea surselor punctuale, punctele de monitoring pot fi selectate pentru evaluarea mărimii şi impactului acestor presiuni ca un întreg; ...  b) pentru corpurile de apă supuse riscului din cauza presiunilor semnificative de impact a surselor difuze se vor stabili suficiente puncte de monitoring în cadrul unor corpuri de apă selectate, în scopul evaluării impactului surselor difuze. Selectarea corpurilor de apă trebuie făcută astfel încât acestea să fie reprezentative pentru riscul relativ al apariţiei presiunilor din cauza surselor difuze şi pentru riscul relativ al neîndeplinirii stării bune a apelor de suprafaţă; ...  c) pentru corpurile de apă supuse riscului din cauza presiunilor hidromorfologice se vor stabili suficiente puncte de monitoring în cadrul unei selecţii a corpurilor de apă, în scopul evaluării mărimii şi impactului presiunilor hidromorfologice. Selectarea corpurilor de apă trebuie să fie caracteristică pentru impactul global al presiunii hidromorfologice la care sunt supuse toate corpurile de apă. ... 

1.3.2.2. Selectarea elementelor de calitate

Pentru evaluarea presiunii de impact la care sunt supuse toate corpurile de apă de suprafaţă, trebuie monitorizate acele elemente de calitate care sunt caracteristice presiunilor de impact la care corpul sau corpurile de apă sunt supuse. În acest scop, trebuie să se monitorizeze:

a) parametrii caracteristici ai elementului sau elementelor biologice de calitate cele mai sensibile la presiunile la care sunt supuse corpurile de apă respective; ...  b) toate substanţele prioritare evacuate, precum şi alţi poluanţi evacuaţi în cantităţi importante; ...  c) parametrii caracteristici ai elementului hidromorfologic de calitate cel mai sensibil la presiunea identificată. ... 

1.3.3. Proiectarea programului de monitoring de investigare

Obiectiv

Monitoringul de investigare trebuie efectuat:

a) acolo unde nu se cunosc motivele oricărei depăşiri; ...  b) acolo unde monitoringul de supraveghere arată că obiectivele stabilite conform art. 2^1 pentru un corp de apă nu se pot realiza, iar monitoringul operaţional nu a fost încă stabilit, pentru a stabili cauzele pentru care un corp de apă sau corpurile de apă nu îndeplinesc obiectivele de protecţie a apelor şi mediului acvatic stabilite; ...  c) pentru stabilirea impactului poluărilor accidentale. ... 

Programul de monitoring de investigare trebuie să furnizeze informaţii necesare stabilirii unui program de măsuri pentru realizarea obiectivelor de protecţie a apelor şi mediului acvatic stabilite şi a măsurilor specifice necesare pentru remedierea efectelor poluărilor accidentale.

1.3.4. Frecvenţa monitoringului

Pentru perioada programului de monitoring de supraveghere, frecvenţele pentru parametrii de monitoring caracteristici elementelor fizico-chimice de calitate prevăzute în tabelul nr. 1.3.4. trebuie să fie aplicate, în afară de cazul în care, pe baza cunoştinţelor tehnice şi a deciziei experţilor, sunt justificate intervale mai mari. Pentru elementele biologice sau hidromorfologice de calitate, monitoringul trebuie efectuat cel puţin o dată în perioada de monitoring de supraveghere.

Pentru programul de monitoring operaţional, frecvenţa monitoringului necesară pentru fiecare parametru trebuie să fie determinată astfel încât să se asigure furnizarea unor date suficiente pentru o evaluare credibilă a stării elementelor importante de calitate. Ca regulă, monitoringul trebuie să aibă loc la intervale care nu depăşesc pe cele prevăzute în tabelul nr. 1.3.4., cu excepţia cazurilor când, pe baza cunoştinţelor tehnice şi a deciziei experţilor, sunt justificate intervale mai mari de timp.

Frecvenţele trebuie să fie alese astfel încât să se realizeze un nivel acceptabil de certitudine şi precizie. Estimările certitudinii şi preciziei realizate de sistemul de monitoring utilizat trebuie să fie stabilite în Schema directoare de amenajare şi management a bazinului hidrografic.

Frecvenţele de monitoring trebuie să fie alese ţinând seama de variabilitatea parametrilor care rezultă atât din condiţiile naturale, cât şi cele antropogene. Intervalele de timp la care este întreprins monitoringul trebuie să fie alese astfel încât să minimizeze impactul variaţiei sezoniere asupra rezultatelor şi deci, să asigure că rezultatele reflectă schimbările în corpurile de apă ca urmare a schimbărilor cauzate de presiuni antropogene. Dacă este necesar, trebuie efectuat un monitoring suplimentar în timpul diferitelor anotimpuri în acelaşi an, pentru a realiza acest obiectiv.

Tabel nr. 1.3.4.

Element de calitate	Râuri	Lacuri	Ape tranziţionale	Ape costiere
Biologice
Fitoplancton	6 luni	6 luni	6 luni	6 luni
Altă floră acvatică	3 ani	3 ani	3 ani	3 ani
Macro-nevertebrate	3 ani	3 ani	3 ani	3 ani
Peşti	3 ani	3 ani	3 ani
Hidromorfologice
Continuitate	6 ani
Hidrologie	continuu	1 luna
Morfologie	6 ani	6 ani	6 ani	6 ani
Fizico-chimice
Condiţii termice	3 luni	3 luni	3 luni	3 luni
Oxigenare	3 luni	3 luni	3 luni	3 luni
Salinitate	3 luni	3 luni	3 luni
Starea nutrienţilor	3 luni	3 luni	3 luni	3 luni
Starea acidifierii	3 luni	3 luni
Alţi poluanţi	3 luni	3 luni	3 luni	3 luni
Substanţe prioritare	1 luna	1 luna	1 luna	1 luna

1.3.5. Cerinţe de monitoring suplimentar pentru zonele protejate

În scopul îndeplinirii cerinţelor următoare, programele de monitoring necesare trebuie să fie suplimentate:

1.3.5.1. Puncte de captare a apei potabile

Corpurile de apă de suprafaţă desemnate conform art. 2^6 care asigură în medie mai mult de 100 mc/zi trebuie să fie stabilite ca fiind puncte de monitoring şi trebuie supuse unui astfel de monitoring suplimentar. Aceste corpuri trebuie monitorizate pentru toate substanţele prioritare evacuate şi pentru toate celelalte substanţe evacuate în cantităţi importante care ar putea afecta starea corpurilor de apă şi care sunt controlate conform prevederilor legale privind apa potabilă. Monitoringul trebuie să fie efectuat în conformitate cu frecvenţele stabilite în tabelul nr. 1.3.5.1.

Tabelul nr. 1.3.5.1.

┌────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────┐

│ Comunitatea deservită │ Frecvenţă │

│ (locuitori echivalenţi) │ │

├────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤

│ < 10.000 │ 4 ori pe an │

├────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤

│ 10.000 - 30.000 │ 8 ori pe an │

├────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤

│ > 30.000 │ 12 ori pe an │

└────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────┘

1.3.5.2. Habitate şi specii în zone protejate

Corpurile de apă care formează aceste zone trebuie să fie incluse în programele de monitoring operaţional, acolo unde, pe baza evaluării impactului şi a monitoringului de supraveghere, acestea sunt identificate ca având riscul să nu îndeplinească obiectivele de calitate a apelor şi mediului acvatic stabilite conform art. 2^1. Monitoringul trebuie să fie efectuat pentru evaluarea impactului tuturor presiunilor importante asupra acestor corpuri şi, acolo unde este necesar, pentru evaluarea schimbărilor stării acestor corpuri care rezultă în urma realizării programelor de măsuri. Monitoringul trebuie să continue până când zonele protejate satisfac cerinţele referitoare la apă ale legislaţiei pe baza căreia au fost stabilite zonele protejate respective şi până când sunt îndeplinite obiectivele stabilite în conformitate cu prevederile art. 2^1.

1.3.6. Standarde pentru metodele de monitoring al elementelor de calitate

Metodele folosite pentru monitoringul parametrilor tip trebuie să se conformeze următoarelor standarde prezentate mai jos sau unor alte standarde naţionale sau internaţionale care să asigure furnizarea datelor de o calitate şi comparabilitate ştiinţifică echivalentă.

