| Document ID: | 74284 |
|---|---|
| Source URL: | https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentA... |
| Scraped At: | 2026-07-04 04:13:59 |
| Last Updated: | 2026-09-12 02:28:30 |
| Valid From: | 15.08.2006 |
| Latest Version: | Yes |
| Meta tags: |
|
|---|---|
| Detail metadata: |
|
pentru aprobarea normelor privind condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un spital în vederea obţinerii autorizaţiei sanitare de funcţionare
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 695 din 15 august 2006Având în vedere prevederile art. 175 alin. (1) al titlului VII "Spitale" din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii,
în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii Publice,
văzând Referatul de aprobare al Direcţiei de sănătate publică nr. E.N. 2.450/2006,
ministrul sănătăţii publice emite următorul ordin:
Se aprobă normele privind condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un spital în vederea obţinerii autorizaţiei sanitare de funcţionare, prevăzute în anexele nr. 1-4.
Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentul ordin.
Autoritatea de sănătate publică, Inspecţia Sanitară de Stat din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice, ministerele cu reţea sanitară proprie, autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, inspecţiile sanitare de stat judeţene şi a municipiului Bucureşti, spitalele publice şi private vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Gheorghe Eugen Nicolăescu
Bucureşti, 26 iulie 2006.
Nr. 914.
NORME
privind procedura de autorizare sanitară de funcţionare a spitalului
Spitalul este unitatea sanitară cu paturi, de utilitate publică, cu personalitate juridică, care furnizează servicii medicale.
Indiferent de forma de proprietate, spitalul trebuie să solicite şi să deţină autorizaţie sanitară de funcţionare.
Autorizarea sanitară de funcţionare a spitalelor se efectuează de către autorităţile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în conformitate cu procedurile prevăzute în prezentele norme.
În sensul prezentelor norme următoarele noţiuni se definesc după cum urmează:
1. autorizarea sanitară a spitalului reprezintă procesul de analiză şi investigaţie sanitară ce are ca rezultat emiterea autorizaţiei sanitare de funcţionare pentru spitalul care îndeplineşte din punct de vedere tehnic şi juridic condiţiile prevăzute în prezentele norme pentru punerea în funcţiune şi desfăşurarea activităţii de asistenţă spitalicească şi sanatorială;
2. autorizaţia sanitară este un act tehnic şi juridic, eliberat de autoritatea locală de sănătate publică pentru un spital, prin care sunt stabilite condiţiile şi/sau parametrii de funcţionare ori de punere în funcţiune a activităţii de asistenţă spitalicească şi sanatorială în acel spital;
3. viza anuală reprezintă actul de constatare, eliberat în scris de autoritatea locală de sănătate publică, privind respectarea conformităţii cu autorizaţia sanitară, eliberată anterior spitalului;
4. programul de conformare reprezintă un plan de măsuri cuprinzând etape care trebuie parcurse în intervale de timp precizate, prin prevederile autorizaţiei sanitare, de către spital, sub controlul autorităţii de sănătate publică, în scopul respectării prezentelor norme.
Documentele necesare pentru solicitarea autorizaţiei sanitare sunt:
a) cerere; ... b) dosar tehnic, care va cuprinde: planul dimensionat cu structura interioară, dotările necesare desfăşurării activităţii supuse autorizării, prezentarea circuitelor funcţionale, modul de asigurare a iluminatului, ventilaţiei, temperaturii ambiante, schiţa reţelelor de utilităţi sau modul de asigurare a acestora (apă potabilă, apă caldă menajeră, evacuarea apelor uzate menajere şi tehnologice, evacuarea deşeurilor solide şi a deşeurilor periculoase rezultate din activitatea desfăşurată); ... c) dovada de achitare a tarifului de autorizare sanitară. ...În urma evaluării spitalului solicitarea se poate soluţiona astfel:
a) se eliberează necondiţionat autorizaţia sanitară de funcţionare; ... b) se eliberează autorizaţia sanitară de funcţionare, condiţionat de realizarea programului şi calendarului de conformare stabilit în autorizaţie; ... c) nu se eliberează autorizaţia sanitară de funcţionare, iar solicitantul este informat în scris privind neconformităţile cu dispoziţiile legale pe care se întemeiază refuzul de a emite autorizaţia sanitară de funcţionare. ...NORME
privind organizarea funcţională generală a spitalului
Conform normativelor pentru spitale, lista principalelor grupe şi funcţiuni (sectoare), respectiv lista unităţilor funcţionale componente (compartimente), este următoarea:
A. Sector spitalizare
A1. Secţii medicale cu paturi compuse din unităţi de îngrijire
A2. Unitate de spitalizare de o zi (după caz)
A3. Serviciul de primire şi externare a bolnavilor
B. Sector ambulatoriu (pentru pacienţi neinternaţi)
B1. Cabinete de consultaţii şi tratamente
B2. Compartiment de evidenţă medicală, programare, informare
C. Servicii tehnico-medicale de diagnostic şi tratament
C1. Sector de intervenţii - tratamente aferente bolnavilor spitalizaţi
C1a) Bloc operator
C1b) Serviciu de anestezie şi terapie intensivă (ATI)
C1c) Bloc de naşteri
C2. Sector de investigaţii - explorări funcţionale (comun pentru bolnavi spitalizaţi şi ambulatorii)
C2a) Laborator de analize medicale
C2b) Laborator de radiodiagnostic
C2c) Laborator de explorări funcţionale
C2d) Laborator de anatomie patologică
C2e) Laborator de medicină nucleară (după caz)
C3. Sector de terapie (pentru bolnavi spitalizaţi şi ambulatorii)
C3a) Serviciu de urgenţe
C3b) Serviciu de recuperare medicală şi fizioterapie
C3c) Compartiment de epurare renală
C3d) Compartiment de radioterapie (după caz)
C3e) Compartiment de psihoterapie şi ergonomie (după caz)
C3f) Alte compartimente de terapie specială în funcţie de structura medicală a spitalului
C4. Servicii tehnico-medicale auxiliare (nu se adresează direct pacienţilor)
C4a) Serviciu de sterilizare centrală
C4b) Farmacie
C4c) Bancă (punct) de sânge, bănci de ţesuturi (după caz)
C4d) Prosectură (morgă)
D. Servicii gospodăreşti
D1. Bucătărie, oficii alimentare şi depozite de alimente
D2. Spălătorie şi depozite de lenjerie
D3. Staţie de dezinfecţie (centrală de paturi)
E. Conducere medicală şi administraţie
E1. Conducere medicală
E2. Birouri administrative
E3. Serviciu de evidenţă medicală şi arhive
E4. Compartiment de prelucrare a informaţiilor şi documentelor
E5. Sala de întruniri
F. Servicii anexe pentru personal
F1. Vestiare pentru personalul medical şi tehnic
F2. Punct de documentare medicală (bibliotecă)
G. Spaţii sociale şi anexe pentru pacienţi, aparţinători, vizitatori
G1. Garderobă
G2. Serviciu de informaţii şi relaţii
G3. Bufet şi puncte de vânzare (florărie, cadouri, ziare)
G4. Diverse prestaţii - frizerie, coafură, poştă (după caz)
G5. Capelă (după caz)
H. Servicii tehnico-utilitare
H1. Centrale şi staţii tehnice
H1a) Centrală termică
H1b) Uzină de apă şi hidrofor
H1c) Post de transformare şi grup electrogen
H1d) Centrale de ventilaţie şi tratare a aerului
H1e) Centrală frigorifică (după caz)
H1f) Staţii pentru oxigen, aer comprimat, alte fluide medicinale
H1g) Centrală telefonică
H1h) Staţii pentru comunicare internă (TV cu circuit închis, căutare de persoane, radioficare)
H1i) Staţii de pompare şi tratare efluenţi
H1j) Staţii tehnice pentru maşini ascensoare
H1k) Staţii tehnice aferente unor echipamente medicale
H1l) Alte staţii tehnice aferente instalaţiilor (puncte de distribuţie, camere tablouri electrice, galerii de vizitare etc.)
