METODOLOGIE din 11 ianuarie 2007

de elaborare şi punere în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului

EMITENT

MINISTERUL MEDIULUI ŞI GOSPODĂRIRII APELOR

Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 56 din 24 ianuarie 2007

INTRODUCERE

Prezenta metodologie a fost elaborata pentru a oferi sprijin autorităţilor/entitatilor responsabile cu punerea în practica a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 543/2004 privind elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului. Metodologia prezintă o structura de baza care să fie parcursă la elaborarea planurilor de gestionare/planurilor integrate de gestionare a calităţii aerului şi a programelor de gestionare/programelor integrate de gestionare a calităţii aerului, consultarea publicului, aprobarea, monitorizarea implementarii şi raportarea rezultatelor.

Termenii specifici utilizaţi în prezenta metodologie sunt cei definiţi în actele normative relevante, în vigoare.

În prezenta metodologie se utilizează denumirile prescurtate din Hotărârea Guvernului nr. 543/2004:

- plan de gestionare a calităţii aerului, denumit în continuare plan de gestionare;

- plan integrat de gestionare a calităţii aerului, denumit în continuare plan integrat de gestionare;

- program de gestionare a calităţii aerului, denumit în continuare program de gestionare;

- program integrat de gestionare a calităţii aerului, denumit în continuare program integrat de gestionare.

1. Cadrul legislativ

Directiva cadru 96/62/CE privind evaluarea şi gestionarea calităţii aerului a fost transpusa în legislaţia naţionala prin Ordonanţa de Urgenta a Guvernului nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei, aprobată, cu modificări şi completări, prin Legea nr. 655/2001. Ordonanţa de urgenta stabileşte cadrul juridic privind prevenirea, eliminarea, limitarea deteriorării şi ameliorarea calităţii atmosferei pentru evitarea efectelor negative asupra sănătăţii omului şi mediului, asigurându-se astfel alinierea la normele juridice internaţionale şi la reglementările comunitare.

Directiva Consiliului 1999/3O/CE privind valorile limita pentru dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot, pulberi în suspensie şi plumb în aerul ambiental (prima Directiva fiica). Directiva 2000/69/CE privind valorile limita pentru benzen şi monoxid de carbon în aerul ambiental (a doua Directiva fiica) şi Directiva 2002/3/CE privind concentraţia de ozon în aerul ambiental (a treia Directiva fiica) au fost transpuse în legislaţia naţionala prin Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot pulberilor în suspensie [PM(10) şi PM(2,5)], plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător.

Strategia naţionala privind protecţia atmosferei, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 731/2004 are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a calităţii aerului, eficient din punct de vedere economic. Obiectivul general al strategiei este protejarea sănătăţii oamenilor şi a mediului. Obiectivele cheie sunt:

- menţinerea calităţii aerului înconjurător în zonele şi aglomerarile în care aceasta se încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate;

- îmbunătăţirea calităţii aerului înconjurător acolo unde aceasta nu se încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare;

- adoptarea măsurilor necesare în scopul limitării până la eliminare a efectelor negative asupra mediului, inclusiv în context transfrontier;

- îndeplinirea obligaţiilor asumate prin acordurile şi tratatele internaţionale la care România este parte şi participarea la cooperarea internationala în domeniu.

Strategia implica derularea de acţiuni la diferite niveluri de competenţa şi decizie a autorităţilor cu responsabilităţi în domeniul protecţiei atmosferei, în acest sens, fiind implicate autorităţi publice centrale responsabile pentru domeniile protecţia mediului, industrie, sănătate, transport, administraţie publică, precum şi autorităţile teritoriale (regionale şi locale) pentru protecţia mediului, primăriile, consiliile locale şi consiliile judeţene.

Planul naţional de acţiune în domeniul protecţiei atmosferei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 738/2004, stabileşte un set de măsuri care trebuie întreprinse în vederea atingerii obiectivelor cheie ale Strategiei naţionale pentru protecţia atmosferei. Realizarea acţiunilor implica obligaţii din partea titularilor de activitate, care deţin surse de emisie de poluanti în atmosfera.

În zonele şi aglomerarile în care nivelurile concentratiilor de poluanti în atmosfera nu depăşesc valorile limita, autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului iau măsurile necesare pentru a păstra cea mai buna calitate a aerului înconjurător, în concordanta cu cerinţele privind dezvoltarea durabila.

În urma evaluării calităţii aerului agenţiile judeţene pentru protecţia mediului întocmesc liste cu zone/aglomerari, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerarilor şi clasificarea aglomerarilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România. Pentru zonele şi aglomerarile încadrate în lista 1 se elaborează planul de gestionare a calităţii aerului sau planul integrat de gestionare a calităţii aerului, iar pentru zonele şi aglomerarile încadrate în listele 2 şi 4 se elaborează programul de gestionare a calităţii aerului, sau programul integrat de gestionare a calităţii aerului.