    Prelevare probe macro-nevertebrate

    SR EN ISO 5667-3: 2002 Calitatea apei - Prelevarea probelor - Partea a

                            3-a: Instrucţiuni privind conservarea şi

                            manipularea probelor

    SR EN 27828: 2001 Calitatea apelor - Metode pentru prelevarea

                            biologică a probelor - Îndrumar privind reţeaua de

                            prelevare manuală a macro-nevertebratelor bentice

    SR EN 28265: 2001 Calitatea apelor - Metode pentru prelevarea

                            biologică a probelor - Îndrumarul privind

                            proiectarea şi utilizarea instrumentelor de

                            prelevare a probelor pentru macro-nevertebratele

                            bentice din substraturi stâncoase în apele

                            puţin adânci

    SR EN ISO 9391: 2000 Calitatea apelor - Prelevarea probelor din ape

                            adânci pentru macro-nevertebrate - Îndrumar privind

                            folosirea instrumentelor de prelevare, de

                            colonizare, calitativă şi cantitativă

    SR EN ISO 8689-1: 2003 Clasificarea biologică a râurilor PARTEA I:

                            Îndrumar privind interpretarea datelor biologice

                            de calitate provenite din supravegherile macro-

                            nevertebratelor bentice în apele curgătoare

    SR EN ISO 8689-2: 2003 Clasificarea biologică a râurilor PARTEA a II-a:

                            Îndrumarul privind prezentarea datelor biologice

                            de calitate provenite din supravegherile

                            macro-nevertebratelor bentice din apele curgătoare

Lista metodelor de prelevare de probe pentru macrofite, peşti, diatomee, va fi actualizată ca urmare a progresului tehnic şi va fi aprobată prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul apelor.

Lista metodelor standard de analiză pentru parametrii fizico-chimici şi parametrii hidromorfologici va fi actualizată ca urmare a progresului tehnic şi va fi aprobată prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul apelor.

1.4. Clasificarea şi prezentarea stării ecologice

1.4.1. Comparabilitatea rezultatelor de monitoring biologic

a) în scopul estimării valorilor elementelor biologice de calitate specificate pentru fiecare categorie de apă de suprafaţă sau pentru corpurile de apă de suprafaţă puternic modificate sau artificiale se stabilesc sisteme de monitoring. Pentru aplicarea procedurii stabilite mai jos la corpurile de apă puternic modificate sau artificiale, referirile la starea ecologică trebuie să fie percepute ca fiind referitoare la potenţialul ecologic. Astfel de sisteme pot utiliza anumite specii sau grupe de specii care sunt reprezentative pentru elementele de calitate ca un întreg; ...  b) pentru asigurarea comparabilităţii unor astfel de sisteme de monitoring, rezultatele obţinute prin aplicarea sistemelor de monitoring utilizate trebuie să fie exprimate ca rapoarte de calitate ecologică, în scopul clasificării stării ecologice. Aceste rapoarte trebuie să reprezinte relaţia dintre valorile parametrilor biologici observaţi pentru un corp de apă de suprafaţă dat şi valorile pentru aceşti parametri în condiţiile de referinţă aplicabile acestui corp de apă. Raportul trebuie să fie exprimat ca o valoare numerică între 0 şi 1, cu starea ecologică foarte bună reprezentată de valori apropiate de 1 iar starea ecologică proastă prin valori apropiate de 0; ...  c) scara rapoartelor de calitate ecologică pentru sistemul de monitoring corespunzător fiecărei categorii de apă de suprafaţă trebuie împărţită în cinci clase, în intervalul de la starea ecologică foarte bună la starea ecologică proastă, aşa cum au fost definite la pct. 1.2., prin asocierea unei valori numerice fiecărei limite între clase. Valoarea limitei dintre clasele de stare foarte bună şi bună, precum şi valoarea limitei între starea bună şi moderată trebuie să fie stabilite prin exerciţiu de intercalibrare. ... 

1.4.2. Prezentarea rezultatelor monitoringului şi clasificarea stării ecologice şi a potenţialului ecologic

a) pentru categoriile de ape de suprafaţă, clasificarea stării ecologice pentru corpurile de apă trebuie să fie reprezentată de valori scăzute ale parametrilor, obţinute ca rezultat al monitoringului biologic şi fizico-chimic pentru elementele de calitate relevante, clasificate în concordanţă cu prima coloană a tabelului nr. 1.4.2.a). Rezultatele vor fi prezentate pe o hartă, pentru fiecare district al bazinului hidrografic, care să ilustreze clasificarea stării ecologice pentru fiecare corp de apă, prin coduri de culori în concordanţă cu a doua coloană a tabelului stabilit mai jos, reprezentând clasificarea stării ecologice a corpului de apă: ... 

Tabel nr. 1.4.2.a)

Clasificarea stării ecologice	Cod culoare
Foarte bună	Albastru
Bună	Verde
Moderată	Galben
Slabă	Orange
Proastă	Rosu

b) pentru corpurile de apă puternic modificate sau artificiale, clasificarea stării ecologice pentru corpul de apă trebuie să fie reprezentată de valori scăzute ale parametrilor, obţinute ca rezultat al monitoringului biologic şi fizico-chimic pentru elementele de calitate relevante, clasificate în concordanţă cu prima coloană a tabelului nr. 1.4.2.b). Rezultatele trebuie prezentate pe o hartă, pentru fiecare district al bazinului hidrografic, care să ilustreze clasificarea potenţialului ecologic pentru fiecare corp de apă, prin coduri de culori, în concordanţă cu a doua coloană a tabelului nr. 1.4.2.b)., pentru corpurile de apă artificiale şi în concordanţă cu a treia coloană a tabelului nr. 1.4.2.b)., pentru corpurile de apă puternic modificate: ... 

Tabel nr. 1.4.2.b)

┌───────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐

│ Clasificarea │ Cod de culoare │

│ potenţialului ├─────────────────────────────────┬────────────────────────────┤

│ ecologic │ Corpuri de apă artificiale │Corpuri puternic modificate │

├───────────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────────┤

│Bun şi Foarte │Benzi de dimensiuni egale cu │Benzi de dimensiuni egale cu│

│bun │verde şi gri deschis │verde şi gri închis │

├───────────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────────┤

│Moderat │Benzi de dimensiuni egale cu │Benzi de dimensiuni egale cu│

│ │galben şi gri deschis │galben şi gri închis │

├───────────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────────┤

│Slab │Benzi de dimensiuni egale cu │Benzi de dimensiuni egale cu│

│ │orange şi gri deschis │orange şi gri închis │

├───────────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────────┤

│Prost │Benzi de dimensiuni egale cu roşu│Benzi de dimensiuni egale cu│

│ │şi gri deschis în mod egal │roşu şi gri închis │

└───────────────┴─────────────────────────────────┴────────────────────────────┘

c) printr-un punct negru pe hartă, trebuie, de asemenea, să se indice acele corpuri de apă unde nerealizarea stării bune sau a potenţialului ecologic bun este determinată de nerespectarea uneia sau mai multor valori standard de calitate a apei şi mediului acvatic, care au fost stabilite pentru acel corp de apă, în ceea ce priveşte poluanţii specifici sintetici şi nesintetici. ... 

1.4.3. Prezentarea rezultatelor monitoringului şi clasificarea stării chimice

Acolo unde, un corp de apă se conformează cu toate valorile standard de calitate a apei şi mediului acvatic, stabilite prin reglementările specifice, acesta trebuie să fie înregistrat ca atingând starea chimică bună. În caz contrar, corpul de apă trebuie să fie înregistrat ca neîndeplinind starea chimică bună.

Pentru ilustrarea stării chimice a fiecărui corp de apă trebuie realizată o hartă pentru fiecare district al bazinului hidrografic, utilizându-se coduri de culori în conformitate cu coloana a doua a tabelului nr. 1.4.3., stabilite pentru reflectarea clasificării stării chimice a corpului de apă.

Tabel nr. 1.4.3.

Clasificarea stării chimice	Cod de culori
Bună	Albastru
Altă stare decât bună	Roşu

2. APE SUBTERANE

2.1. Starea cantitativă a apelor subterane

2.1.1. Parametri pentru clasificarea stării cantitative

Regimul nivelului apelor subterane

2.1.2. Definiţia stării cantitative

*Font 8*

Elemente

Stare bună

Nivelul apelor subterane

Nivelul apelor subterane în corpul de apă subterană este în aşa fel încât resursa disponibilă de apă subterană nu este depăşită de un debit mediu anual captat pe lungă durată. În consecinţă, nivelul apelor subterane nu este supus modificărilor antropogene care ar putea conduce la: - nerealizarea obiectivelor de protecţie a apelor şi mediului acvatic prevăzute în art. 2^1 alin. (1) pentru apele de suprafaţă asociate; - orice diminuare semnificativă a stării unor astfel de ape; - orice deteriorare semnificativă a ecosistemelor terestre care depind direct de corpurile de apă subterană; - modificări ale direcţiei de curgere, care rezultă din schimbările de nivel ce se pot produce temporar, sau continuu, într-o zonă limitată spaţial, dar care nu determină pătrunderea apei sărate sau alte pătrunderi, şi care nu indică o tendinţă de modificare susţinută şi identificată clar, influenţată de activităţile antropogene, a direcţiei de curgere care ar conduce la aceste pătrunderi.

2.2. Monitoringul stării cantitative a apelor subterane

2.2.1. Reţeaua de monitoring a nivelului apelor subterane

Reţeaua de monitoring a apelor subterane trebuie să fie stabilită în concordanţă cu prevederile art. 35 alin. (2^3). Reţeaua de monitoring trebuie să fie proiectată astfel încât să asigure o evaluare credibilă a stării cantitative a tuturor corpurilor sau a grupurilor de corpuri de apă subterană, inclusiv evaluarea resurselor de ape subterane disponibile. Reţeaua de monitoring a apelor subterane va fi prezentată în schema directoare la nivel de bazin hidrografic, pe o hartă sau pe hărţi.