H2. Dispecerate pentru supraveghere, control şi avertizare asupra funcţionării echipamentelor şi instalaţiilor (după caz)
H3. Serviciu de întreţinere şi service aparatură (ateliere)
H4. Depozite diverse
H5. Staţie de colectare şi tratare a deşeurilor solide
H6. Garaje
H7. Control poartă
- zona "curată" din punct de vedere al condiţiilor igienico-sanitare: cu compartimente adresate numai pacienţilor spitalizaţi, cu cerinţe severe privind igiena şi asepsia, recomandabil a fi amplasate departe de circulaţia principală a spitalului, include:
a) blocul operator, serviciul ATI, blocul de naşteri, sterilizarea centralizată; ... b) secţiile medicale cu paturi; ...- zona "murdară" (sau cu subzone "murdare") din punct de vedere al condiţiilor igienico-sanitare: este încadrată astfel întrucât constituie zona de interfaţă a spitalului în relaţia cu serviciile tehnice şi de prestaţii ale localităţii, cu unităţile furnizoare de materiale şi produse, cu diverse reţele edilitare. Această zonă cuprinde compartimente strict separate de zonele cu cerinţe de asepsie, închise accesului pacienţilor şi altor categorii de personal în afara celui propriu, amplasate uzual la demisolul (parterul) clădirilor spitaliceşti, precum şi în construcţii anexe izolate, şi include următoarele:
a) unele servicii tehnico-medicale (prosectură, farmacie); ... b) zona gospodărească; ... c) servicii tehnice; ...- zona "neutră" din punct de vedere al condiţiilor igienico-sanitare: este încadrată astfel întrucât reprezintă interfaţa spitalului, pe componenta medicală, în relaţia cu pacienţii, aparţinătorii şi vizitatorii şi are deschidere directă spre căile de circulaţie auto şi pietonale din zona publică a incintei spitaliceşti. Compartimentele încadrate în această zonă se recomandă a fi amplasate la parter sau mezanin şi includ:
a) serviciul de urgenţă; ... b) secţia de spitalizare de o zi; ... c) ambulatoriul spitalului; ... d) serviciul de primire - internări şi externări; ...- zona "intermediară" din punct de vedere al condiţiilor igienico-sanitare: compartimentele grupate în această zonă ocupă poziţii intermediare în ierarhia bazată pe condiţii igienico-sanitare, cu precizarea că zona laboratoarelor şi zona administraţiei sunt segregate accesului pacienţilor sau aparţinătorilor, cu excepţia spaţiilor de relaţii (punctul de recoltare şi, respectiv, secretariatul), şi se vor amplasa periferic faţă de zonele de circulaţie principale ale acestor utilizatori. Zona neutră include următoarele compartimente şi servicii:
a) laboratoarele; ... b) serviciul centralizat şi unităţile de explorări funcţionale; ... c) serviciul centralizat şi unităţile de roentgendiagnostic; ... d) administraţia şi serviciile anexe pentru personal. ...NORME
privind structura funcţională a compartimentelor
şi serviciilor din spital
Secţia medicală de spitalizare
Secţiile medicale de spitalizare asigură cazarea şi îngrijirea curentă a bolnavilor pe perioada internării în spital. Indiferent de profilul medical, secţiile de spitalizare au o structură funcţională asemănătoare, cu excepţia celei de pediatrie (compartimentele pentru prematuri, sugari şi copii mici) şi a celei de obstetrică-ginecologie (compartimentul obstetrică fiziologică şi nou-născuţi).
Secţia medicală de spitalizare va fi amplasată de preferinţă pe un singur nivel. Se acceptă amplasarea pe două niveluri a secţiilor mari, care au în componenţă compartimente relativ autonome.
În componenţa unei secţii medicale de spitalizare intră următoarele categorii de spaţii:
a) saloanele pacienţilor şi dotările sanitare aferente; ... b) încăperi pentru asistenţa medicală; ... c) încăperi pentru deservirea pacienţilor; ... d) cameră de gardă cu grup sanitar şi duş; ... e) diverse spaţii pentru activităţile gospodăreşti ale secţiei. ...În spitalele clinice pot fi amenajate spaţii suplimentare, destinate activităţilor didactice (studenţilor şi cursanţilor care îşi desfăşoară practica medicală sau specializarea la patul bolnavului).
Salonul pentru pacienţi adulţi se va conforma următoarelor cerinţe:
a) capacitate maximă de 6 paturi în saloane curente şi maximum două paturi în rezerve; ... b) arie utilă minimă de 7 mp/pat în saloane curente, 8 mp/pat în rezervă; ... c) cubaj de 20 mc/pat de aer, în caz de ventilaţie naturală. ...Următoarele dotări minime sunt obligatorii în salon:
a) priză de oxigen la două paturi; ... b) corp de iluminat, priză şi sonerie la fiecare pat; ... c) pat şi noptieră cu dulap la fiecare pat; ... d) o masă cu scaune la fiecare salon. ...În mod curent pentru activităţi medicale din secţie se vor prevedea următoarele spaţii:
a) săli pentru tratamente-pansamente, fiecare cu suprafaţa de 16-18 mp; ... b) cabinete de consultaţii, fiecare cabinet cu suprafaţa de 12-14 mp, amplasate numai la intrarea în secţie; ... c) spaţii de lucru pentru asistenţi medicali (oficiu medical), cu posturi de supraveghere a bolnavilor (monitorizare, dacă este cazul), cu anexe pentru depozitarea instrumentarului şi medicamentelor; ... d) încăperi pentru conducerea medicală a secţiei: medic-şef, asistent-şef, raport de gardă, secretariat; ... e) grupuri sanitare şi vestiare pentru personal; ... f) pentru unele dintre profilurile medicale, în cadrul secţiei se mai pot prevedea şi alte spaţii pentru activităţi medicale: camere pentru investigaţii, tratamente speciale, săli de intervenţie chirurgicală cu anexele respective şi alte dotări în funcţie de specificul specialităţii. ...Încăperile necesare pentru deservirea pacienţilor din componenţa secţiei:
a) oficiul alimentar cu anexele sale şi sala de mese; ... b) camera pentru activităţi de zi şi primirea vizitatorilor, în funcţie de spaţiile disponibile; ... c) camera de baie (după caz şi grupul de duşuri, dacă sunt soluţionate centralizat). ...Obligatoriu, în componenţa secţiei vor intra următoarele spaţii pentru activităţile gospodăreşti:
a) camera de spălare-sterilizare a ploştilor şi a altor recipiente ("ploscar"): un ploscar la 25-30 de paturi; ... b) spaţiu de colectare a rufelor murdare şi boxă de curăţenie; ... c) depozit de lenjerie curată. ...În sistemul de organizare a secţiilor pe unităţi de îngrijire, anexele medicale şi gospodăreşti ale secţiei vor fi repartizate pe unităţi de îngrijire (câte un cabinet medical, o sală de tratamente-pansamente, un post pentru asistenţi medicali, un spaţiu de igienizare, o cameră de zi etc.), rămânând comune spaţiile conducerii secţiei, oficiul alimentar, 1-2 încăperi destinate investigaţiilor şi tratamentelor speciale.
Compartimentul pentru sugari şi copii de 1-3 ani va fi organizat astfel:
a) se va organiza în sistemul nucleelor cu 2-3 camere (compartimentate în boxe) de 4-6 paturi, prevăzute cu un grup sanitar de igienizare şi grupate la un post de supraveghere al asistenţilor medicali; ... b) unul din nuclee va fi destinat cazurilor care necesită izolare şi cohortare epidemiologică; ... c) suprafaţa utilă/pat în cameră va fi de 4-5 mp; ... d) toţi pereţii vor fi vitraţi în partea superioară, pentru control vizual; ... e) în fiecare cameră se va prevedea o cadă cu duş de mână pentru îmbăiere; ... f) pentru copiii care se internează cu mamele se prevăd rezerve având dotări sanitare specializate pentru mamă şi pentru copil; ... g) se acceptă amplasarea în afara compartimentului, dar în cadrul secţiei, a unor saloane pentru mamele care îşi alăptează copiii. ...Compartimentul pentru sugari şi copii mici (0-3 ani) va fi izolat pe un circuit distinct de restul grupelor de vârstă, va avea anexe medicale şi gospodăreşti proprii, iar accesul dinspre exterior va fi soluţionat în sistem filtru.