Hotărârea Guvernului nr. 543/2004 privind elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului stabileşte:

- cadrul procedural de elaborare şi punere în aplicare a programelor de gestionare a calităţii aerului în vederea menţinerii concentratiilor poluantilor în aerul înconjurător sub valoarea limita şi sub valoarea ţinta stabilite prin reglementările în vigoare, şi atingerii într-o perioadă dată a acestora, în cazul în care sunt depăşite;

- responsabilităţile ce revin autorităţilor implicate în elaborarea acestor programe de gestionare;

- initirea planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului de către autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului, pe baza datelor privind calitatea aerului înconjurător provenite din Sistemul naţional de evaluare şi gestionare integrată a calităţii aerului (SNEGICA).

Planul de gestionare / planul integrat de gestionare şi programul/programul integrat de gestionare a calităţii aerului constituie instrumente pentru realizarea măsurilor şi acţiunilor din Planul naţional de acţiune în domeniul protecţiei atmosferei şi atingerea obiectivelor din Strategia naţionala privind protecţia atmosferei.

2. Atribuţii şi responsabilităţi

Autorităţile publice centrale şi teritoriale cu atribuţii şi responsabilităţi, în domeniul protecţiei atmosferei, stabilite prin Ordonanţa de Urgenta a Guvernului nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei, aprobată, cu modificări şi completări, prin Legea nr. 655/2001 şi prin Hotărârea Guvernului nr. 586/2004 privind înfiinţarea şi organizarea Sistemului naţional de evaluare şi gestionare integrată a calităţii aerului sunt:

> Autoritatea publică centrala pentru protecţia mediului, desemnată drept cea mai înaltă autoritate de decizie şi control în domeniul protecţiei atmosferei, având următoarele atribuţii şi responsabilităţi:

- elaborează, avizează, promovează şi, după caz, aproba actele normative, precum şi măsurile necesare pentru aplicarea unitară pe teritoriul României a prevederilor din convenţiile internaţionale privind protecţia atmosferei, la care România este parte;

- coordonează elaborarea şi reactualizarea normelor şi reglementărilor privind calitatea aerului;

- coordonează elaborarea şi reactualizarea normelor şi reglementărilor privind emisiile de poluanti în aer;

- aproba metodele şi metodologiile de evaluare a calităţii aerului şi a emisiilor poluante în aer, coordonează şi controlează aplicarea acestora;

- participa la derularea activităţilor din cadrul Sistemului naţional de monitorizare integrată a calităţii aerului şi coordonează programele de asigurare a calităţii datelor privind calitatea aerului înconjurător provenite din Sistemul naţional de monitorizare integrată a calităţii aerului;

> Autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului cu următoarele atribuţii şi responsabilităţi:

- elaborează planuri şi programe de gestionare a calităţii aerului la nivel teritorial, acolo unde este necesar, şi asigura integrarea acestora în planul local de acţiune pentru protecţia mediului, în colaborare cu serviciile descentralizate ale celorlalte autorităţi de specialitate ale administraţiei publice centrale, cu autorităţile administraţiei publice locale, cu alte instituţii specializate şi cu titularii de activitate;

- controlează punerea în aplicare a planurilor şi a programelor de gestionare a calităţii aerului la nivel teritorial;

- urmăresc şi analizează aplicarea planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului la nivel teritorial şi elaborează rapoarte anuale;

- participa la derularea activităţilor din cadrul Sistemului naţional de evaluare şi gestionare integrată a calităţii aerului;

- informează operativ autoritatea publică centrala pentru protecţia mediului, alte autorităţi centrale şi locale, potrivit atribuţiilor şi competentelor acestora, în cazul producerii unor evenimente deosebite cu impact asupra calităţii aerului şi care aduc prejudicii sănătăţii umane;

- pun la dispoziţie autorităţilor teritoriale pentru sănătate, agricultura şi alimentaţie, lucrări publice, administraţiei publice locale informaţiile necesare în activitatea de elaborare şi punere în aplicare a strategiilor sectoriale legate de calitatea atmosferei;

- informează populaţia şi autorităţile locale în cazul depăşirii pragurilor de alerta;

- asigura informarea curenta a populaţiei şi a autorităţilor locale cu privire la calitatea aerului;

> Autoritatea publică centrala pentru sănătate, cu următoarele atribuţii şi responsabilităţi:

- elaborează, prin autorităţile şi instituţiile de specialitate aflate sub autoritatea, în subordinea şi în coordonarea sa, studii pentru a determina relaţia dintre calitatea aerului şi sănătatea populaţiei, pe care le pune la dispoziţie autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi publicului;

- prelucreaza şi interpretează datele de calitatea aerului provenite din Sistemul naţional de monitorizare a calităţii aerului în relaţie cu starea de sănătate; elaborează rapoarte periodice;

- comunică autorităţilor publice centrale sau locale interesate şi populaţiei riscurile pentru sănătatea colectivităţilor umane produse de poluarea atmosferei;

> Autoritatea publică centrala pentru transport, cu următoarele atribuţii şi responsabilităţi:

- stabileşte condiţiile tehnice pe care să le îndeplinească mijloacele de transport poluante;

- elaborează norme privind transportul mărfurilor periculoase care pot afecta calitatea atmosferei;

- asigura controlul respectării reglementărilor specifice privind omologarea, inspecţia tehnica şi exploatarea mijloacelor de transport poluante;