2.2.2. Densitatea amplasamentelor de monitoring

Reţeaua trebuie să includă suficiente puncte de monitoring reprezentative pentru estimarea nivelului apelor subterane în fiecare corp sau grup de corpuri de apă subterană, ţinând seama de variaţiile pe termen scurt şi lung în realimentarea lor şi în particular:

a) pentru corpurile de apă subterană identificate ca având riscul să nu îndeplinească obiectivele de protecţie a calităţii apelor şi mediului acvatic, prevăzute la art. 2^1, trebuie să asigure o densitate suficientă a punctelor de monitoring pentru evaluarea impactului captărilor şi evacuărilor asupra nivelului apelor subterane; ...  b) pentru corpurile de ape subterane interioare ale căror ape subterane curg peste frontiera de stat, trebuie să asigure suficiente puncte de monitoring pentru estimarea direcţiei şi debitului de apă subterană care curge peste frontieră. ... 

2.2.3. Frecvenţa monitoringului

Frecvenţa observaţiilor trebuie să fie suficientă pentru a permite evaluarea stării cantitative a fiecărui corp sau grup de corpuri de apă subterană, ţinând seama de variaţiile pe termen scurt şi lung a realimentării. În particular:

a) pentru corpurile de apă subterană identificate ca având riscul de a nu îndeplini obiectivele de protecţie a calităţii apelor sau mediului acvatic, prevăzute la art. 2^1, trebuie să asigure o frecvenţă suficientă de măsurare pentru evaluarea impactului captărilor şi evacuărilor asupra nivelului apei subterane; ...  b) pentru corpurile de ape subterane interioare ale căror ape subterane curg peste frontiera de stat trebuie să asigure o frecvenţă suficientă de măsurare pentru estimarea direcţiei şi debitului de curgere al apei subterane peste frontieră. ... 

2.2.4. Interpretarea şi prezentarea stării cantitative a apelor subterane

Rezultatele obţinute din reţeaua de monitoring pentru un corp sau grup de corpuri de apă subterană trebuie să fie folosite pentru evaluarea stării cantitative a acestui corp sau acelor corpuri de apă subterană. Conform prevederilor de la pct. 2.5., trebuie să se realizeze o hartă a evaluării stării cantitative care rezultă, utilizând următoarele coduri de culori:

Starea calitativă bună - verde,

Starea calitativă slabă - roşu.

2.3. Starea chimică a apelor subterane

2.3.1. Parametri pentru determinarea stării chimice a apelor subterane

Conductivitate

Concentraţiile poluanţilor

2.3.2. Definiţia stării chimice bune a apelor subterane

Elemente

Stare bună

Generale Conductivitate

Compoziţia chimică a corpului de ape subterane este în aşa fel încât concentraţiile poluanţilor: - după cum s-a menţionat mai jos, nu arată efecte ale pătrunderilor saline sau ale altor pătrunderi; - nu se depăşesc valorile standard de calitate aplicabile, ca urmare a legislaţiei în vigoare; - nu au ca rezultat neîndeplinirea obiectivelor de protecţie a apelor şi mediului acvatic, prevăzute la art. 2^1, pentru apele de suprafaţă asociate, nici o altă diminuare semnificativă a calităţii ecologice sau chimice a acestor corpuri de apă şi nici o deteriorare/perturbare semnificativă a ecosistemelor terestre care depind direct de corpurile de apă subterană. Modificările conductivităţii nu sunt caracteristice intruziunilor saline sau altor intruziuni în corpul de apă subterană.

2.4. Monitoringul stării chimice a apelor subterane

2.4.1. Reţeaua de monitoring a apelor subterane

Reţeaua de monitoring a apelor subterane trebuie să fie stabilită în concordanţă cu prevederile art. 35 alin. (2^3). Reţeaua de monitoring trebuie să fie astfel proiectată încât să ofere o imagine generală coerentă şi cuprinzătoare a stării chimice a apelor subterane în cadrul fiecărui bazin hidrografic şi să detecteze prezenţa tendinţelor de creştere, pe termen lung, a concentraţiilor poluanţilor din cauza activităţilor antropogene.

Pe baza caracterizării şi evaluării impactului efectuate în conformitate cu art. 43 alin. (1^4) şi anexa nr. 1^2, pentru orice perioadă de aplicare a unei scheme directoare la nivel de bazin hidrografic, trebuie să se stabilească un program de monitorizare de supraveghere. Rezultatele acestui program trebuie să fie utilizate pentru stabilirea unui program de monitoring operaţional care să fie aplicat pentru perioada de timp rămasă de aplicare a schemei cadru.

Estimarea nivelului de certitudine şi precizie a rezultatelor furnizate de programele de monitoring trebuie să fie inclusă în schema directoare.

2.4.2. Monitoringul de supraveghere

2.4.2.1. Obiectiv

Monitoringul de supraveghere trebuie să fie efectuat pentru:

a) suplimentarea şi validarea procedurii de evaluare a impactului; ...  b) furnizarea informaţiilor necesare la evaluarea tendinţelor pe termen lung, atât ca rezultat al schimbărilor condiţiilor naturale, cât şi al activităţii antropogene. ... 

2.4.2.2. Selectarea amplasamentelor de monitoring

Trebuie alese suficiente puncte de monitoring pentru fiecare din următoarele:

a) corpurile de apă identificate ca prezentând risc, ca urmare a exerciţiului de caracterizare efectuat în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^2; ...  b) corpurile care traversează frontiera de stat. ... 

2.4.2.3. Selectarea parametrilor

Setul următor de parametric-cheie trebuie să fie urmăriţi în toate corpurile de apă subterană selectate:

a) conţinut de oxygen; ...  b) valoare pH; ...  c) conductivitate; ...  d) nitraţi; ...  e) amoniu. ... 

Corpurile de apă subterane, care sunt identificate în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^2 ca având un risc important de neîndeplinire a stării bune, trebuie de asemenea să fie monitorizate pentru acei parametri care sunt caracteristici impactului determinat de activităţile antropogene.

Corpurile de apă transfrontieră trebuie de asemenea să fie monitorizate pentru acei parametri care sunt importanţi pentru protecţia tuturor folosinţelor asigurate din debitul de apă subterană.

2.4.3. Monitoringul operaţional

2.4.3.1. Obiectiv

Monitoringul operaţional trebuie să fie efectuat în perioadele dintre programele de monitoring de supraveghere, pentru:

a) stabilirea stării chimice a tuturor corpurilor sau grupurilor de corpuri de apă subterană determinate a avea risc; ...  b) stabilirea prezenţei oricărei tendinţe crescătoare a concentraţiei oricărui poluant, determinată de activitatea antropogenă pe termen lung. ... 

2.4.3.2. Selectarea punctelor de monitoring

Monitoringul operaţional trebuie să fie efectuat pentru toate acele corpuri sau grupuri de corpuri de apă care, pe baza atât a evaluării impactului, efectuată în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^2, cât şi a monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca având un risc de neîndeplinire a obiectivelor de protecţie a calităţii apelor şi mediului acvatic. Alegerea punctelor de monitoring trebuie, de asemenea, să reflecte o evaluare a felului cum datele de monitoring din amplasamentele respective furnizează informaţii referitoare la starea de calitate a corpului sau corpurilor de apă subterană.

2.4.3.3. Frecvenţa monitoringului

Monitoringul operaţional trebuie efectuat în perioada dintre programele de monitoring de supraveghere cu o frecvenţă suficientă pentru detectarea impactului presiunilor antropogene importante/relevante, dar cel puţin o dată pe an.

2.4.4. Identificarea tendinţelor poluanţilor

Pentru identificarea tendinţelor crescătoare ale concentraţiilor poluanţilor din cauza activităţilor antropogene pe termen lung şi schimbările acestor tendinţe trebuie să se folosească datele atât din monitoringul de supraveghere, cât şi din cel operaţional. Trebuie identificat anul de bază sau perioada de bază de la care se calculează tendinţa de identificare. Calcularea tendinţei trebuie să fie efectuată pentru un corp de apă subterană, sau, dacă este necesar, pentru un grup de corpuri de apă subterană. Modificarea tendinţei trebuie să fie demonstrată statistic şi trebuie stabilit nivelul de certitudine asociat cu identificarea.

2.4.5. Prezentarea şi interpretarea stării chimice a apelor subterane

Pentru evaluarea stării chimice a apelor subterane, rezultatele obţinute din punctele individuale de monitoring trebuie să fie agregate pentru corpul de apă considerat ca un întreg. Pentru ca starea chimică bună să fie atinsă pentru un corp de apă subterană, pentru acei parametri chimici pentru care s-au stabilit valori standard de calitate privind protecţia mediului:

a) trebuie să se calculeze valoarea medie a rezultatelor monitoringului la fiecare punct din corpul sau grupul de corpuri de apă subterană; ...  b) aceste valori medii trebuie să fie utilizate pentru a demonstra conformarea cu starea chimică bună a apelor subterane. ... 