În cadrul secţiei de pediatrie se mai amplasează următoarele categorii de spaţii pentru asistenţa medicală:
a) unitate specializată (nucleu) de terapie intensivă, cu configuraţia prevăzută la art. 27; ... b) unitate specializată pentru îngrijirea prematurilor (după caz), având în componenţă saloane separate pentru cazurile cu potenţial septic şi pentru cele fără potenţial septic; ... c) încăperi pentru consultaţii, investigaţii şi tratamente speciale; ... d) cabinete pentru medici şi anexe pentru personalul medical auxiliar; ... e) spaţii pentru conducerea secţiei (după caz). ...Secţia (subsecţia) de obstetrică fiziologică şi nou-născuţi (maternitate)
Funcţionarea secţiei poate fi organizată în oricare dintre următoarele 3 moduri:
a) compartimente medicale distincte pentru mame şi nou-născuţi, în care asistenţa pentru mame se face similar cu cea pentru celelalte categorii de pacienţi adulţi, iar pentru nou-născuţi se soluţionează în sistemul de pediatrie la compartimentul sugari. Cele două compartimente vor avea propriile anexe medicale, de deservire şi gospodăreşti specializate. Între cele două compartimente se amplasează spaţiile pentru alăptare, utilizate în comun; ... b) sistemul nucleelor (respectiv al unităţilor de îngrijire) mixte pentru mame şi nou-născuţii acestora; un nucleu este compus din două saloane pentru mame (cu câte 3-5 paturi), cu dotările sanitare aferente, care flanchează două saloane (dotate corespunzător) pentru nou-născuţi şi un spaţiu de lucru pentru asistenţi medicali (care, dimensionat ca atare, este utilizat în unele variante de organizare ca spaţiu de alăptare); ... c) sistemul "rooming-în" sau de cazare a mamei şi nou-născutului în acelaşi salon (fie în rezerve individuale, fie în saloane pentru două mame cu copiii lor), cu spaţii corespunzător dimensionate şi dotări sanitare specializate; ... d) în sistemele prevăzute la lit. b) şi c), anexele medicale şi de deservire, specializate pentru cele două categorii de pacienţi, se amplasează grupat în cadrul unităţii de îngrijire. ...Serviciul de primire-internare a bolnavilor
Acest serviciu se organizează ca serviciu unic pe spital şi are rolul de a asigura:
a) efectuarea formelor de internare; ... b) examinarea medicală şi trierea epidemiologică a bolnavilor pentru internare; ... c) prelucrarea sanitară a bolnavilor în funcţie de starea lor fizică; şi ... d) echiparea bolnavilor în îmbrăcămintea de spital. ...Amplasarea serviciului de primire-internare se face în legătură directă cu accesul principal în spital, serviciul de urgenţă şi, după caz, serviciile de spitalizare de o zi, epurare renală, chimioterapie, întreruperi de sarcină.
Componentele funcţionale ale serviciului de primire-internare sunt:
a) unitatea de întocmire a documentelor medicale de internare; ... b) compartimentul de examinări medicale, care include cabinete de consultaţie specializate; ... c) unitatea de igienizare sanitară; ... d) unitatea de gestiune a hainelor şi efectelor de spital; ... e) unitatea de externare. ...Unitatea de întocmire a documentelor medicale de internare cuprinde în structură:
a) spaţiul de aşteptare prevăzut cu grupuri sanitare, cu zone separate pentru pacienţi adulţi şi pacienţi copii; ... b) 2-3 birouri conexate între ele şi prevăzute cu amenajări pentru relaţia cu publicul (ghişee sau tejghea cu boxe). ...- filtru de triaj epidemiologic;
- boxă de izolare destinată pacienţilor copii depistaţi cu afecţiuni contagioase - fiecare boxă de izolare va avea grup sanitar propriu şi acces direct în exteriorul spitalului.
(2) La spitalele mari de pediatrie se vor amenaja 2-3 boxe de izolare. ...Unitatea de igienizare sanitară:
1. va cuprinde filtre de prelucrare sanitară cu grupuri sanitare aferente (prevăzute cu duş sau baie, după caz), separate pe sexe şi pe cele trei categorii de pacienţi: copii, parturiente/ginecopate, adulţi;
2. la pediatrie spaţiul de igienizare se compartimentează: pentru grupa 0-2 ani şi pentru grupa 2-14 ani, accesul făcându-se direct din cabinetele de consultaţii;
3. în filtrele de igienizare se prevăd boxe pentru lenjerie şi efecte curate de spital.
Unitatea de externare
Serviciul de urgenţă
Amplasarea serviciului în cadrul spitalului va permite colaborarea directă cu serviciul de internări, precum şi legături rapide cu blocul operator, serviciul de terapie intensivă, serviciile de roentgendiagnostic şi explorări funcţionale, laboratorul de analize medicale.
Compartimentul de spitalizare de o zi
Compartimentul de spitalizare de o zi:
a) se organizează în spitale mijlocii şi mari, pentru o capacitate de 2-3% din numărul de paturi al spitalului, dar minim pentru 12 paturi; ... b) în cadrul compartimentului, după caz, se pot amplasa distinct şi unităţi de epurare renală, de întreruperi de sarcină, chimioterapie; ... c) se amplasează în apropierea accesului principal, în legătură cu serviciul ambulatoriu, cu serviciul de urgenţă şi cu circuitele principale care fac legătura cu serviciile tehnico-medicale. ...În compartimentul de spitalizare de o zi:
a) cazarea pacienţilor în compartiment se face în saloane de 2-3 paturi şi rezerve; ... b) aferent acestor saloane se prevăd: ...- cabinet de consultaţii şi tratamente (eventual sală de mici intervenţii);
- post de lucru pentru asistenţi medicali;
- mic oficiu alimentar;
- grupuri sanitare;
- boxe de lenjerie şi de curăţenie etc.
Sectorul ambulatoriu
Sectorul ambulatoriu propriu spitalului acordă servicii medicale, în specialităţile pe care este profilat, pentru pacienţi a căror condiţie nu impune sau nu mai impune internarea.
În structura funcţională a ambulatorului de spital se amenajează:
a) cabinete de consultaţie (în specialităţi din profilul spitalului şi în specialităţi conexe cu acestea); ... b) camere pentru pansamente şi tratamente curente; ... c) spaţii de aşteptare aferente cabinetelor; ... d) birou de programare şi evidenţă a pacienţilor; ... e) trusă pentru medicamente specifice (după caz); ... f) anexe pentru personalul medical; ... g) grupuri sanitare şi boxă pentru curăţenie. ...Sectorul ambulatoriu poate fi accesibil după cum urmează:
a) direct din exterior, situaţie în care va fi dotat cu anexe specifice (garderobă, punct de informaţii şi control acces, cabine telefonice); ... b) din holul intrării principale a spitalului, caz în care pacienţii vor beneficia de toate serviciile şi anexele prevăzute pentru vizitatori şi însoţitori. ...Amplasarea sectorului ambulatoriu în cadrul spitalului va permite legături uşor accesibile cu serviciile de investigaţii-explorări şi tratamente, precum şi cu compartimentul de spitalizare de o zi.
Blocul operator
Blocul operator grupează toate sălile de operaţii necesare diverselor specialităţi (profiluri) medicale. În spitalele generale, profilurile medicale care utilizează blocul operator sunt: chirurgia generală, ortopedia, traumatologia şi arşii, cardiologia, gastroenterologia, urologia, obstetrica, ginecologia, oftalmologia, ORL, pediatria, oncologia şi serviciul de urgenţă.
În funcţie de numărul de paturi chirurgicale şi ţinând seama de specificul activităţilor medicale, pentru unele secţii (compartimente) se pot prevedea săli de operaţii proprii în afara blocului operator centralizat, cum este cazul pentru secţia de obstetrică-ginecologie, secţia de oftalmologie, secţia de ORL, compartimentul de arşi, serviciul de urgenţă.
Dimensionarea blocului operator, respectiv determinarea numărului necesar de săli de operaţie, se face prin raportare la numărul de paturi din secţiile şi compartimentele cu profil chirurgical care îl utilizează:
a) o sală de operaţie pentru 30-35 de paturi chirurgicale; ... b) o sală de operaţie pentru 25 de paturi pentru specialităţi chirurgicale (transplant, arşi). ...În funcţie de mărimea şi structura medicală a spitalului, blocul operator centralizat poate grupa 2-10 săli de operaţie.
La proiectarea/amenajarea blocurilor operatorii se vor lua în considerare următoarele recomandări:
a) pentru spitalele mici şi mijlocii se recomandă gruparea sălilor de operaţie într-un singur bloc operator; ... b) în spitalele mari şi foarte mari, mai ales în cele multiprofilate, se recomandă amenajarea de 2-3 blocuri operatorii distincte şi specializate, amplasate mai aproape de secţiile respective de spitalizare. ...Amenajarea spaţial-funcţională pentru blocurile operatorii diferă după mărimea acestora. Sunt considerate blocuri operatorii mici cele cu 2-4 săli de operaţie, iar blocuri operatorii mari cele cu mai mult de 6 săli de operaţie.