- exercita funcţii de reglementare şi control privind proiectarea, construirea şi operarea mijloacelor de transport care pot afecta calitatea aerului înconjurător;

> Autoritatea publică centrala pentru economie, cu următoarele atribuţii şi responsabilităţi:

- coordonează programele de reducere a emisiilor de poluanti în atmosfera;

- promovează şi coordonează aplicarea reglementărilor specifice privind emisiile de poluanti în atmosfera pentru activităţi industriale cu impact major asupra calităţii aerului;

- exercita funcţii de reglementare şi control privind proiectarea, construirea şi operarea instalaţiilor, echipamentelor şi utilajelor care pot afecta calitatea aerului înconjurător;

> Autoritatea publică centrala pentru comerţ care elaborează, în colaborare cu autorităţile publice centrale interesate, reglementări privind produsele care, prin utilizare, pot afecta calitatea atmosferei, condiţiile de plasare pe piaţa a acestora, restricţiile de producere şi utilizare pentru fiecare tip sau clasa de produse;

> Autoritatea publică centrala pentru agricultura şi autorităţile şi instituţiile de specialitate aflate sub autoritatea, în subordinea sau în coordonarea sa, care evalueaza riscurile pentru starea de sănătate a vegetatiei şi pădurilor, legate de calitatea aerului, pe baza datelor provenite din Reţeaua naţionala de monitorizare a calităţii aerului, furnizate de către autoritatea publică centrala pentru protecţia mediului, şi întocmeşte rapoarte periodice pentru informarea publicului în acest sens;

> Autoritatea publică centrala pentru lucrări publice, care asigura integrarea în planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism a prevederilor strategiei naţionale în domeniul protecţiei atmosferei, a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului;

> Autorităţile administraţiei publice locale

Primăriile şi consiliile locale, au următoarele atribuţii şi responsabilităţi:

- elaborează, în colaborare cu autorităţile publice judeţene pentru protecţia mediului, instrucţiuni pentru titularii de activitate, instituţii şi populaţie privind modul de gestionare a calităţii aerului în cadrul localităţilor şi le aduc la cunoştinţa acestora prin mijloace adecvate;

- urmăresc şi asigura îndeplinirea prevederilor din planurile şi programele de gestionare a calităţii aerului;

- integreaza cerinţele de protecţie a atmosferei în strategia de dezvoltare durabila la nivel local;

- furnizează autorităţilor judeţene pentru protecţia mediului informaţiile şi documentaţia necesare în vederea evaluării şi gestionării calităţii aerului;

- hotărăsc asocierea cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale, precum şi colaborarea cu titularii de activitate în scopul realizării planurilor şi programelor pentru gestionarea calităţii aerului;

Consiliile judeţene, cu următoarele atribuţii şi responsabilităţi:

- coordonează activitatea consiliilor locale în vederea realizării planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului;

- hotărăsc asocierea cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale, precum şi colaborarea cu titularii de activitate în scopul realizării planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului;

- urmăresc şi asigura respectarea de către consiliile locale a prevederilor prezentului ordin.

   

Partea I: METODOLOGIA DE ELABORARE ŞI PUNERE ÎN APLICARE A PLANULUI DE GESTIONARE A CALITĂŢII AERULUI

   

Capitolul I

Dispoziţii generale

Conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 543/2004, în cazul apariţiei unui episod de poluare, caz în care concentratiile unuia sau mai multor poluanti în aerul înconjurător ating sau depăşesc pragurile de informare şi de alerta, se întocmeşte planul de gestionare / planul integrat de gestionare. Acesta cuprinde măsurile/acţiunile ce se desfăşoară pe o durată de maximum 3 zile.

Valorile pragului de informare şi de alerta, precum şi perioadele de mediere pentru dioxid de sulf [SO(2)], dioxid de azot [NO(2)] şi ozon [O(3)], sunt stabilite în Ordinul MAPM nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie [PM(10) şi PM(2,5)], plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător.

Planul de gestionare / planul integrat de gestionare este initiat şi elaborat de către autoritatea publică judeteana pentru protecţia mediului.

Directorul executiv al agenţiei judeţene pentru protecţia mediului numeşte o persoană cu putere de decizie care preia în cazul indisponibilitatii sale responsabilitatea privind coordonarea iniţierea, elaborarea şi implementarea planului de gestionare / planului integrat de gestionare.

În scopul întocmirii şi aplicării operative şi eficiente a planului de gestionare / planului integrat de gestionare se iau măsuri pregătitoare după cum urmează:

a) În termen de 30 zile de la publicarea prezentului ordin, agenţiile judeţene pentru protecţia mediului întocmesc protocoale de colaborare cu autorităţile ce au responsabilităţi în elaborarea planului de gestionare / planului integrat de gestionare, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 543/2004, inclusiv cu Administraţia Naţionala de Meteorologie, pentru stabilirea fluxului de informaţii şi a persoanelor/direcţiilor responsabile în vederea aplicării măsurilor/acţiunilor prevăzute în plan. ... 