Conform pct. 2.5, trebuie să se realizeze o hartă a stării chimice a apelor subterane, utilizând următoarele coduri de culori:

Stare chimică bună - verde,

Stare chimică slabă - roşu.

Se vor marca, printr-un punct negru pe hartă, acele corpuri de apă subterană care sunt supuse unei tendinţe semnificative şi susţinute de creştere a concentraţiei oricărui poluant care rezultă din impactul activităţii umane. Modificarea tendinţei trebuie să fie marcată printr-un punct albastru pe hartă.

Aceste hărţi trebuie incluse în schemele directoare la nivel de bazin hidrografic.

2.5. Prezentarea stării apelor subterane

În schemele directoare la nivel de bazin hidrografic trebuie inclusă o hartă care să arate, pentru fiecare corp de apă sau grupuri de corpuri de apă subterană, atât starea cantitativă cât şi starea chimică a acelui corp sau grup de corpuri de apă, utilizând coduri de culori în conformitate cu prevederile pct. 2.2.4 şi 2.4.5. În cazul în care nu se realizează hărţi separate pentru cerinţele de la pct. 2.2.4. şi 2.4.5., se va furniza obligatoriu o indicaţie, în conformitate cu prevederile de la pct. 2.4.5., referitoare la harta stării chimice a corpului de apă subterană, a acelor corpuri de apă care sunt supuse unei tendinţe semnificative şi susţinute de creştere a concentraţiei oricărui poluant sau orice altă schimbare a acestei tendinţe.

   

Anexa 1^2

ZONE PROTEJATE

1. Registrul Zonelor Protejate necesar trebuie să includă următoarele tipuri de zone protejate:

(i) zonele desemnate pentru captarea apelor pentru utilizarea în scop potabil;

(ii) zonele desemnate pentru protecţia speciilor importante din punct de vedere economic;

(iii) corpurile de apă desemnate ca ape cu scop recreaţional, inclusiv arii destinate ca ape de îmbăiere;

(iv) zonele sensibile la nutrienţi, inclusiv ariile desemnate ca zone vulnerabile;

(v) zonele destinate protecţiei habitatelor sau speciilor unde întreţinerea sau îmbunătăţirea stării apelor este un factor important pentru protecţia acestora, inclusiv zonele importante pentru Natura 2000.

2. Rezumatul registrului necesar care constituie parte a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic va include hărţile care indică amplasamentul fiecărei zone protejate şi o descriere a legislaţiei naţionale sau locale conform căreia acestea au fost stabilite.

   

Anexa 1^3

DELIMITAREA ŞI CARACTERIZAREA CORPURILOR DE APĂ

CARACTERIZAREA IMPACTURILOR ŞI PRESIUNILOR GENERATE DE

ACTIVITĂŢILE ANTROPICE

1. APE DE SUPRAFAŢĂ

1.1. Caracterizarea tipurilor de corpuri de ape de suprafaţă

În vederea stabilirii măsurilor pentru atingerea stării bune a apelor se vor identifica amplasamentul şi limitele corpurilor de apă de suprafaţă şi se va realiza o caracterizare iniţială a tuturor acestor corpuri, în concordanţă cu următoarea metodologie. În scopul caracterizării iniţiale a acestora, corpurile de apă de suprafaţă pot fi grupate astfel:

a) corpurile de apă de suprafaţă din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie să fie identificate ca făcând parte fie din una din următoarele categorii - râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere - sau ca fiind corpuri de apă de suprafaţă artificiale sau corpuri de apă puternic modificate; ...  b) pentru fiecare categorie de apă de suprafaţă, corpurile de apă de suprafaţă relevante din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie să fie diferenţiate corespunzător tipului. Aceste tipuri sunt acelea definite utilizând fie "sistemul A", fie "sistemul B" prevăzut la pct. 1.2; ...  c) dacă este folosit "sistemul A", tipurile de corpuri de apă de suprafaţă din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie mai întâi diferenţiate în funcţie de ecoregiunile relevante, în conformitate cu zonele geografice identificate la pct. 1.2. Corpurile de apă de suprafaţă din cadrul fiecărei ecoregiuni trebuie să fie diferenţiate prin tipurile de corpuri de apă de suprafaţă, conform elementelor de descriere stabilite în tabelele pentru "sistemul A"; ...  d) dacă este folosit "sistemul B" trebuie să se realizeze cel puţin acelaşi grad de diferenţiere ca la folosirea "sistemului A". Conform acestui sistem, corpurile de apă de suprafaţă din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie să fie diferenţiate în tipuri, folosind valorile pentru elementele de descriere obligatorii şi elementele de descriere opţionale, asemănătoare, sau combinaţii de elemente de descriere, care sunt necesare pentru a se asigura că, condiţiilor de referinţă biologice specifice tipului pot fi derivate într-o manieră corespunzătoare. ...  e) pentru corpurile de apă de suprafaţă artificiale sau puternic modificate diferenţierile trebuie realizate în conformitate cu elementele de descriere pentru oricare dintre categoriile de ape de suprafaţă care corespund cel mai bine cu corpurile de apă artificiale sau puternic modificate respective; ...  f) se va elabora o hartă/hărţi (în format GIS) a/ale amplasamentului geografic al tipurilor de corpuri de apă, în concordanţă cu gradul de diferenţiere cerut conform "sistemului A". ... 

1.2. Ecoregiuni şi tipuri de corpuri de ape de suprafaţă

1.2.1. Râuri

"Sistem A"

┌──────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┐

│ Tipologie fixată │ Elemente de descriere │

├──────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┤

│Ecoregiuni │Ecoregiunile stabilite la nivel european │

├──────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┤

│Tip │Clasificare în funcţie de altitudine │

│ │ Înaltă: > 800 m │

│ │ Medie: 200 - 800 m │

│ │ Joasă: < 200 m │

│ │Clasificare în funcţie de suprafaţa bazinului hidrografic │

│ │ Mică: 10 - 100 kmp │

│ │ Medie: > 100 - 1.000 kmp │

│ │ Mare: > 1.000 - 10.000 kmp │

│ │ Foarte mare: > 10.000 kmp │

│ │Geologie │

│ │ Calcaroasă │

│ │ Silicioasă │

│ │ Organică │

└──────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────┘

   "Sistem B"

Caracterizare alternativă	Factori fizici şi chimici care determină caracteristicile râului sau ale unei părţi de râu şi, prin urmare, structura populaţiei biologice şi compoziţia
Factori obligatorii	Altitudine Latitudine Longitudine Geologie Mărime
Factori opţionali	distanţa de la izvor dinamica apei (în funcţie de debit şi pantă) lăţimea medie a apei adâncimea medie a apei panta medie a apei structura şi forma albiei minore categoria de evacuare a râului (debit) forma văii debit (transport) solide capacitate de tamponare compoziţia medie a substratului cloruri domeniul de temperatură a aerului temperatura medie a aerului precipitaţii

    1.2.2. Lacuri

    "Sistem A"

┌──────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────┐

│ Tipologie fixată │ Elemente de descriere │

├──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤

│Ecoregiune │Ecoregiunile stabilite la nivel european │

├──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤

│Tip │Clasificare în funcţie de altitudine │

│ │ Înaltă: > 800 m │

│ │ Mijlocie: 200 - 800 m │

│ │ Mică: < 200 m │

│ │Clasificare în funcţie de adâncimea medie │

│ │ < 3 m, │

│ │ 3 m - 15 m │

│ │ > 15 m │

│ │Clasificare în funcţie de mărimea suprafeţei │

│ │ 0,5 - 1 kmp │

│ │ 1 - 10 kmp │

│ │ 10 - 100 kmp │

│ │ > 100 kmp │

│ │Geologie │

│ │ Calcaroasă │

│ │ Silicioasă │

│ │ Organică │

└──────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────┘

    "Sistem B"

Caracterizare alternativă	Factorii fizici şi chimici care determină caracteristicile lacurilor şi, prin urmare, structura populaţiei biologice şi compoziţia
Factori obligatorii	Altitudine Latitudine Longitudine Adâncime Geologie Mărime
Factori opţionali	adâncimea medie a apei forma lacului timpul de retenţie temperatura medie a aerului domeniul de variaţie a temperaturii aerului caracteristici de amestec (ex. monomictice, dimictice, polimictice) capacitatea de tamponare starea de fond a nutrienţilor compoziţia medie a substratului fluctuaţia de nivel a apei

    1.2.3. Ape tranzitorii

    "Sistem A"