Un bloc operator mic se compune din următoarele categorii de spaţii:
a) spaţii medicale: 2-4 săli de operaţie cu anexele aferente: ...- spălător-filtru pentru chirurgi;
- spălător pentru instrumente, prevăzut cu ghişeu pentru transferul instrumentelor murdare;
- spaţiu de pregătire a bolnavului;
- spaţiu de pregătire a materialelor (după caz);
- spaţiu pentru trezirea pacienţilor (comun sau compartimentat în boxe);
- cameră de odihnă pentru medici;
- cameră de lucru pentru asistenţi medicali;
- laborator pentru determinări de urgenţă;
- sală de aplicare a protezelor gipsate, cu anexe pentru pregătirea feşelor (după caz);
- cameră de protocol operator;
- cameră pentru medici anestezişti;
b) spaţii gospodăreşti: ...- boxă pentru depozitarea materialelor sterile şi farmaceutice;
- depozit de aparate;
- spaţiu de depozitare a tărgilor şi cărucioarelor;
- boxă pentru curăţenie şi colectare - evacuarea obiectelor murdare (rufe, deşeuri);
c) spaţii de control şi filtrare a acceselor: ...- filtru pentru bolnavi (eventual cu sistem de transbordare pentru targă);
- filtru pentru personalul medical (separat pe sexe), cuprinzând vestiar şi grup sanitar cu duş;
- dispecerat - programare (după caz).
Spaţiile tehnice pentru instalaţiile aferente blocului operator:
a) vor fi amplasate în afara blocului operator, dar în imediata vecinătate a acestuia; ... b) vor cuprinde următoarele: ...- staţie de preparare a apei sterile pentru spălare chirurgicală;
- staţie de preparare a gazului de narcoză;
- staţie de acumulatori şi cameră tablou electric;
- centrală de ventilaţie şi tratare a aerului (după caz).
Dispunerea spaţiilor şi organizarea circuitelor în interiorul blocului operator se vor face pe principiul zonării după cerinţele de asepsie, trecerea făcându-se gradat dinspre spaţiile "neutre" (condiţii igienico-sanitare obişnuite pentru sectorul sanitar), prin cele "curate" (cu condiţionări igienice speciale), la cele aseptice:
a) zona filtrelor de acces şi zona funcţiunilor anexe (protocol operator, secretariat, punct de transfuzii, laborator pentru determinări de urgenţă etc.) fac parte din zona "neutră"; ... b) zona "curată" cuprinde camera de pregătire preoperatorie a bolnavilor, camera de trezire a bolnavilor, spaţiul de lucru al asistenţilor medicali, camera de odihnă pentru medici, camera de gipsare etc.; ... c) zona aseptică cuprinde sala de operaţie şi spaţiul de spălare şi echipare sterilă a echipei operatorii. ...În blocurile operatorii mari se acceptă cuprinderea unei staţii de sterilizare proprii, distinctă de staţia centrală de sterilizare care deserveşte restul serviciilor din spital.
Blocurile operatorii mari pot fi dotate şi cu alte spaţii, după cum urmează:
a) cameră de dezinfecţie a aparaturii medicale mobile; ... b) punct farmaceutic; ... c) bănci de ţesuturi; ... d) post de lucru pentru medici şi personal mediu anestezie; ... e) mic oficiu pentru ceai, cafea, legat de zona de odihnă a personalului medical etc. ...- 12 mp - sală de spălare şi îmbrăcare pentru chirurgi, pentru o sală;
- 18 mp - sală de spălare şi îmbrăcare pentru chirurgi, comună la două săli;
- 10 mp - sală de spălare a instrumentelor;
- 12 mp - un post de pregătire preoperatorie;
- 10 mp - un post de trezire postoperatorie;
- 25 mp - sală de gipsare.
(2) Înălţimea liberă a sălii de operaţie va fi de 3,2 m. ... (3) Uşile sălilor de operaţii vor avea lăţimea de minimum 1,20 m. ...Blocul operator va avea:
a) legătură directă cu serviciul de anestezie - terapie intensivă şi sterilizare centrală (dacă nu are sterilizare proprie); ... b) asigurate legături uşoare cu: blocul de naşteri (când acesta nu are sală proprie de operaţii cezariene), serviciul de roentgendiagnostic, serviciul de urgenţă, laboratorul de anatomie patologică (pentru examene extemporanee) şi secţiile de spitalizare. ...Serviciul de anestezie - terapie intensivă (ATI)
Mărimea serviciului (numărul de paturi) variază în funcţie de capacitatea şi profilul spitalului, astfel:
a) serviciile ATI mici (sub 15 paturi), precum şi cele pentru spitalele de specialitate se zonează în sector septic, respectiv în sector aseptic; ... b) serviciile ATI mari, în spitalele multiprofilate, se organizează pe sectoare (unităţi) distincte, după profilul medical sau după gravitatea cazurilor, prevăzându-se şi un compartiment amenajat corespunzător, destinat cazurilor septice. ...Pentru unele profiluri medicale, dacă particularităţile procedurilor medicale şi/sau numărul de paturi aferent o justifică, se pot organiza compartimente de terapie intensivă specializate, distincte de unitatea centrală, amplasate în secţiile medicale respective (sunt vizate mai ales următoarele specialităţi: cardiologie şi boli vasculare, pediatrie, arşi şi traumatologie, transplant de organe).
Spaţiile componente ale serviciului ATI sunt următoarele:
a) unităţile de îngrijire - saloane sau nuclee cu spaţii aferente pentru: postul de supraveghere (directă şi/sau monitorizată), grupul de igienizare, depozite diverse; ... b) camera de lucru pentru asistente, cuplată cu staţia centrală de monitorizare şi semnalizare; ... c) cabinete pentru medici anestezişti, cu grup sanitar; ... d) sală de mici intervenţii şi tratamente speciale, cu anexele ei (în cazul serviciilor ATI mari); ... e) depozite pentru aparatură, instrumentar, produse farmaceutice; ... f) mic laborator pentru determinări de urgenţă (se poate utiliza în comun cu blocul operator); ... g) boxa pentru lenjerie curată; ... h) spaţiu sanitar pentru prelucrarea şi igienizarea obiectelor de inventar, cu boxă pentru colectarea obiectelor murdare (rufe, deşeuri); ... i) vestiar-filtru pentru personalul medical, prevăzut cu grup sanitar şi duş; ... j) filtru de acces pentru pacienţi şi materiale, cuplat cu un spaţiu (vestiar) pentru echiparea în vestimentaţie de protecţie a persoanelor străine serviciului (aparţinători sau alt personal medical decât al secţiei). ...Circuitul interior al persoanelor este de tip închis pe considerente de asepsie, dar şi pentru izolare faţă de perturbări externe (agitaţie, zgomot, vizite inoportune).
Serviciul de sterilizare centrală
În spitale activităţile de sterilizare se centralizează cu precădere în cadrul serviciului de sterilizare centrală, cu următoarele excepţii obligatorii:
a) sticlăria şi materialele de laborator se sterilizează în interiorul laboratorului; ... b) produsele farmaceutice injectabile se sterilizează în cadrul farmaciei; ... c) biberoanele şi alt inventar mărunt legat de alimentaţia sugarului se sterilizează în compartimentul biberonerie al secţiei de pediatrie. ...În cadrul serviciului de sterilizare, spaţiile se împart şi se aşază în flux astfel încât să se asigure circuite separate pentru instrumentarul şi materialele nesterile de cele sterile, după cum urmează:
a) zona de activitate cu materiale nesterile, cuprinzând spaţiile pentru primire, depozitare temporară, sortare, prelucrare primară, introducerea în aparatele sau camera de sterilizare; ... b) zona de sterilizare propriu-zisă sau "zona fierbinte"; ... c) zona de activitate cu materiale sterile, cuprinzând spaţiile pentru scoatere din zona fierbinte şi răcire, sortare, inscripţionare, depozitare, predare; ... d) sectorul anexe comune: birou de evidenţă, depozit de detergenţi şi talc (după caz), vestiar şi grup sanitar cu duş pentru personal. ...Zona "fierbinte" poate fi alcătuită în două moduri:
a) fie dintr-o cameră de sterilizare (eventual două, separând sterilizarea umedă de sterilizarea uscată), aşezată pe linia fluxului între zona nesterilă şi cea sterilă, în care se amplasează aparatele de sterilizare şi mesele pentru descărcarea casoletelor; ... b) fie din chiar frontul alcătuit din aparatura de sterilizare înseriată, dacă se utilizează autoclave şi echipamente cu deschidere dublă, sistem recomandat la spitalele mijlocii şi mari, pentru a se asigura separarea completă a circuitului nesteril de cel steril. ...Sterilizarea materialelor se poate face conform normelor Ministerului Sănătăţii Publice, aparatura fiind diferenţiată în funcţie de agentul sterilizant.
Blocul de naşteri
În blocul de naşteri se efectuează centralizat activitatea de asistenţă medicală calificată a parturientelor pe parcursul naşterii.