Protocolul cuprinde:

- datele de identificare a părţilor,

- obiectivele protocolului,

- durata de valabilitate a protocolului,

- unităţile şi persoanele responsabile pentru aplicarea protocolului,

- obligaţiile specifice fiecăreia dintre părţi,

- datele necesar a fi furnizate, formatul şi termenele de raportare şi modalitatea de transmitere,

- graficul/planul de intalniri periodice pentru evaluarea aplicării protocolului şi luarea măsurilor de optimizare,

- procedura de revizuire sau completare a protocolului.

b) În baza protocolului întocmit, autorităţile judeţene pentru protecţia mediului elaborează un plan/plan integrat cadru de gestionare a calităţii aerului care se utilizează pentru întocmirea planului de gestionare / planului integrat de gestionare propriu-zis prin completarea acestuia, după caz. Protocolul constituie anexa la acest plan cadru. ... 

Conţinutul planului/planului integrat cadru de gestionare a calităţii aerului este prezentat în Partea I, capitolele II, III, IV şi V din prezenta metodologie.

   

Capitolul II

Descrierea fizico-geografică a zonei/regiunii potenţial a fi afectată de episodul de poluare

Descrierea cadrului natural are o însemnătate deosebită, deoarece determina ansamblul elementelor naturale ce sunt, sau pot fi afectate de un anumit poluant/poluanti. În vederea încadrării teritoriale a arealului studiat se prezintă toate elementele cadrului natural:

- analiza reliefului pe trepte de relief: unităţi de relief, altitudinea lor, gradul de fragmentare, pante, etc;

- structura geomorfologica;

- prezentarea din punct de vedere hidro geografic: cursuri de apa, debite, disponibilitatea debitelor etc;

- informaţii climatice: temperaturi medii, precipitatii, viteza şi frecventa vantului, intensitatea radiatiei incidente, nebulozitate, umiditate relativă pentru modelarea dispersiei noxelor în atmosfera, etc;

- descrierea vegetatiei, faunei şi a tipului de sol,

cat şi pe cele ce aparţin cadrului antropic:

- numărul de locuitori;

- lista titularilor de activităţi / activitatea potenţial poluatoare, tipul şi cantitatea de poluanti emisi.

Notă: Pentru o mai buna înţelegere a acestora şi a modului în care converg şi influenţează calitatea aerului, se pot întocmi reprezentari grafice.

   

Capitolul III

Descrierea situaţiei existente

În acest capitol se prezintă informaţii tehnice legate de structura reţelei de monitorizare a calităţii aerului şi caracteristicile statiilor de monitorizare, metodele şi tehnicile utilizate pentru evaluarea calităţii aerului, precum şi detalii asupra datelor statistice privind calitatea aerului.

3.1. Prezentarea statiei/statiilor la care s-au depăşit pragurile de informare şi/sau de alerta

3.1.1. Informaţii generale

Denumirea statiei: .............................................

Codul statiei: .................................................

Denumirea arealului/zonei din care face parte statia: ...........

Codul zonei: ....................................................

Tipul statiei

- trafic []

- industrial []

- fond urban []

- fond suburban []

- fond regional []

- EMEP []

Responsabilul statiei (numele şi prenumele, adresa, telefon, fax, e-mail): ..............

Denumirea şi adresa instituţiei tehnice responsabile cu întreţinerea statiei: ..............

Organisme sau programe cărora le sunt raportate datele (pe compuşi, dacă este cazul) (local, naţional, EMEP, etc.)

3.1.2 Aria de reprezentativitate

Se bifeaza, după caz, în coloana "încadrare" din tabelul de mai jos:

Clasa statiei	Raza ariei de reprezentativitate	Încadrare
Statie de trafic	10-100 m
Statie industriala	100 m-1 km
Statie de fond:
- urban	1-5 km
- suburban	25-150 km
- regional	200-500 km
- EMEP

Notă: O statie de monitorizare furnizează date de calitate a aerului care sunt reprezentative pentru o anumită arie în jurul statiei. Aria în care concentraţia nu diferă de concentraţia masurata la statie mai mult decât cu o "cantitate specifică" ( /-20%) se numeşte "arie de reprezentativitate".

3.1.3. Coordonatele geografice (longitudine şi latitudine, măsurate în grade, minute şi secunde), precum şi în sistem GIS.

3.1.4. Altitudinea

3.1.5. Poluantii masurati

Se bifeaza, după caz.

- SO(2) []

- NO(2) []

- O(3) []

3.1.6. Parametrii meteorologici masurati

Se bifeaza, după caz.

- temperatura []

- viteza vantului []

- direcţia vantului []

- umiditatea relativă []

- presiunea atmosferica []

- radiatia solara []

- precipitatii []

3.1.7. Alte informaţii relevante: direcţia predominanta a vantului, raportul între distanta până la şi înălţimea celor mai apropiate obstacole, etc.