┌────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┐

│Tipologie fixată│ Elemente de descriere │

├────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤

│Ecoregiuni │Acestea sunt următoarele, după cum au fost identificate la │

│ │nivel european: │

│ │Marea Baltică │

│ │Marea Barents │

│ │Marea Norvegiei │

│ │Marea Nordului │

│ │Oceanul Atlantic de Nord │

│ │Marea Mediterană │

│ │Marea Neagră │

├────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤

│Tip │În funcţie de salinitatea medie anuală │

│ │ < 0,5 la mie: apă dulce │

│ │ 0,5 - < 5 la mie: oligosalină │

│ │ 5 - < 18 la mie: mezosalină │

│ │ 18 - < 30 la mie: polisalină │

│ │ 30 - < 40 la mie: eusalină │

│ │În funcţie de mărimea medie a mareei │

│ │ < 2 m: micro-maree │

│ │ 2 - 4 m: mezo-maree │

│ │ > 4 m: macro-maree │

└────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┘

    "Sistem B"

Caracterizare alternativă	Factorii fizici şi chimici care determină caracteristicile apelor tranzitorii şi, prin urmare, structura populaţiei biologice şi compoziţia
Factori obligatorii	Latitudine Longitudine Limita mareelor Salinitate
Factori opţionali	adâncime viteza curentului expunerea la valuri timpul de retenţie temperatura medie a apei caracteristici de amestec turbiditate compoziţia medie a substratului forma intervalul de variaţie a temperaturii apei

    1.2.4. Ape costiere

    "Sistem A"

┌──────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┐

│ Tipologie fixată │ Elemente de descriere │

├──────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┤

│Ecoregiune │Următoarele ecoregiuni sunt identificate la nivel european:│

│ │Marea Baltică │

│ │Marea Barents │

│ │Marea Norvegiei │

│ │Marea Nordului │

│ │Oceanul Atlantic de Nord │

│ │Marea Mediterană │

│ │Marea Neagră │

├──────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┤

│Tip │În funcţie de salinitatea medie anuală: │

│ │ < 0,5 la mie: apă dulce │

│ │ 0,5 - < 5 la mie: oligosalină │

│ │ 5 - < 18 la mie: mezosalină │

│ │ 18 - < 30 la mie: polisalină │

│ │ 30 - < 40 la mie: eusalină │

│ │În funcţie de adâncimea medie: │

│ │ ape puţin adânci: < 30 m │

│ │ intermediare: 30 - 200 m │

│ │ adânci: > 200 m │

└──────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────┘

    "Sistem B"

Caracterizare alternativă	Factorii fizici şi chimici care determină caracteristicile apelor costiere şi, prin urmare, structura populaţiei biologice şi compoziţia
Factori obligatorii	Latitudine Longitudine Limita mareelor Salinitate
Factori opţionali	viteza curenţilor expunerea la valuri temperatura medie a apei caracteristici de amestec turbiditate timp de retenţie (pentru golfurile interioare) compoziţia medie a substratului intervalul de variaţie a temperaturii apei

1.3. Stabilirea condiţiilor de referinţă specifice tipului pentru tipurile de corpuri de apă de suprafaţă

a) pentru fiecare tip de corp de apă de suprafaţă caracterizat în conformitate cu prevederile pct. 1.1., condiţiile hidromorfologice şi fizico-chimice specifice tipului trebuie să fie stabilite ca reprezentând valorile elementelor de calitate hidromorfologice şi fizico-chimice specificate la pct. 1.1. din anexa nr. 1^1 pentru acel tip de corp de apă de suprafaţă la stare ecologică foarte bună, aşa cum au fost definite în tabelul relevant de la pct. 1.2. din anexa nr. 1^1. Condiţiile de referinţă biologice specifice tipului trebuie să fie stabilite ca reprezentând valorile elementelor biologice de calitate prevăzute la pct. 1.1. din anexa nr. 1^1 pentru acel tip de corp de apă de suprafaţă la starea ecologică foarte bună, după cum este definit în tabelul relevant din pct. 1.2., anexa nr. 1^1; ...  b) pentru aplicarea procedurilor stabilite în această secţiune corpurilor de apă de suprafaţă important modificate sau artificiale, referinţele la starea ecologică foarte bună trebuie să fie înţelese ca fiind referinţe la potenţialul ecologic maxim, aşa cum a fost definit în tabelul 1.2.5 din anexa nr. 1^1. Valorile pentru potenţialul ecologic maxim pentru un corp de apă trebuie să fie revizuite la fiecare 6 ani; ...  c) condiţiile specifice tipului pentru scopurile menţionate la lit. a) şi b) şi condiţiile de referinţă biologice specifice tipului se pot baza fie pe aşezarea în spaţiu, fie pe modelare, sau pot fi derivate, folosind o combinaţie a acestor metode. Acolo unde nu este posibil să se folosească aceste metode, se pot stabili astfel de condiţii pe bază de studii. Pentru definirea stării ecologice foarte bune în ceea ce priveşte concentraţiile poluanţilor sintetici specifici, limitele de detecţie sunt acelea care pot fi atinse în concordanţă cu tehnicile disponibile la data când au fost stabilite condiţiile specifice tipului; ...  d) pentru condiţiile biologice de referinţă specifice tipului bazate pe aşezarea în spaţiu, se va dezvolta o reţea de referinţă pentru fiecare tip de corp de apă de suprafaţă. Reţeaua trebuie să conţină un număr suficient de amplasamente cu stare foarte bună pentru a furniza un nivel suficient de certitudine pentru valorile corespunzătoare condiţiilor de referinţă, având dată variabilitatea valorilor elementelor de calitate corespunzătoare stării ecologice foarte bune pentru tipul de corp de apă de suprafaţă şi tehnicilor de modelare care trebuie aplicate conform prevederilor de la lit. e); ...  e) condiţiile de referinţă biologice specifice tipului bazate pe modelare pot fi derivate folosind fie modele predictive, fie metodele cu caracteristici ascunse. Metodele trebuie să folosească date istorice, paleologice şi alte date disponibile şi trebuie să asigure un nivel suficient de certitudine pentru valorile condiţiilor de referinţă pentru a asigura că acele condiţii, astfel derivate sunt corespunzătoare şi valabile pentru fiecare tip de corp de apă de suprafaţă; ...  f) acolo unde nu este posibilă stabilirea unor condiţii corespunzătoare de referinţă specifice tipului pentru un element de calitate într-un tip de corp de apă de suprafaţă, datorită gradului mare de variabilitate a acelui element, înregistrat nu doar ca rezultat al variaţiilor sezoniere, atunci acel element poate fi exclus din evaluarea stării ecologice pentru acel tip de corp de apă de suprafaţă. În astfel de circumstanţe, motivele pentru excluderea acelui element de calitate vor fi prezentate în schema directoare a bazinului hidrografic respectiv. ... 

1.4. Identificarea presiunilor antropice

În vederea stabilirii impactului antropic se vor colecta şi reactualiza informaţiile despre tipul şi mărimea presiunilor antropice semnificative la care sunt supuse în mod deosebit apele de suprafaţă din fiecare district al bazinului hidrografic, în special următoarele:

a) estimarea şi identificarea surselor de poluare punctiforme, în particular cu substanţele prevăzute în anexa nr. 6, provenite din activităţi urbane, industriale sau agricole sau din alte instalaţii şi activităţi, bazate printre altele, pe informaţiile privind epurarea apelor uzate, protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole şi, pentru scopurile schemei directoare la nivel de bazin hidrografic, pe informaţiile privind descărcarea anumitor substanţe periculoase în mediu acvatic, calitatea apei de suprafaţă destinată prelevării în scop potabil, calitatea apei pentru peşti, calitatea apei pentru moluşte şi calitatea apei de îmbăiere; ...  b) estimarea şi identificarea surselor importante de poluare difuză, în particular cu substanţele prevăzute în anexa nr. 6, provenite din activităţi urbane, industriale sau agricole sau din alte instalaţii şi activităţi, bazate printre altele, pe informaţiile privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, calitatea apei potabile, şi pentru scopurile schemei directoare la nivel de bazin hidrografic, pe informaţiile privind descărcarea anumitor substanţe periculoase în mediu acvatic, calitatea apei de suprafaţă destinată prelevării în scop potabil, calitatea apei pentru peşti, calitatea apei pentru moluşte, plasarea pe piaţă a produselor de protecţie a plantelor şi calitatea apei de îmbăiere; ...  c) estimarea şi identificarea captărilor importante de apă pentru folosinţe urbane, industriale, agricole sau pentru alte folosinţe, inclusiv variaţiile sezoniere şi necesarul anual total, şi a pierderilor de apă în sistemele de distribuţie; ...  d) estimarea şi identificarea impactului regularizărilor importante de cursuri de apă, inclusiv transportul şi derivaţiile, asupra caracteristicilor globale de curgere şi a bilanţului apei; ...  e) identificarea dereglărilor morfologice importante ale corpurilor de apă; ...  f) estimarea şi identificarea altor impacte antropogene importante asupra stării apelor de suprafaţă; ...  g) estimarea destinaţiilor de utilizare a terenurilor, inclusiv identificarea zonelor urbane importante, zonelor industriale şi agricole şi, acolo unde este necesar, identificarea zonelor piscicole şi a pădurilor. ... 