Modul de conformare al blocului de naşteri şi locul cel mai potrivit de amplasare în cadrul spitalului sunt dependente de:
a) felul cum se organizează în cadrul spitalului, respectiv al secţiei de profil, asistenţa parturientelor de la primirea în spital şi până la terminarea naşterii; ... b) capacitatea acestuia (numărul de naşteri/zi, rezultată din capacitatea secţiei de obstetrică prevăzută în structura spitalului); ... c) sistemul adoptat pentru asistarea parturientei în timpul celor trei faze ale naşterii: travaliu, expulzie, postpartum. ...În principiu, un bloc de naşteri este constituit din următoarele componente spaţiofuncţionale:
a) compartiment de primire şi prelucrare sanitară specifică (dacă activităţile nu au fost preluate de serviciul de primire-internare descris la art. 29); ... b) unităţi pentru naştere (o suită de spaţii pentru triada de activităţi specifice: travaliu, expulzie, postpartum); ... c) eventual sală de operaţie, descrisă la art. 56 şi 59; ... d) cameră de resuscitare a nou-născutului; ... e) spaţii de lucru pentru personal (cabinet pentru medici, cameră de lucru pentru moaşe, boxe pentru depozitarea instrumentarului şi materialelor sterile); ... f) spaţii gospodăreşti (mic oficiu alimentar, boxe pentru depozitarea lenjeriei şi efectelor, spaţiu de colectare-evacuare a rufelor murdare şi deşeurilor); ... g) filtru de acces şi dotări sanitare aferente (vestiar personal cu grup sanitar şi duş, compartimentat pe sexe, grup sanitar pentru paciente). ...Blocul de naşteri va avea un circuit închis, controlat prin filtre de acces.
Unitatea de naştere se poate alcătui în mai multe moduri:
a) cameră de travaliu tip salon cu 2-3 paturi (14-20 mp), conectată la o sală de naşteri, prevăzută cu o nişă (boxă) pentru prelucrarea primară a nou-născutului (minimum 25 mp), urmată de o cameră cu 2-3 paturi pentru terapia postpartum, cele 3 încăperi având uşi între ele. O astfel de unitate funcţionează şi este dotată pentru un număr de aproximativ 20 de paturi de obstetrică; ... b) sală unică pentru travaliu şi expulzie, destinată unei singure parturiente, dotată cu pat, masă ginecologică şi punct pentru toaleta nou-născutului (arie utilă de 22-25 mp); paturile pentru terapia postpartum se grupează la un loc pentru mai multe astfel de săli, în saloane de 2-3 paturi. O astfel de unitate funcţionează şi este dotată pentru un număr de aproximativ 15 paturi de obstetrică fiziologică pentru o sală de travaliu-expulzie. ...Amplasarea blocului de naşteri se poate face conform următoarelor două moduri:
a) amplasarea în cadrul secţiei sau compartimentului de obstetrică (justificată la spitalele mici, dar şi la spitalele generale mari, cu puţine paturi de obstetrică); ... b) amplasarea în apropierea blocului operator şi a celorlalte servicii tehnico-medicale, pentru a înlesni cooperarea cu acestea, cooperare absolut necesară dacă spitalul are mai mult de două secţii de obstetrică. Această soluţie se aplică în mod curent la spitalele de specialitate (maternităţi sau blocuri materno-infantile). ...Laboratorul de analize medicale
În acest compartiment se centralizează activităţile de laborator necesare examinării produselor biologice umane pentru o mai corectă apreciere a stării de sănătate sau a stadiului de îmbolnăvire a pacienţilor. Laboratorul poate deservi atât pacienţii internaţi în spital, cât şi pe cei ambulatorii.
Laboratorul va fi dimensionat şi structurat funcţional în concordanţă cu mărimea şi profilul spitalului, respectiv cu capacitatea sectorului ambulatoriu, dar şi cu rangul spitalului în ierarhia unităţilor de asistenţă medicală.
Laboratorul de analize medicale se va organiza conform normelor elaborate de Ministerul Sănătăţii Publice.
Amplasarea laboratorului va permite legături directe cu serviciul de explorări funcţionale şi legături uşoare cu secţiile de spitalizare, sectorul ambulatoriu, serviciul de urgenţă şi compartimentul de spitalizare de o zi.
Serviciul (laboratorul) de roentgendiagnostic
Serviciul grupează centralizat toate investigaţiile bazate pe utilizarea radiaţiei Roentgen pentru aducerea în domeniul vizibilului a structurilor anatomice interne. Tehnicile de diagnostic fac parte dintr-un sistem mai amplu de investigaţii, cel al tehnicilor de examinare imagistică.
La proiectare sau reamenajare, dimensionarea şi structurarea serviciului sunt dependente de numărul şi tipul de aparate radiologice ce urmează a se instala, de cerinţele fluxului medical specific, de considerente de optimizare a măsurilor de radioprotecţie. Pentru fiecare aparat sunt precis determinate necesarul de încăperi şi condiţiile tehnologice de montaj.
În structura serviciului de roentgendiagnostic intră următoarele categorii de spaţii:
a) unităţile funcţionale de examinare (compuse din cameră de investigaţie, posturile de comandă şi control, boxele de dezbrăcare pentru pacienţi, spaţiile sanitare şi tehnice aferente); ... b) spaţii de aşteptare pentru pacienţi, cu grupuri sanitare aferente; ... c) spaţii medicale pentru relaţia cu pacientul (secretariat, cabinete de consultaţii); ... d) spaţii pentru personal în afara relaţiei cu pacientul (cabinete de lucru ale medicilor, camere de odihnă pentru personal, vestiare cu duş şi grupuri sanitare); ... e) spaţii pentru prelucrarea şi stocarea filmelor radiologice (developare, triere, uscare, citire, depozitare); ... f) spaţii pentru întreţinere şi activităţi gospodăreşti (cameră pentru tehnician de întreţinere, depozit pentru piese de schimb, boxe pentru întreţinere şi curăţenie etc.). ...Unitatea de Rx-scopie şi Rx-grafie clasică, întâlnită la toate spitalele, este constituită din următoarele încăperi:
a) cele două camere de investigaţie, fiecare de minimum 20 mp (cu raportul laturilor de minimum 2/3), ecranate corespunzător la radiaţii conform cu puterea aparatului; ... b) camera de comandă (comună pentru cele două aparate) cu suprafaţa de minimum 8 mp, prevăzută cu vizoare de sticlă plumbată spre camerele de investigaţie, sau vizionare directă pe monitor TV; ... c) boxe de îmbrăcare-dezbrăcare pentru pacienţi, pe fluxul de intrare în camerele de investigare; ... d) spaţiul de lucru pentru asistenţi medicali (prepararea bariului, prepararea seringilor şi substanţelor de control injectabile) cu suprafaţa de minimum 6 mp, în relaţie directă cu camerele de investigaţie; ... e) grup sanitar pentru pacient, în relaţie cu camera de Rx-scopie. ...Pentru unitatea de angiografie, în care se efectuează cateterism vascular, nu sunt necesare boxele de dezbrăcare, dar este necesar un spaţiu de pregătire a pacientului, un spaţiu de spălare pentru medici şi o boxă pentru spălarea instrumentarului utilizat. Camera de investigaţie va avea minimum 25 mp.
Unitatea de tomografie computerizată se compune din: camera de investigaţie (30-35 mp), camera de comandă (minimum 15 mp) prevăzută cu vizor mare de vizionare radioprotejat, camera pentru computere (10-12 mp), camera pentru pregătirea bolnavului, boxe de dezbrăcare, camera pentru evaluare, spaţiile tehnice indicate de furnizorul aparatului.
Unitatea de microradiografie va cuprinde: camera de investigaţie (18-20 mp), camera de comandă (care este şi spaţiul de lucru al persoanei care manipulează aparatul) şi boxele de dezbrăcare pentru pacienţi.
Serviciul de roentgendiagnostic va avea legături cât mai directe posibil cu blocul operator, serviciul de urgenţă, secţiile medicale şi serviciul de explorări funcţionale.
Serviciul (laboratorul) de explorări funcţionale şi alte investigaţii anatomofiziologice complexe
În cadrul acestui serviciu se grupează, centralizat pe spital, o mare varietate de tehnici de investigare, bazate pe utilizarea unor aparaturi specializate de înaltă tehnologie şi care permit obţinerea de date referitoare la potenţialul funcţional al diferitelor organe şi sisteme ale corpului uman.