3.2. Mediul local/morfologia peisajului

3.2.1. Tipul zonei

- urbana []

- suburbana []

- rurală []

3.2.2. Caracterizarea zonei

- rezidentiala []

- comercială []

- industriala []

- agricolă []

- naturala []

3.2.3. Numărul aproximativ de locuitori din zona.

3.3. Principalele surse de emisie aflate în apropierea statiei

- arderi în industria de transformare şi pentru producerea de energie electrica şi termica []

- instalaţii de ardere neindustriale []

- arderi în industria de prelucrare []

- procese de producţie []

- extractia şi distribuţia combustibililor fosili []

- utilizarea solventilor []

- trafic rutier []

- alte surse mobile []

- tratarea şi eliminarea deşeurilor []

- agricultura []

- factorii naturali []

3.4. Caracterizarea traficului

3.4.1. Străzi largi:

- volum mare de trafic (> 10.000 vehicule/zi) []

- volum moderat de trafic (între 2.000 şi 10.000 vehicule/zi) []

- volum mic de trafic (<2.000 vehicule/zi) []

3.4.2. Străzi inguste:

- volum mare de trafic (> 10.000 vehicule/zi) []

- volum moderat de trafic (între 2.000 şi 10.000 vehicule/zi) []

- volum mic de trafic (<2.000 vehicule/zi) []

3.4.3. Străzi canion:

- volum mare de trafic (> 10.000 vehicule/zi) []

- volum moderat de trafic (între 2.000 şi 10.000 vehicule/zi) []

- volum mic de trafic (<2.000 vehicule/zi) []

3.4.4. Autostrăzi:

- volum mare de trafic (>10.000 vehicule/zi) []

- volum moderat de trafic (între 2.000 şi 10.000 vehicule/zi) []

- volum mic de trafic (<2.000 vehicule/zi) []

3.4.5 Altele: intersectii, semafoare, parcari, staţii de autobuz, staţii de taxi etc.

3.5. Informaţii privind tehnicile de măsurare

3.5.1 Echipament.

- denumire ....................................................

- metoda de referinţa .......................................

3.5.2 Caracteristici de prelevare:

- localizarea punctului de prelevare:

- fatada clădirii []

- trotuar []

- pavaj []

- proprietăţi particulare []

- grădini []

- curţi []

- înălţimea punctului de prelevare: ................................

- lungimea liniei de prelevare: ....................................

- timpul de prelevare: .............................................

3.5.3. Calibrare:

- tip:

- automat []

- manual []

- automat şi manual []

- metoda: ..........................................................

- frecventa: .......................................................

   

Capitolul IV

Identificarea / validarea depăşirii

4.1. Identificarea depăşirii

Identificarea depasirilor pragurilor de informare şi/sau de alerta se efectuează de către responsabilul statiei de monitorizare din cadrul Serviciului Monitorizare, Sinteza şi Coordonare din agenţiile judeţene pentru protecţia mediului. Acesta informează imediat directorul executiv cu privire la depăşirea pragurilor de informare şi/sau de alerta. În termen de 2 ore de la identificarea depăşirii, validează datele de monitorizare înregistrate la statie.

4.2. Validarea depăşirii

Corect []

Incorect []

Notă: Validarea datelor se realizează prin deplasarea în teren a persoanei responsabile cu funcţionarea statiei care verifica funcţionarea corecta a echipamentelor şi data ultimei calibrari. La prima deplasare în teren se culeg date preliminare în vederea identificarii cauzelor. În cazul unor defectiuni minore, acesta le remediaza şi efectuează o noua calibrare, iar datele sunt invalidate.

   

Capitolul V

Măsuri şi responsabilităţi

5.1. Informarea autorităţilor responsabile

Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor []

Agenţia Naţionala pentru Protecţia Mediului []

Comisariatul judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu []

Autoritatea judeteana de Sănătate Publică []

Instituţia prefectului []

Notă: Imediat după validarea datelor, agenţia judeteana pentru protecţia mediului informează obligatoriu atât Dispeceratul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, Agenţia Naţionala pentru Protecţia Mediului, Autoritatea judeteana de Sănătate Publică, precum şi Comisariatul judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu cu privire la apariţia episodului de poluare.

5.2. Stabilirea măsurilor preventive pentru populaţie

Autoritatea judeteana de Sănătate Publică prelucreaza şi interpretează datele de poluare atmosferica provenite din Sistemul naţional de monitorizare a calităţii aerului şi transmite în regim de urgenta agenţiei judeţene pentru protecţia mediului evaluarea riscurilor pentru sănătatea populaţiei produse de poluarea atmosferei, precum şi măsurile preventive pentru categoriile de populaţie sensibila sau expusă (copii, bătrâni, bolnavi cronici etc).

5.3. Informarea publicului

Agenţia judeteana pentru protecţia mediului informează publicul prin mass-media audio-video, precum şi prin afişarea pe pagina de internet cu privire la:

- înregistrarea depăşirii pragului de informare şi/sau de alerta;

- valoarea înregistrată, comparativ cu valoarea pragului de informare şi/sau de alerta;

- poluantul care a depăşit pragul de alerta, data, ora şi locul producerii depăşirii pragului de alerta şi motivele acesteia, dacă se cunosc. Se prezintă valorile concentratiilor înregistrate cu 6 ore înainte de începerea episodului de poluare şi se actualizează pe toată perioada de 3 zile de desfăşurare a planului de gestionare / planului integrat de gestionare;

- prognoze privind:

- modificarea concentratiilor (imbunatatire, stabilizare sau deteriorare), împreună cu motivele acestei modificări;

- aria geografică afectată;

- durata incidentului.