1.5. Evaluarea impactului

În vederea evaluării impactului se va realiza o evaluare a susceptibilităţii stării corpurilor de apă de suprafaţă la toate presiunile antropice identificate la pct. 1.4.

În acest sens se vor utiliza informaţiile prevăzute la pct. 1.4. şi orice alte informaţii relevante, inclusiv datele existente de monitoring al apelor şi mediului acvatic, pentru a efectua o evaluare a posibilităţii pe care o au corpurile de apă de suprafaţă din cadrul districtului bazinului hidrografic, să nu îndeplinească obiectivele de protecţie a apelor şi mediului acvatic prevăzute la art. 2^1. Pentru realizarea unor astfel de evaluări se pot utiliza tehnici de modelare.

Pentru acele corpuri identificate ca având risc de a nu îndeplini obiectivele de calitate a apelor şi mediului acvatic, acolo unde este necesar, trebuie să fie efectuată caracterizarea ulterioară pentru a optimiza proiectarea ambelor tipuri de programe de monitoring, prevăzute la art. 35 alin. (2^1)-(2^5), inclusiv a programelor de măsuri prevăzute la art. 43 alin (1^8).

2. APE SUBTERANE

2.1. Caracterizarea iniţială

Se va efectua o caracterizare iniţială a tuturor corpurilor de apă subterană pentru evaluarea utilizării lor şi a gradului în care există riscul de neîndeplinire a obiectivelor de protecţie a apelor şi mediului acvatic, prevăzute la art. 2^1, pentru fiecare corp de apă subterană. Pentru caracterizarea iniţială corpurile de apă subterană pot fi grupate. Pentru realizarea acestei caracterizări iniţiale se pot folosi datele hidrologice, geologice, pedologice, datele referitoare la destinaţia utilizării terenului, datele referitoare la evacuări şi/sau captări sau alte date existente Caracterizarea iniţială trebuie să identifice:

a) localizarea şi limitele corpului sau corpurilor de ape subterane; ...  b) presiunile la care corpul sau corpurile de apă de suprafaţă sunt supuse inclusiv: ... 

(i) surse de poluare difuze;

(ii) surse de poluare punctuale;

(iii) captări;

(iv) realimentare artificială.

c) caracterul general al stratului de suprafaţă al zonei de recepţie din care corpul de apă subterană se realimentează; ...  d) acele corpuri de apă subterană de care sunt direct dependente ecosisteme ale apelor de suprafaţă sau ecosisteme terestre. ... 

2.2. Caracterizarea ulterioară

Ca urmare a acestei caracterizări iniţiale, se va efectua caracterizarea ulterioară a acelui corp sau a acelor corpuri de apă subterană care au fost identificate ca având risc, în scopul stabilirii unei evaluări mai precise a semnificaţiei acestui risc şi a identificării oricăror măsuri necesare. Această caracterizare trebuie să includă informaţii relevante despre impactul activităţii umane şi, acolo unde este necesar, informaţii despre:

a) caracteristicile geologice ale corpului de apă subterană, inclusiv extinderea şi tipul unităţilor geologice; ...  b) caracterizarea hidrologică a corpurilor de apă subterană inclusiv conductivitatea hidraulică, porozitatea şi limitele; ...  c) caracteristicile depozitelor superficiale şi ale solurilor din zona din care corpul de apă subterană se realimentează, inclusiv grosimea, porozitatea, conductivitatea hidraulică şi proprietăţile de absorbţie ale depozitelor şi solurilor; ...  d) caracteristicile de stratificaţie a apelor subterane în corpul de apă subterană; ...  e) un inventar al sistemelor de suprafaţă asociate, inclusiv ecosistemele terestre şi corpurile de apă de suprafaţă, cu care corpul de apă subterană este legat dinamic; ...  f) estimările direcţiilor şi ratelor (fluxurilor) de schimb de apă între corpul de apă subterană şi sistemele de suprafaţă asociate; ...  g) date suficiente pentru a calcula rata medie anuală pe termen lung a reîncărcării totale; ...  h) caracterizarea compoziţiei chimice a apelor subterane, inclusiv specificarea contribuţiei generate din activitatea umană. În acest sens, atunci când se stabilesc nivele de fond naturale pentru acele corpuri de ape subterane, se pot folosi tipologii pentru caracterizarea apelor subterane. ... 

2.3. Revizuirea impactului activităţilor umane asupra apelor subterane

Pentru acele corpuri de apă subterană care traversează graniţa dintre două sau mai multe ţări sau care sunt identificate, ca urmare a caracterizării iniţiale efectuate în concordanţă cu pct. 2.1., ca având risc de neîndeplinire a obiectivelor de protecţie a calităţii apelor şi mediului acvatic stabilite pentru fiecare corp de apă în conformitate cu prevederile art. 2^1, trebuie culese şi menţinute, acolo unde necesar, următoarele informaţii despre fiecare corp de apă subterană:

a) localizarea punctelor în care corpul de apă subterană este folosit pentru captarea apei, cu excepţia: ... 

(i) punctelor pentru captarea apei care furnizează mai puţin de 10 mc/zi, în medie;

(ii) punctelor pentru captarea apei în vederea consumului uman care furnizează mai puţin de 10 mc/zi, în medie sau care deserveşte mai puţin de 50 persoane;

b) debitele medii anuale de prelevare (captare) din aceste puncte; ...  c) compoziţia chimică a apelor captate din corpurile de ape subterane; ...  d) localizarea punctelor din corpurile de apă subterană în care sunt evacuate direct ape; ...  e) debitele evacuate în aceste puncte; ...  f) compoziţia chimică a evacuărilor în corpul de apă subterană; ...  g) folosinţele terenului în zona sau zonele de recepţie din care corpul de apă se realimentează, inclusiv aportul de poluanţi şi alterările antropogenice ale caracteristicilor de realimentare cum ar fi apa de ploaie sau scurgeri datorate impermeabilizării solului, realimentării artificiale, îndiguirii sau drenajului. ... 

2.4. Revizuirea impactului schimbărilor nivelurilor apei subterane

Se vor identifica acele corpuri de ape subterane pentru care trebuie să fie specificate obiective de protecţie a apelor şi mediului acvatic mai scăzute/reduse inclusiv ca rezultat al luării în considerare a efectelor stării corpului de apă asupra:

(i) apelor de suprafaţă şi a ecosistemelor terestre asociate;

(ii) regularizării apei, protecţiei împotriva inundaţiilor şi drenaj;

(iii) dezvoltării umane.

2.5. Revizuirea impactului poluării asupra calităţii apelor subterane

Se vor identifica acele corpuri de ape subterane pentru care trebuie să fie specificate obiective de protecţie a apelor şi mediului acvatic mai puţin stringente şi unde, ca rezultat al impactului activităţii umane, corpul de apă subterană este atât de poluat încât atingerea stării chimice bune a apelor subterane este nerealizabilă sau deosebit de costisitoare.

   

Anexa 1^4

--------------

NOTĂ(CTCE)

Harta reprezentând - Schema districtelor de bazin cu limitele acestora, se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 584 din 30 iunie 2004, la pagina 55 (a se vedea imaginea asociată).

   

Anexa 2

LĂŢIMEA ZONELOR DE PROTECŢIE ÎN JURUL LACURILOR NATURALE,

LACURILOR DE ACUMULARE, ÎN LUNGUL CURSURILOR DE APĂ, DIGURILOR,

CANALELOR, BARAJELOR ŞI A ALTOR LUCRĂRI HIDROTEHNICE

    a) Lăţimea zonei de protecţie în lungul cursurilor de apă

    Lăţimea cursului de apă (m) sub 10 10-50 peste 51

    Lăţimea zonei de protecţie (m) 5 15 20

    Cursuri de apă regularizate (m) 2 3 5

    Cursuri de apă îndiguite (m) toată lungimea dig-mal, dacă aceasta este

                                                   mai mică de 50 m

b) Lăţimea zonei de protecţie în jurul lacurilor naturale: ... 

- indiferent de suprafaţă, 5 m la care se adaugă zona de protecţie stabilită în conformitate cu art. 5.

c) Lăţimea zonei de protecţie în jurul lacurilor de acumulare: ... 

- între Nivelul Normal de Retenţie şi cota coronamentului.

d) Lăţimea zonei de protecţie de-a lungul digurilor: ... 

- 4 m spre interiorul incintei.

e) Lăţimea zonei de protecţie de-a lungul canalelor de derivaţie de debite: ... 