La proiectarea sau amenajarea serviciului:
a) se vor preciza tipul şi numărul de laboratoare de explorări funcţionale necesare (în funcţie de mărimea şi profilul spitalului); ... b) se va stabili împreună cu proiectantul modul de organizare generală a serviciului (schema de grupare a unităţilor pe compartimente); ... c) se va indica aparatura medicală cu care se intenţionează să se echipeze fiecare laborator (întrucât conformarea şi dimensionarea spaţiilor sunt dependente de prescripţiile şi condiţionările furnizorului de echipamente şi aparate medicale). ...În mod uzual, în spitalele generale mijlocii şi mari, unităţile de explorări funcţionale vor fi grupate pe compartimente, în funcţie de organele şi sistemele anatomofiziologice investigate, astfel:
a) explorări cardiorespiratorii şi cardiovasculare [electrocardiografie (EKG), diagnostic ultrasonic, probe de efort, ventilaţie pulmonară, bronhoscopie etc.]; ... b) explorări ale funcţiilor digestive (tubaje gastrice şi duodenale, colonoscopie, rectoscopie etc.); ... c) explorări ale sistemului nervos [electroencefalografie (EEG), excitabilitate neuromusculară etc.]; ... d) explorări ale funcţiilor metabolice; ... e) explorări ale funcţiilor renale (citoscopie, cateterism uretral etc.); ... f) explorări oftalmologice; ... g) explorări imagistice generale (ecografie, tomografie cu rezonanţă magnetică - RMN). ...În cadrul serviciului:
a) laboratoarele aparţinând aceluiaşi compartiment se grupează pe un circuit intern care, pe lângă cabinetele destinate examinării propriu-zise, mai cuprinde: încăperi de lucru pentru medici şi personal sanitar mediu, camere pentru pregătirea pacientului în vederea examinării (după caz), anexe sanitare şi gospodăreşti, precum şi eventualele spaţii tehnice aferente echipamentului medical; ... b) pentru fiecare compartiment sau în comun pentru 2-3 compartimente (în funcţie de amploarea acestora şi de schema generală de organizare a serviciului), se prevăd spaţiile de aşteptare pentru pacienţi cu grupurile sanitare aferente, ghişeul de relaţii cu pacientul (informare, programare, eliberarea rezultatelor). ...Evoluţia tehnicilor de explorare endoscopică şi laparoscopică, combinate cu proceduri terapeutice de tip chirurgical (cauterizări, extirpări, suturări), pune problema scoaterii laboratoarelor de endoscopie din cadrul compartimentelor specializate şi grupării lor într-un serviciu (compartiment) autonom de endoscopie, prevăzut cu toate anexele medicale, tehnice şi gospodăreşti necesare; în acest caz modelul tipologic de organizare a compartimentului de endoscopie va fi mai apropiat de cel utilizat pentru blocul operator.
La spitalele mari şi foarte mari unele unităţi de explorări funcţionale se pot regăsi şi în componenţa secţiilor medicale cu paturi, distinct de amplasarea lor în serviciul central (de exemplu: cabinet de ecografie în secţia de obstetrică-ginecologie, cabinet EKG în secţia de cardiologie).
Laboratoarele de medicină nucleară
Procedurile medicale care utilizează pentru diagnostic şi/sau terapie substanţe radiofarmaceutice (izotopi) se izolează de restul activităţilor medicale, constituind un serviciu distinct în cadrul spitalului: laboratorul de medicină nucleară. Acest serviciu se organizează în spitalele generale mari şi foarte mari, precum şi în unele spitale de specialitate, cum ar fi cele de oncologie, endocrinologie, reumatologie etc.
În componenţa serviciului pot intra (după caz) următoarele compartimente:
a) izotopodiagnostic (unitate de explorări cu aparatură de tip scaner sau tip scintigraf); ... b) izotopoterapie (microunitate de spitalizare pentru pacienţi trataţi cu produse radiofarmaceutice); ... c) laborator de analize medicale (pentru analiza produselor biologice de la pacienţii trataţi sau investigaţi cu izotopi); ... d) laborator de preparare şi dozare (diluţie) a substanţelor radiofarmaceutice; ... e) anexe funcţionale şi tehnice comune pentru: ...- depozitarea surselor radioactive;
- decontaminarea lenjeriei şi obiectelor de inventar;
- decontaminarea personalului;
- dezactivarea deşeurilor radioactive lichide şi solide;
- tratarea şi filtrarea aerului.
Laboratorul de medicină nucleară se organizează ca o "unitate nucleară de lucru cu surse deschise", în sensul definit de normele de securitate radiologică.
Serviciul de fizioterapie şi recuperare medicală
Procedurile de fizioterapie şi recuperare medicală, mai amplu sau mai puţin dezvoltate, sunt nelipsite în structura spitalelor moderne, fie ca tratament asociat, fie ca tratament principal în cazul spitalelor de specialitate. Amploarea şi structura serviciului sunt în funcţie de capacitatea spitalului, de profilul acestuia şi, după caz, de asocierea dispensarului policlinic.
Serviciul de fizioterapie şi recuperare medicală poate cuprinde în structura sa următoarele compartimente:
a) cultură fizică medicală (kinetoterapie); ... b) electrofototerapie; ... c) hidrotermoterapie; ... d) masoterapie; ... e) pneumoterapie; ... f) psihoterapie şi terapie ocupaţională. ...Pentru compartimentul de kinetoterapie (cultură fizică medicală) sunt necesare următoarele spaţii:
a) sală de gimnastică în grup (dimensionată pentru 10-12 persoane); ... b) sală de gimnastică analitică (pentru 2-3 persoane); ... c) sală de elongaţii; ... d) sală de terapie pe aparate; ... e) anexe: camere pentru instructori, depozit de materiale, vestiare pentru pacienţi, separate pe sexe, grupuri sanitare. ...Compartimentul de masoterapie se divizează în unitate pentru proceduri umede (duş-masaj, masaj subacval) şi unitate pentru proceduri uscate, astfel:
a) unitatea pentru proceduri umede se amplasează separat sau poate fi cuplată cu celelalte unităţi de hidroterapie; ... b) unitatea pentru masaj uscat se amplasează de regulă între compartimentul de hidroterapie şi cel de cultură fizică medicală. ...Masajul uscat se execută în boxe individuale înseriate, pe lângă care se prevede o cameră de odihnă pentru maseuri cu grup sanitar şi duş. Masajul uscat se execută în boxe individuale înseriate, pe lângă care se prevede o cameră de odihnă pentru maseuri cu grup sanitar şi duş.
Laboratorul de anatomie patologică şi prosectură
Serviciul este destinat efectuării de examene anatomopatologice ale pacienţilor decedaţi (autopsie, analize de organe, ţesuturi şi produse biologice), dar şi pentru examinări ale unor ţesuturi prelevate de la pacienţi vii (biopsii, puncţii, extirpări chirurgicale).
Cele două componente ce intră în structura serviciului, urmând a avea circuite interne relativ autonome, sunt:
a) prosectura (prelucrarea cadavrelor şi autopsie); şi ... b) laboratoarele (histopatologie, histochimie, citologie). ...Compartimentul de prosectură cuprinde următoarele spaţii:
a) cameră frigorifică compartimentată în boxe pentru depozitarea cadavrelor; ... b) sală de autopsie (cu unul sau două posturi de autopsie, în funcţie de mărimea spitalului); ... c) sală pentru pregătirea cadavrelor în vederea predării acestora către aparţinător; ... d) spaţiu pentru predarea cadavrelor către aparţinător, cu acces propriu sau exterior; ... e) hol de aşteptare pentru aparţinători, prevăzut cu grup sanitar; ... f) birou pentru întocmirea documentelor de deces; ... g) spaţiu de odihnă şi grup sanitar cu duş, pentru personal; ... h) laborator aferent pentru autopsie (după caz). ...Compartimentul laboratoare de anatomie patologică cuprinde:
a) spaţii pentru prepararea probelor şi pieselor anatomice; ... b) spaţii pentru diverse determinări histochimice, citologice etc.; ... c) cameră de microscopie şi histotecă; ... d) depozit sau spaţiu de expunere a pieselor anatomice; ... e) boxe de depozitare a reactivilor şi chimicalelor; ... f) camera medicului-şef; ... g) anexe pentru personal. ...Farmacia
Farmacia va cuprinde următoarele încăperi:
a) o încăpere destinată primirii şi eliberării condicilor de prescriere a medicamentelor şi materialelor sanitare, venite din secţiile spitalului; ... b) oficină - încăpere destinată pregătirii condicilor de prescripţii medicale; ... c) receptură - încăpere destinată preparării reţetelor magistrale; ... d) laborator - încăpere destinată preparării medicamentelor oficinale; ... e) depozit de medicamente - care cuprinde o cameră de recepţie a medicamentelor şi una sau mai multe încăperi destinate depozitării medicamentelor şi a altor produse de uz uman; ... f) boxă pentru instalarea distilatorului; ... g) spălător; ... h) biroul farmacistului-şef; ... i) grup social compus din vestiar, duş, spălător, toaletă. ...Dacă farmacia are secţie de produse sterile injectabile, încăperile acesteia vor fi destinate şi vor respecta Regulile de bună practică de fabricaţie în vigoare.