- riscurile pentru sănătatea populaţiei;

- tipul de populaţie potenţial sensibila la acest incident;

- măsurile preventive ce trebuie luate de către populaţia sensibila în cauza (copii, bătrâni, bolnavi cronici etc).

5.4. Identificarea cauzelor care au generat depasirile

Identificarea cauzelor trebuie să se facă rapid, pentru a se putea interveni în perioada de 3 zile. Identificarea cauzelor depasirilor reprezintă componenta cea mai complexa şi mai importanţa a planului/ planului integrat de gestionare a calităţii aerului datorită multitudinii de date de intrare care trebuie luate în calcul, cat şi a metodelor/tehnicilor utilizate. Identificarea corecta a cauzelor permite luarea unor decizii adecvate pentru gestionarea calităţii aerului.

Pentru identificarea rapida a acestor situaţii, un rol determinant îl are colaborarea cu Comisariatele judeţene ale Gărzii Naţionale de Mediu prin efectuarea de controale comune în vederea identificarii agenţilor economici care au produs poluarea în zona.

5.4.1. Identificarea cauzelor depasirilor pragului de alerta pentru dioxidul de azot [NO(2)]

depasire datorată surselor liniare []

depasire datorată surselor fixe []

depasire datorată surselor de suprafaţa (gospodării şi industrie mica) []

depasire datorată altor surse []

Notă: În cazul statiilor de trafic depasirile înregistrate sunt cauzate în proporţie de peste 90% de traficul auto. Trebuie eliminate cauzele externe, de aceea se efectuează comparatii cu evolutiile concentratiilor înregistrate în celelalte puncte de monitorizare. Trebuie cunoscute, în prealabil şi perioadele în care traficul din imediata vecinătate este mai aglomerat, pentru a vedea dacă perioadele de poluare se suprapun cu cele de congestionare a traficului. În zonele de trafic, datele meteo nu sunt concludente decât în ceea ce priveşte viteza vantului. Calmul atmosferic şi condiţiile de ceata favorizează acumularea noxelor la suprafaţa solului, ceea ce determina înregistrarea concentratiilor ridicate de poluanti. În cazul statiilor industriale pentru o corecta identificare a cauzei / cauzelor depăşirii pragului de alerta trebuie să fie disponibile următoarele date: - lista principalelor surse de poluare a aerului din zona respectiva; - inventarul emisiilor acestor surse (valoarea emisiilor totale, coşuri de dispersie existente, instalaţii de reţinere a poluantilor); - datele meteo, cu direcţia predominanta a vantului pe perioada depăşirii pragului de alerta; - dacă este posibil, se actualizează modelarea dispersiei poluantilor cu noile date de intrare (date meteo, emisie); - date de monitorizare a emisiilor pentru unităţile din zona.

5.4.2. Identificarea cauzelor depasirilor pragului de alerta pentru dioxidul de sulf [S0(2)]

depasire datorată surselor liniare []

depasire datorată surselor fixe []

depasire datorată surselor de suprafaţa (gospodării şi industrie mica) []

depasire datorată altor surse []

Notă: Acest poluant îşi are în principal originea în compozitia combustibililor folosiţi pentru ardere. De obicei, principala sursa de SO(2) o constituie centralele electrotermice şi rafinariile. Pentru a identifica corect cauza / cauzele depăşirii pragului de alerta trebuie să fie disponibile următoarele date: - inventarul anual al emisiilor (valoarea emisiilor totale, coşuri de dispersie existente, instalaţii de reţinere a poluantilor); - datele meteo, cu direcţia predominanta a vantului pe perioada depăşirii pragului de alerta; - dacă este posibil, se actualizează modelarea dispersiei poluantilor cu noile date de intrare (date meteo, emisie); - ultimele date de monitorizare a emisiilor centralelor electrotermice/ rafinariilor; - consumurile şi calitatea combustibililor utilizaţi în perioada premergătoare episodului de poluare.

5.4.3. Identificarea cauzelor depasirilor pragului de informare la ozon [O(3)]

depasire datorată surselor liniare []

depasire datorată surselor fixe []

depasire datorată surselor de suprafaţa (gospodării şi industrie mica) []

depasire datorată altor surse []

Notă: Ozonul nu este un poluant emis, ci este un produs rezultat din substanţe precursoare care se formează la distanta de sursele de emisie. Agenţia judeteana pentru protecţia mediului care administrează statia de monitorizare la care s-a înregistrat depăşirea colectează informaţii legate de sursele de emisie a substanţelor precursoare ale ozonului (emisiile de oxizi de azot, cat şi de compuşi organici volatili, bilanţuri de solventi) şi de condiţiile meteorologice la macroscara. Datele meteorologice trebuie furnizate de Administraţia Naţionala de Meteorologie.

Informaţiile privind substantele precursoare provenite din afară judeţului, trebuie furnizate de către agenţia pentru protecţia mediului din judeţul în care au fost emise substantele precursoare.