- 3 m.

    f) Baraje şi lucrări-anexe la baraje:

    Lăţimea zonei de protecţie (m)

    - baraje de pământ, anrocamente, beton sau alte 20 m în jurul acestora

      materiale

    - instalaţii de determinare automată a calităţii 2 m în jurul acestora

      apei, construcţii şi instalaţii hidrometrice

    - borne de microtriangulaţie, foraje de drenaj, 1 m în jurul acestora

      foraje hidrogeologice, aparate de măsurarea

      debitelor

NOTĂ:

Zonele de protecţie se măsoară astfel:

a) la cursurile de apă, începând de la limita albiei minore; ...  b) la lacurile naturale, de la nivelul mediu; ...  c) la alte lucrări hidrotehnice, de la limita zonei de construcţie. ... 

Notă: Zona de protecţie sanitară la instalaţiile de alimentare cu apă se stabileşte de autoritatea publică centrală în domeniul sănătăţii.

   

Anexa 3

CONŢINUTUL MINIM AL SCHEMELOR DIRECTOARE DE AMENAJARE ŞI

MANAGEMENT ALE BAZINULUI HIDROGRAFIC ŞI AL PROGRAMELOR DE

MĂSURI AFERENTE ACESTORA

A. Schemele directoare de amenajare şi management a apelor la nivel de bazin hidrografic (schemele directoare) trebuie să cuprindă următoarele elemente:

1. o descriere generală a caracteristicilor districtelor bazinelor hidrografice:

1.1. Pentru apele de suprafaţă:

a) trasarea pe hartă a corpurilor de apă şi a limitelor acestora; ...  b) trasarea pe hartă a ecoregiunilor şi a tipurilor de corpuri de apă de suprafaţă din cadrul bazinului hidrografic; ...  c) identificarea condiţiilor de referinţă pentru tipurile de corpuri de apă de suprafaţă; ... 

1.2. Pentru apele subterane: trasarea pe hartă a corpurilor de apă subterană şi a limitelor acestora;

2. un rezumat al presiunilor antropice importante şi al impactului activităţilor umane asupra stării apelor de suprafaţă şi subterane, inclusiv:

a) estimarea poluării din surse punctuale; ...  b) estimarea poluării din surse difuze, inclusiv un rezumat al folosinţelor terenului; ...  c) estimarea presiunilor asupra stării cantitative a apelor, inclusiv asupra captărilor; ...  d) analizele altor impacte ale activităţii umane asupra stării apelor; ... 

3. identificarea şi trasarea pe hartă a zonelor protejate;

4. o hartă a reţelelor de monitoring şi o prezentare pe hartă a rezultatelor programelor de monitoring efectuate conform acelor prevederi, pentru starea:

a) apelor de suprafaţă (ecologică şi chimică); ...  b) apelor subterane (chimică şi cantitativă); ...  c) zonelor protejate; ... 

5. o listă a obiectivelor de protecţie a apelor şi mediului acvatic stabilite pentru apele de suprafaţă, subterane şi zonele protejate, inclusiv identificarea în particular a situaţiilor în care s-a făcut uz de art. 2^3, 2^4, 2^5 şi 2^7 şi informaţiile asociate necesare conform acestui articol;

6. un rezumat al analizelor economice ale utilizării apei;

7. un rezumat al programului sau programelor de măsuri adoptate, inclusiv modurile în care obiectivele stabilite în conformitate cu prevederile art. 2^1 sunt atinse prin acestea.

7.1. un rezumat al măsurilor necesare pentru implementarea legislaţiei în domeniul protecţiei apelor;

7.2. un raport al etapelor practice şi al măsurilor luate pentru aplicarea principiului recuperării costurilor de utilizare a apei, în conformitate cu prevederile art. 80 alin. (1^1) şi (1^2);

7.3. un rezumat al măsurilor luate pentru îndeplinirea cerinţelor privind apa utilizată pentru prelevarea de apă potabilă, în conformitate cu prevederile art. 2^6 alin. (1) şi (2), art. 5 alin. (1), art. 17 lit. e) şi art. 35 alin. (2^3) şi (2^4);

7.4. un rezumat al măsurilor de control impuse asupra captărilor şi alocării apei, inclusiv referinţa înregistrării şi identificării cazurilor în care s-au făcut excepţii, în conformitate cu prevederile art. 2^5 lit. b) - e);

7.5. un rezumat al măsurilor de control adoptate pentru evacuările din surse punctuale şi din alte activităţi cu un impact asupra stării apelor; în conformitate cu prevederile art. 48 şi 50;

7.6. o identificare a cazurilor în care evacuările directe în apele subterane au fost autorizate, în conformitate cu prevederile art. 20;

7.7. un rezumat al măsurilor luate asupra substanţelor prioritare;

7.8. un rezumat al măsurilor luate pentru prevenirea sau reducerea impactului producerii de poluări accidentale;

7.9. un rezumat al măsurilor luate, în conformitate cu prevederile art. 2^5 lit. b) şi c), pentru corpurile de apă care nu au realizat obiectivele stabilite în conformitate cu prevederile art. 2^1;

7.10. detalii asupra măsurilor suplimentare identificate ca fiind necesare pentru realizarea obiectivelor stabilite în conformitate cu prevederile art. 2^1;

7.11. detalii asupra măsurilor luate pentru evitarea creşterii poluării apelor marine;

8. un registru al tuturor programelor detaliate şi al schemelor directoare pentru districtul bazinului hidrografic, în particular pentru sub-bazine, sectoare, porţiuni sau tipuri de ape, împreună cu un rezumat al conţinutului acestora;

9. un rezumat al măsurilor de informare şi consultare a publicului luate, rezultatul acestora şi schimbările făcute schemelor directoare, ca urmare a acestor acţiuni;

10. o listă a autorităţilor competente;

11. punctele de contact şi procedurile pentru obţinerea documentaţiilor de bază şi a informaţiilor legate de informarea şi consultarea publicului şi, în particular, detalii referitoare la măsurile de control adoptate, precum şi detalii referitoare la datele existente de monitoring colectate.

B. Prima actualizare a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic precum şi toate celelalte trebuie să includă:

1. un rezumat al tuturor schimbărilor sau actualizărilor de la publicarea versiunii anterioare a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic, inclusiv un rezumat al revizuirilor care trebuie efectuate, în conformitate cu prevederile art. 2^3, 2^4, 2^5 şi 2^7;

2. o evaluare a progresului făcut pentru realizarea obiectivelor de calitate a apei şi mediului acvatic, inclusiv prezentarea rezultatelor pentru perioada de aplicare a schemei directoare anterioare, sub formă de hartă şi o explicaţie pentru orice obiective de calitate a apei şi mediului acvatic care nu au fost îndeplinite;

3. un rezumat şi o explicaţie pentru orice măsură prevăzută în precedenta versiune a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic care nu a fost încă întreprinsă;

4. un rezumat al tuturor măsurilor intermediare suplimentare adoptate, în conformitate cu prevederile art. 2^5 lit. b) şi c), de la publicarea versiunii anterioare a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic.

C. CONŢINUTUL PROGRAMELOR DE MĂSURI

Pentru fiecare bazin hidrografic se stabileşte un Program de măsuri care va ţine seama de caracteristicile bazinului hidrografic, impactul activităţilor umane asupra mediului şi analiza economică a folosinţelor de apă, realizate în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (1^4), şi va urmări realizarea obiectivelor de protecţie a calităţii apelor şi mediului acvatic şi a zonelor protejate asociate bazinului hidrografic.

Fiecare program de măsuri va include măsuri de bază şi, unde este cazul, măsuri specifice.

Măsurile de bază sunt cerinţe minime de conformare şi vor consta din:

a) măsurile de implementare a legislaţiei privind protecţia calităţii apei, inclusiv măsurile privind apa de îmbăiere, apa potabilă, accidentele majore cu impact asupra mediului, epurarea apelor uzate urbane, reducerea poluării cu nitraţi proveniţi din agricultură, descărcarea substanţelor periculoase în ape, evaluarea impactului asupra mediului, nămolurile provenite din staţiile de epurare, produse pentru protecţia plantelor, controlul integrat al poluării industriale, protecţia păsărilor; ...  b) măsuri privind recuperarea costurilor serviciilor specifice gospodăririi apelor în conformitate cu prevederile art. 80 alin. (1^1) şi (1^2); ...  c) măsuri de promovare a utilizării eficiente şi durabile a apei, în scopul realizării obiectivelor de protecţie a calităţii apelor şi mediului acvatic şi a zonelor protejate asociate bazinului hidrografic; ...  d) măsuri privind asigurarea calităţii apei potabile, inclusiv măsuri de protecţie a calităţii apei, pentru a reduce nivelul de tratare necesar pentru producerea de apă potabilă în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1); ...  e) reglementarea prealabilă şi controlul prelevărilor de apă dulce de suprafaţă şi subterană şi ale acumulărilor de apă de suprafaţă, inclusiv un registru al prelevărilor de apă. Controlul va fi reanalizat periodic şi unde este necesar reactualizat. Se exceptează de la control acele prelevări sau acumulări care nu au un impact semnificativ asupra stării apei; ...  f) autorizarea prealabilă şi controlul reîncărcărilor şi îmbogăţirilor artificiale ale corpurilor de apă subterană. Apa utilizată poate fi preluată din orice apă de suprafaţă şi subterană, cu condiţia ca utilizarea sursei să nu compromită realizarea obiectivelor de mediu pentru sursa de apă sau pentru corpul de apă subterană reîncărcat sau îmbogăţit. Controlul va fi reanalizat periodic şi unde este necesar reactualizat; ...  g) reglementarea prealabilă a surselor de evacuare punctuale, care pot cauza poluarea apelor, inclusiv introducerea de poluanţi în apă sau autorizarea prealabilă sau înregistrarea pe baza unor reguli generale obligatorii, stabilind controlul emisiilor pentru poluanţii interesaţi inclusiv controlul acestora. Controlul va fi reanalizat periodic şi unde este necesar reactualizat; ...  h) măsuri de prevenire sau control al introducerii de poluanţi din sursele difuze capabile de a cauza poluare. Controlul poate fi sub forma unei autorizări prealabile, inclusiv interzicerea intrării de poluanţi în apă, sau înregistrarea pe baza unor reguli generale obligatorii. Controlul va fi reanalizat periodic şi unde este necesar reactualizat; ...  i) măsuri pentru orice alt impact advers semnificativ asupra apelor, identificate conform art. 43 alin. (1^4) şi anexei nr. 1^3, în special măsuri pentru asigurarea conformării condiţiilor hidrologice ale corpurilor de apă cu realizarea stării ecologice sau potenţialului ecologic solicitate pentru corpurile de apă desemnate ca artificiale sau puternic modificate. Controlul poate fi sub forma unei autorizări prealabile, inclusiv interzicerea intrării de poluanţi în apă, sau înregistrarea pe baza unor reguli generale obligatorii. Controlul va fi reanalizat periodic şi unde este necesar reactualizat; ...  j) interzicerea evacuării directe de poluanţi în apele subterane, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 20, cu condiţia ca acele descărcări să nu compromită realizarea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă subterană; ...  k) măsuri pentru eliminarea poluării apelor de suprafaţă cu substanţe prioritar periculoase şi reducerea progresivă a poluării cu alte substanţe care altfel ar putea conduce la nerealizarea obiectivelor stabilite pentru corpurile de apă; ...  l) orice măsuri de prevenire a pierderilor semnificative de poluanţi din instalaţiile tehnologice şi prevenirea sau reducerea impactului incidentelor de poluare accidentală, de exemplu ca urmare a inundaţiilor, inclusiv sistemele de detectare şi alarmare în cazul unor astfel de evenimente. În cazul accidentelor care nu pot fi prevăzute în mod rezonabil, acestea vor include toate măsurile adecvate pentru reducerea riscului pentru ecosistemele acvatice. ... 

Măsurile suplimentare sunt acele măsuri proiectate şi implementate în plus faţă de măsurile de baza, în scopul realizării obiectivelor de protecţie a calităţii apelor şi mediului acvatic şi a zonelor protejate asociate bazinului hidrografic.

Acestea includ:

a) măsuri legislative ...  b) instrumente administrative ...  c) instrumente fiscale şi economice ...  d) acorduri de protecţia mediului negociate ...  e) controlul emisiilor ...  f) coduri de bună practică ...  g) zone de agrement şi de restaurare a zonelor umede ...  h) controlul prelevărilor ...  i) măsuri de management al cerinţelor de apă, printre altele, promovarea unei producţii agricole adaptate, cum ar fi culturile cu cerinţe reduse de apă în zonele afectate de secetă ...  j) măsuri de eficientizare şi reutilizare, printre altele, promovarea unor tehnologii eficiente din punct de vedere al consumului de apă în industrie şi a tehnicilor de irigaţii, care necesită un consum redus de apă ...  k) proiecte de construcţii ...  l) uzine de desalinizare ...  m) proiecte de reabilitare ...  n) reîncărcarea artificială a acviferelor ...  o) proiecte educaţionale ...  p) proiecte de cercetare, dezvoltare şi demonstrative ...  q) alte măsuri relevante ...     

Anexa 4

ANALIZA ECONOMICĂ

Analiza economică va conţine informaţii suficiente şi detaliate (ţinând seama de cheltuielile asociate cu colectarea datelor relevante) pentru:

1. a face calculele relevante necesare pentru a lua în considerare principiul recuperării cheltuielilor serviciilor de apă, ţinând seama de prognoza pe termen lung privind alimentarea şi necesarul de apă din cadrul districtului de bazin hidrografic şi dacă este necesar:

a) estimările volumului, preţurilor şi cheltuielilor asociate cu serviciile de apă; ...  b) estimările investiţiilor importante inclusiv prognozele referitoare la realizarea unor asemenea investiţii; ... 

2. a decide asupra celei mai bune combinaţii de măsuri din punct de vedere al eficienţei costurilor în domeniul folosinţelor de apă care trebuie incluse în programele de măsuri, prevăzute la art. 43 alin. (1^8), pe baza estimărilor costurilor potenţiale de realizare a acestor măsuri.

   

Anexa 5

LISTA SUBSTANŢELOR PRIORITARE/PRIORITARE PERICULOASE

Nr.	Substanţa prioritară/prioritară	Număr
crt.	periculoasă
CAS*	UE**
1.	Alaclor	15972-60-8	240-110-8
2.	Antracen	120-12-7	204-371-1
3.	Atrazin	1912-24-9	217-617-8
4.	Benzen	71-43-2	200-753-7
5.	Difenileteri bromuraţi	n.d.	n.d.
6.	Cadmiu şi compuşi	7440-43-9	231-152-8
7.	Cloralcani C10-C13	85535-84-8	287-476-5
8.	Clorfenvinfos	470-90-6	207-432-0
9.	Clorpirifos	2921-88-2	220-864-4
10.	1,2-dicloretan	107-06-2	203-458-1
11.	Diclormetan	75-09-2	200-838-9
12.	2-etilhexil-diftalat	117-81-7	204-211-0
13.	Diuron	330-54-1	206-354-4
14.	Endosulfan (alfa)	959-98-8	n.d.
15.	Fluorantren	206-44-0	205-912-4
16.	Hexaclorbenzen	118-74-1	204-273-9
17.	Hexaclorbutadienă	87-68-3	201-765-5
18.	Hexaclorciclohexan (gama)	58-89-9	200-401-2
19.	Isoproturon	34123-59-6	251-835-4
20.	Plumb şi compuşi	7439-92-1	231-100-4
21.	Mercur şi compuşi	7439-97-6	231-106-7
22.	Naftalină	91-20-3	202-049-5
23.	Nichel şi compuşi	7440-02-0	231-111-4
24.	Nonil-fenoli (4-para-nonil-fenol)	25154-52-3 104-40-5	246-672-0 203-199-4
25.	Octil-fenoli (para-tert-octilfenol)	1806-26-4 140-66-9	217-302-5 n.d.
26.	Pentaclorbenzen	608-93-5	210-172-5
27.	Pentaclorfenol	87-86-5	201-778-6
28.	Hidrocarburi poliaromatice benz-a-piren benz-b-fluorantren benz-g,h,i-perilen benz-k-fluorantren indeno-1,2,3-cd-piren	n.d. 50-32-8 205-99-2 191-24-2 207-08-9 193-39-5	n.d. 200-028-5 205-911-9 205-883-8 205-916-6 205-893-2
29.	Simazin	122-34-9	204-535-2
30.	Compuşi tributilstanici cation tributilstaniu	688-73-3 36643-28-4	211-704-4 n.d.
31.	Triclorbenzeni 1,2,4-triclorbenzen	12002-48-1 120-82-1	234-413-4 204-428-0
32.	Triclormetan (cloroform)	67-66-3	200-663-8
33.	Trifluralin	1582-09-8	216-428-8

*) CAS - Chemical Abstract Service - Serviciul de catalogare a substanţelor chimice **) UE - Inventarul European al substanţelor chimice comerciale existente (EINECS) sau Lista Europeană de substanţe chimice notificate (ELINCS)

n.d. - nedisponibil

   

Anexa 6

LISTA PRINCIPALILOR POLUANŢI

1. Compuşi organohalogenaţi şi substanţe care pot forma astfel de compuşi în mediu acvatic

2. Compuşi organofosforici

3. Compuşi organostanici

4. Substanţe şi preparate, sau produşi de degradare ai acestora, care s-a dovedit că au proprietăţi cancerigene sau mutagene sau proprietăţi care pot afecta steroidogenic tiroida, reproducţia sau alte funcţii endocrine în sau prin mediu acvatic

5. Hidrocarburi persistente şi substanţe toxice organice persistente sau care se pot bioacumula

6. Cianuri

7. Metale şi compuşii lor

8. Arsenic şi compuşii lor

9. Biocide şi produse de protecţia plantelor

10. Materii în suspensie

11. Substanţe care contribuie la eutroficare (în particular nitraţi şi fosfaţi)

12. Substanţe care au o influenţă nefavorabilă asupra bilanţului de oxigen (şi care poate fi măsurat folosind parametri ca CBO(5), CCO, etc.)

--------