Spaţiul pentru primirea şi eliberarea condicilor de prescripţii medicale este interfaţa farmaciei cu spitalul, locul unde accede personalul din spital pentru a prezenta condicile cu reţete medicale prescrise şi de unde se eliberează medicamentele şi celelalte produse. Restul farmaciei este accesibil numai personalului propriu (circuit închis).
În cadrul farmaciei se vor organiza următoarele încăperi:
a) biroul farmacistului-şef (amplasat în apropierea zonei de eliberare a medicamentelor); ... b) camera de odihnă şi vestiarul personalului, cu grup sanitar şi duş; ... c) camera pentru arhivarea documentelor; ... d) boxa pentru materialele de curăţenie şi dezinfecţie. ...Blocul alimentar (bucătărie)
Prepararea alimentelor se face centralizat pentru pacienţii şi însoţitorii internaţi, precum şi pentru personalul care serveşte masa la spital, bucătăria dimensionându-se în funcţie de numărul de porţii.
În cadrul blocului alimentar se vor amenaja următoarele sectoare:
a) recepţia şi depozitarea produselor alimentare neprelucrate; ... b) spaţii pentru prelucrări primare; ... c) spaţii pentru prelucrări finale; ... d) spaţiu pentru depozitarea alimentelor pentru o zi (depozit de zi); ... e) oficiu de distribuţie; ... f) control dietetic; ... g) anexe pentru personal. ...Condiţiile de recepţie şi depozitare, prelucrare şi preparare a alimentelor, modul de organizare a circuitelor bucătăriei şi măsurile de protecţie igienico-sanitare sunt cele prevăzute în normele şi prescripţiile referitoare la unităţile de alimentaţie publică.
Spaţiile pentru depozitarea produselor alimentare neprelucrate se vor dimensiona în funcţie de stocul necesar pentru fiecare categorie, ţinându-se seama că la unele produse de bază se face aprovizionarea pentru durate de timp mai lungi, cu scopul de a avea asigurat stocul de rezervă pentru cazuri de dificultăţi de aprovizionare sau dezastre.
Camerele pentru prelucrări primare:
a) vor fi în număr de minimum două, recomandabil trei (separat pentru legume, carne, peşte, păsări); ... b) se vor conecta direct cu spaţiile bucătăriei propriu-zise sau prin intermediul unui coridor intern "curat", neinterferat de circuitele de aprovizionare "murdare". ...Se recomandă ca hrana bolnavilor să fie servită la aproximativ 30 de minute de la preparare. În caz contrar, ele trebuie menţinute la o temperatură mai mare de 60°C sau la maximum 8°C. Alimentele preparate în afara blocului alimentar vor fi transportate la rece şi încălzite la minimum 60°C înainte de a fi servite bolnavilor.
(2) Este interzisă păstrarea alimentelor preparate de la o masă la alta. ...Dacă se adoptă sistemul de livrare pe partide, transportul alimentelor preparate de la oficiul blocului alimentar la oficiile alimentare ale secţiilor de spitalizare se poate face fie în cărucioare închise prin intermediul ascensoarelor comune, fie direct cu ascensoare de alimente (tip monte-charge), dacă oficiile secţiilor se află pe aceeaşi verticală cu oficiul central de distribuţie.
Anexele pentru personalul blocului alimentar vor cuprinde următoarele amenajări:
a) vestiar cu grup sanitar şi duş, separate pe sexe, amplasate lângă accesul personalului; ... b) sală de mese, amplasată în relaţie cu oficiul de distribuţie. ...Blocul alimentar va fi dotat cu recipiente necesare pentru colectarea, depozitarea şi îndepărtarea reziduurilor menajere conform normelor.
Spălătoria
De regulă, spălătoria se organizează ca un serviciu unic pe spital pentru următoarele activităţi: primire, dezinfecţie, spălare, călcare, reparare, depozitare rufe. La organizarea spaţial-funcţională a spălătoriei se vor respecta următoarele cerinţe:
a) separarea obligatorie a circuitelor de rufe murdare şi rufe curate; ... b) separarea şarjelor de rufe pe categorii de provenienţă; ... c) diferenţierea, pe întregul flux tehnologic, a liniilor de utilaje pentru rufele pacienţilor copii faţă de cele pentru rufele pacienţilor adulţi. ...Circuitul interior al spălătoriei nu va fi traversat de alte circuite ale spitalului. Modul de amplasare a utilajelor şi instalaţiilor aferente va avea în vedere asigurarea condiţiilor pentru întreţinere uşoară şi rapidă (reparaţii, curăţare).
Spălătoria se poate amplasa fie la parterul sau demisolul clădirii principale a spitalului (la primul nivel peste subsolul tehnic), caz în care se vor asigura toate măsurile pentru a nu permite pătrunderea în spaţiile medicale a aburului şi mirosurilor, fie în pavilion separat (eventual cu alte funcţiuni gospodăreşti), caz în care comunicarea cu clădirea spitalului se va face printr-un coridor de legătură.
Depozitele centrale
În cadrul unităţii sanitare trebuie să existe un spaţiu central de depozitare a materialelor.
Materialele sanitare se depozitează separat de cele nesanitare.
Evidenţa materialelor sanitare se ţine pe baza catalogului materialelor folosite în unităţile sanitare.
Personalul de distribuţie din depozit (lucrătorii) trebuie să folosească echipament de protecţie (mănuşi, şorţuri etc.) atunci când manipulează substanţe potenţial toxice. Suprafaţa depozitului central trebuie să corespundă cu necesităţile de depozitare.
Materialele medicale se depozitează separat de materialele nemedicale.
Materialele sterile se depozitează separat de cele nesterile.
Spaţiile de depozitare trebuie să fie prevăzute cu instalaţii frigorifice pentru materialele care necesită refrigerarea.
Fiecare dintre compartimentele, laboratoarele şi/sau secţiile unităţii sanitare trebuie să fie dotate cu un spaţiu special destinat pentru primirea şi distribuirea materialelor.
În depozitul central se vor folosi obligatoriu mijloace adecvate de manipulare, cântărire, ridicare, transport şi distribuire a materialelor.
Depozitul central va fi dotat în mod obligatoriu cu un spaţiu special amenajat pentru depozitarea substanţelor toxice.
Fiecare unitate sanitară va întocmi şi va păstra în mod obligatoriu un catalog al materialelor folosite.
Spaţiile de depozitare a materialelor din cadrul secţiilor unităţii sanitare (sublocalizări) vor fi amenajate corespunzător.
NORME
privind asigurarea condiţiilor generale de igienă
Incinta spitalului (toate clădirile şi anexele care asigură desfăşurarea activităţii) trebuie să fie:
a) delimitată de zonele din jur, astfel încât accesul în incintă să fie controlat; ... b) zonată astfel încât sectoarele în care se desfăşoară activităţile medicale să fie separate de cele tehnice şi gospodăreşti; ... c) prevăzută cu căi de acces pietonal şi pentru autovehicule; ... d) prevăzută cu o zonă verde cu o suprafaţă de minimum 20 mp/pat. ...Distanţele minime faţă de alte clădiri sau surse de nocivităţi din mediu vor asigura un perimetru de protecţie sanitară care să evite depăşirea valorilor normate privind calitatea aerului şi nivelul de zgomot exterior.
În încăperile pentru bolnavi (saloane cu paturi, rezerve), instalaţiile şi corpurile de iluminat vor fi amplasate în aşa fel încât să asigure funcţionarea corespunzătoare a următoarelor sisteme de iluminat normal:
a) iluminat general; ... b) iluminat local la pat, pentru lectură; ... c) iluminat local la pat, pentru examinarea şi îngrijirea bolnavilor; ... d) iluminat pentru supraveghere în timpul nopţii. ...Spitalul trebuie să aibă asigurat accesul la apă potabilă prin cel puţin una dintre variantele următoare:
a) racord la sistem public; ... b) sistem individual din sursă proprie. ...Se recomandă ca pentru spitalele cu 400 de paturi şi mai mult să se prevadă o sursă proprie de apă (puţ), calitatea apei urmând a corespunde normelor în vigoare.
Pentru siguranţa în consum a spitalelor alimentate cu apă potabilă din reţeaua publică, racordarea se va face prin două branşamente. Pe aceste branşamente, în căminele de apometru se vor monta ventile de reţinere pentru a permite circulaţia apei într-un singur sens (de la reţeaua publică spre spital).