5.5. Măsuri în cazul depasirilor pragului de informare şi/sau de alerta datorate surselor liniare (traficul rutier)

5.5.1. Agenţia judeteana pentru protecţia mediului transmite autorităţilor administraţiei publice locale (comisiei tehnice de specialitate) următoarele:

> informaţii:

a) înregistrarea depăşirii pragului de informare şi/sau de alerta; ...  b) valoarea înregistrată, comparativ cu valoarea pragului de informare şi/sau de alerta; ...  c) poluantul care a depăşit pragul de alerta, data, ora şi locul producerii depăşirii pragului de alerta şi motivele acesteia, dacă se cunosc. Se prezintă valorile concentratiilor înregistrate cu 6 ore înainte de începerea episodului de poluare şi se actualizează pe toată perioada de 3 zile de desfăşurare a planului de gestionare / planului integrat de gestionare; ...  d) prognoze privind: ... 

- modificarea concentratiilor (imbunatatire, stabilizare sau deteriorare), împreună cu motivele acestei modificări;

- aria geografică afectată;

- durata incidentului.

e) riscurile pentru sănătatea populaţiei; ...  f) tipul de populaţie potenţial sensibila sau expusă la acest incident; ... 

> propuneri de măsuri pentru reducerea emisiilor până la încadrarea în valorile limita la imisie:

- fluidizarea traficului;

- reducerea/devierea/interzicerea traficului în zonele afectate;

- interzicerea parcarilor în zona respectiva;

- devierea traficului

- interzicerea traficului autovehiculelor cu gabarit depăşit;

- alte măsuri specifice.

5.5.2 Comisia tehnica de specialitate din cadrul administraţiei publice locale, în colaborare cu Inspectoratul de poliţie judeţean, ia măsurile ce se impun, ca de exemplu:

- fluidizarea traficului []

- reducerea traficului în zonele poluate []

- devierea traficului în zonele poluate []

- interzicerea traficului în zonele poluate []

- interzicerea parcarilor în zona respectiva []

- devierea traficului autovehiculelor cu gabarit depăşit []

- interzicerea traficului autovehiculelor cu gabarit depăşit []

- alte măsuri specifice []

şi informează periodic agenţia judeteana pentru protecţia mediului privind stadiul realizării măsurilor aplicate în scopul reducerii concentratiilor de poluanti în aerul incojurator.

5.5.3. Agenţia judeteana pentru protecţia mediului, în colaborare cu Comisariatul judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu, monitorizează stadiul realizării măsurilor aplicate.

5.6. Măsuri în cazul depasirilor pragului de informare şi/sau de alerta datorate surselor fixe (surse industriale)

5.6.1. Agenţia judeteana pentru protecţia mediului informează titularul activităţii care a generat episodul de poluare cu privire la:

a) înregistrarea depăşirii pragului de informare şi/sau de alerta; ...  b) valoarea înregistrată, comparativ cu valoarea pragului de informare şi/sau de alerta; ...  c) poluantul care a depăşit pragul de alerta, data, ora şi locul producerii depăşirii pragului de alerta şi motivele acesteia, dacă se cunosc. Se prezintă valorile concentratiilor înregistrate cu 6 ore înainte de începerea episodului de poluare şi se actualizează pe toată perioada de 3 zile de desfăşurare a planului de gestionare / planului integrat de gestionare; ...  d) prognoze privind: ... 

- modificarea concentratiilor (imbunatatire, stabilizare sau deteriorare), împreună cu motivele acestei modificări;

- aria geografică afectată;

- durata incidentului;

e) riscurile pentru sănătatea populaţiei; ...  f) tipul de populaţie potenţial sensibila sau expusă la acest incident. ... 

5.6.2. Agenţia judeteana pentru protecţia mediului, în colaborare cu Comisariatul judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu, dispune:

a) luarea măsurilor de reducere graduala a emisiilor de poluanti sub pragul de informare şi/sau de alerta până la încadrarea în valoarea limita; ...  b) reducerea activităţii; ...  c) oprirea temporară a activităţii. ... 

5.6.3. Titularul activităţii care a generat episodul de poluare ia măsuri urgente şi eficiente de reducere a emisiilor de poluanti în aer, astfel încât concentraţia acestora în aerul inconjuator să fie redusă la nivelul valorilor limita şi informează periodic agenţia judeteana pentru protecţia mediului privind stadiul realizării măsurilor aplicate în scopul reducerii concentratiilor de poluanti în aerul înconjurător.

5.6.4. Agenţia judeteana pentru protecţia mediului, în colaborare cu Comisariatul judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu, monitorizează stadiul realizării măsurilor aplicate.

5.7. Elaborarea planului de gestionare / planului integrat de gestionare

Agenţia judeteana pentru protecţia mediului redactează planul de gestionare / planul integrat de gestionare.

În cazul depăşirii pragului de informare şi/sau de alerta datorată surselor fixe şi a celor de suprafaţa, se revizuieste autorizaţia de mediu în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare, cu includerea în aceasta a măsurilor/acţiunilor din planul de gestionare / planul integrat de gestionare, dacă este cazul.

Planul de gestionare / planul integrat de gestionare este pus la dispoziţia publicului prin afişarea pe pagina de web a agenţiei judeţene pentru protecţia mediului, Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor.