Fiecare salon şi rezervă de bolnavi, cabinet de consultaţie, sală de tratamente va fi prevăzut/prevăzută cu lavoar amplasat cât mai aproape de intrarea în încăpere; lavoarul va fi suficient de mare pentru a preveni stropirea şi va fi prevăzut cu următoarele:
a) baterie de amestecare a apei calde cu rece, prevăzută cu robinet manevrabil cu cotul; ... b) dispenser de săpun lichid; ... c) suport/dispenser de hârtie-prosop; ... d) dispenser de loţiune pentru îngrijirea mâinilor personalului (dacă nu este distribuită în flacoane individuale). ...Materialele folosite pentru construcţia instalaţiilor interioare de apă potabilă rece şi caldă, pentru construcţia rezervoarelor de stocare sau de transport, a recipientelor de stocare sau de transport trebuie să corespundă cerinţelor legale privind utilizarea în contact cu apa potabilă.
Apa caldă se va distribui în program continuu la toate punctele de distribuţie prevăzute cu lavoare, căzi/cădiţe de baie, duşuri.
Instalaţia de apă caldă va fi astfel construită încât să permită accesul uşor pentru dezinfecţia rezervoarelor, turnurilor de răcire şi condensatoarelor.
Absenţa în zonă a unor sisteme publice de canalizare se acceptă numai pentru spitale mici rurale şi unele aşezăminte de postcură, caz în care unităţile sanitare respective vor fi prevăzute cu instalaţii proprii pentru colectarea, tratarea şi evacuarea apelor uzate, executate şi exploatate astfel încât să nu provoace poluarea solului, a apelor sau a aerului.
Pentru evacuarea apelor pluviale spitalul va dispune de instalaţiile necesare care vor fi exploatate astfel încât să prevină băltirile favorabile dezvoltării ţânţarilor.
- bucătăria;
- prosectura;
b) frigidere tip domestic: ...- maternitatea (produse imunobiologice - vaccinuri, imunoglobuline);
- punctul de transfuzii (sânge şi derivate de sânge, teste de laborator);
- laboratorul de analize medicale (teste);
- farmacia (specialităţi perisabile);
- secţia de terapie intensivă;
- secţiile de spitalizare - minimum 1 frigider de cel puţin 90 de litri la 20 de paturi de spital;
c) congelatoare tip ladă: ...- laboratorul;
- banca de ţesuturi şi organe.
Unitatea sanitară trebuie să aplice planul de gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea medicală, în conformitate cu reglementările legale în vigoare privind managementul deşeurilor periculoase.
-----------
| Version Date: | N/A |
|---|---|
| Original Publication Date: | 15.08.2006 |
| This Version Valid From: | 15.08.2006 |
| This Version Valid To: | Not specified |
| Is Latest Version: | Yes |
| Document Type: | ORDIN |
| Emitent: | N/A |
| Publicat în: | Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 695 din 15 august 2006 |
| Section | Operation | Act |
|---|---|---|
| Actul | MODIFICAT DE | ORDIN 339 09/02/2026 |
| Actul | MODIFICAT DE | ORDIN 5716 22/11/2024 |
| Actul | MODIFICAT DE | ORDIN 1461 21/12/2017 |
| Actul | MODIFICAT DE | ORDIN 1096 30/09/2016 |
| ART. 3 | COMPLETAT DE | ORDIN 1144 15/09/2006 |
| ANEXA 1 | ABROGAT PARTIAL DE | ORDIN 1030 20/08/2009 |
| ANEXA 2 | MODIFICAT DE | ORDIN 1096 30/09/2016 |
| ANEXA 3 | MODIFICAT DE | ORDIN 1096 30/09/2016 |
| ANEXA 3 | MODIFICAT DE | ORDIN 1144 15/09/2006 |
| ANEXA 4 | COMPLETAT DE | ORDIN 1096 30/09/2016 |
| ANEXA 4 | INLOCUIT DE | ORDIN 1096 30/09/2016 |
| ANEXA 4 | MODIFICAT DE | ORDIN 1096 30/09/2016 |
These questions were automatically generated to help users find relevant information in this document.
8
2
0
0
| Timestamp | Type | Message | Provider | Actions |
|---|---|---|---|---|
| 2026-07-08 23:15:32 | Processing Completed | Batch question generation completed with 99 total questions from 0 chapters | OPENROUTER |
|
Metadata: |
||||
| 2026-07-08 23:15:14 | Response Received | Received batch response with 99 questions from 33 chapters | OPENROUTER | |
Metadata:Response Preview:Tokens: 50,504 Cost: $0.010036 Processing Time: 2799000 ms |
||||
| 2026-07-08 22:37:50 | Batch Created | Added to batch 4/12 | OPENROUTER |
|
Metadata: |
||||
| 2026-07-08 22:28:32 | Processing Started | Starting batch question generation with OpenRouter (qwen/qwen3-235b-a22b-2507) | OPENROUTER |
|
Metadata: |
||||
| 2026-07-08 22:28:32 | Prompt Sent | Sending batch prompt part 1/1 (elements 1-533) for iteration 1 | OPENROUTER |
|
Metadata:
JSON Schema Available
View full prompt to see the response format schema
|
||||
| 2026-07-08 18:40:45 | Batch Created | Added to batch 12/12 | OPENROUTER |
|
Metadata: |
||||
| 2026-07-08 18:23:13 | Processing Started | Starting batch question generation with OpenRouter (qwen/qwen3-235b-a22b-2507) | OPENROUTER |
|
Metadata: |
||||
| 2026-07-08 18:23:13 | Prompt Sent | Sending batch prompt part 1/1 (elements 1-533) for iteration 1 | OPENROUTER |
|
Metadata:
JSON Schema Available
View full prompt to see the response format schema
|
||||
| Section | Operation | Act |
|---|---|---|
| Actul | MODIFICAT DE | ORDIN 339 09/02/2026 |
| Actul | MODIFICAT DE | ORDIN 5716 22/11/2024 |
| Actul | MODIFICAT DE | ORDIN 1461 21/12/2017 |
| Actul | MODIFICAT DE | ORDIN 1096 30/09/2016 |
| ART. 3 | COMPLETAT DE | ORDIN 1144 15/09/2006 |
| ANEXA 1 | ABROGAT PARTIAL DE | ORDIN 1030 20/08/2009 |
| ANEXA 2 | MODIFICAT DE | ORDIN 1096 30/09/2016 |
| ANEXA 3 | MODIFICAT DE | ORDIN 1096 30/09/2016 |
| ANEXA 3 | MODIFICAT DE | ORDIN 1144 15/09/2006 |
| ANEXA 4 | COMPLETAT DE | ORDIN 1096 30/09/2016 |
| ANEXA 4 | INLOCUIT DE | ORDIN 1096 30/09/2016 |
| ANEXA 4 | MODIFICAT DE | ORDIN 1096 30/09/2016 |
| Section | Reference Type | Act |
|---|---|---|
| Actul | REFERIRE LA | HG 862 28/06/2006 |
| Actul | REFERIRE LA | LEGE 95 14/04/2006 ART. 175 |
| Actul | CONTINE PE | NORMA 26/07/2006 |
| Actul | CONTINE PE | NORMA 26/07/2006 |
| Actul | CONTINE PE | NORMA 26/07/2006 |
| Actul | CONTINE PE | NORMA 26/07/2006 |
| ART. 1 | APROBA PE | NORMA 26/07/2006 |
| ART. 1 | APROBA PE | NORMA 26/07/2006 |
| ART. 1 | APROBA PE | NORMA 26/07/2006 |
| ART. 1 | APROBA PE | NORMA 26/07/2006 |
| ANEXA 3 | REFERIRE LA | ORDIN 381 05/04/2004 |
| ANEXA 3 | REFERIRE LA | ORDIN 291 30/08/2004 |
| ANEXA 3 | REFERIRE LA | ORDIN 94 14/04/2004 |
| ANEXA 3 | REFERIRE LA | NORMA 05/04/2004 |
| ANEXA 3 | REFERIRE LA | ORDIN 173 16/10/2003 |
| ANEXA 3 | REFERIRE LA | NORMA 16/10/2003 |
| ANEXA 3 | REFERIRE LA | ORDIN 285 19/04/2002 |
| ANEXA 3 | REFERIRE LA | ORDIN 79 04/03/2002 |
| ANEXA 3 | REFERIRE LA | NORMA 19/04/2002 |
| ANEXA 3 | REFERIRE LA | NORMA 04/03/2002 |
| ANEXA 3 | REFERIRE LA | ORDIN 14 24/01/2000 |
| ANEXA 3 | REFERIRE LA | NORMA 24/01/2000 |