5.8. Monitorizarea aplicării planului de gestionare / planului integrat de gestionare

Agenţia judeteana pentru protecţia mediului, în colaborare cu Comisariatul judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu, monitorizează stadiul realizării măsurilor aplicate, întocmeşte rapoarte privind realizarea acţiunilor de reducere a concentratiilor de poluanti până la încadrarea în valorile limita şi le transmite la Agenţia Naţionala pentru Protecţia Mediului.

Agenţia judeteana pentru protecţia mediului, informează periodic stadiul realizării măsurilor/acţiunilor cuprinse în planul de gestionare / planul integrat de gestionare prin publicarea pe pagina sa de web.

5.9. Măsuri specifice în context transfrontiera

În zonele din apropierea frontierelor naţionale se elaborează şi se pun în aplicare planuri/planuri integrate comune de gestionare a calităţii aerului pentru zonele de vecinătate cu statul respectiv sau statele respective.

În situaţiile în care se înregistrează depăşiri ale pragurilor de informare şi/sau de alerta în apropierea frontierelor naţionale, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor informează ministerul omolog din statul sau statele vecine, în vederea facilitării transmiterii acestor informaţii publicului din statele respective.

În acest sens, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor coordonează activitatea de elaborare a planurilor/planurilor integrate de gestionare a calităţii aerului pentru teritoriul naţional, de către agenţiile judeţene pentru protecţia mediului şi de punere în aplicare a acestora.

Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor asigura contactarea ministerului omolog din statul sau statele vecine, schimbul de informaţii şi organizarea intalnirilor între autorităţile competente pentru realizarea planurilor / planurilor integrate de gestionare a calităţii aerului.

   

Partea A II-A: METODOLOGIA DE ELABORARE ŞI PUNERE ÎN APLICARE A PROGRAMULUI DE GESTIONARE A CALITĂŢII AERULUI

   

Capitolul I

Dispoziţii generale

Conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 543/2004, în cazul apariţiei unei depăşiri ale valorilor limita şi/sau ale valorilor ţinta la unul şi/sau mai mulţi poluanti în aerul înconjurător, se întocmeşte programul de gestionare/programul integrat de gestionare. Acesta cuprinde măsurile/acţiunile ce se desfăşoară pe o durată de maximum 5 ani.

Valorile limita şi perioada de mediere pentru poluantii dioxid de sulf [SO(2)], dioxid de azot [NO(2)], oxizi de azot [NO(x)], pulberi în suspensie [PM(10) şi PM(2,5)], plumb (Pb), benzen [C(6)H(6)], monoxid de carbon (CO), precum şi valorilor ţinta şi perioada de mediere pentru ozon [O(3)], sunt stabilite potrivit prevederilor Ordinului MAPM nr. 592/2002.

Programul de gestionare/programul integrat de gestionare se iniţiază, conform prevederilor art. 10 alin. (3) al Hotărârii Guvernului nr. 543/2004, de autoritatea publică judeteana pentru protecţia mediului şi se elaborează de comisia tehnica, în termen de 6 luni de la iniţierea acestuia.

Programul de gestionare / programul integrat de gestionare se aproba prin hotărâre a consiliului local sau judeţean (după cum programul priveşte una sau mai multe localităţi ori întreg judeţul) în termen de 90 de zile de la finalizarea lui.

Conform prevederilor art. 10 alin. (1) al Hotărârii Guvernului nr. 543/2004, Comisia tehnica pentru elaborarea programelor de gestionare se înfiinţează la nivel judeţean, prin ordin al prefectului, la propunerea autorităţii judeţene pentru protecţia mediului şi a consiliului judeţean. Comisia tehnica are în componenta cel puţin reprezentanţi ai următoarelor autorităţi şi instituţii:

- autoritatea judeteana pentru protecţia mediului;

- autoritatea de sănătate publică judeteana sau a municipiului Bucureşti;

- direcţia judeteana pentru agricultura şi dezvoltare rurală;

- consiliul local;

- primăria (infrastructura, construcţia de locuinţe, dezvoltare industriala şi comercială);

- oficiul judeţean de cadastru, geodezie şi cartografie;

- titularul activităţii;

- altele (de exemplu: reprezentanţi ai Camerei de Comerţ şi Industrie locală; reprezentanţi ai ONG-urilor active pe plan local în domeniul protecţiei mediului; economişti specializaţi în analize financiare şi analize cost-beneficiu; proiectanţi în domeniul construcţiilor de autostrăzi şi transport la nivel naţional etc);

Preşedinte al comisiei tehnice şi responsabil de coordonarea iniţierii, elaborării şi implementarii programului de gestionare / programului integrat de gestionare este directorul executiv al agenţiei judeţene pentru protecţia mediului.

Prima intalnire a Comisiei are loc în 10 zile de la anunţul agenţiei judeţene pentru protecţia mediului, referitor la iniţierea programului de gestionare/programului integrat de gestionare. Activitatea comisiei tehnice se desfăşoară la sediul autorităţii judeţene pentru protecţia mediului, în baza unui Regulament de Organizare şi Funcţionare, care se elaborează de comun acord de către membrii comisiei tehnice, la prima intalnire şi se aproba de către conducătorul agenţiei judeţene pentru protecţia mediului, al consiliului judeţean/ local, primar şi prefect, în termen de 10 zile de la prima intalnire a Comisiei.

   

Capitolul II

Descrierea fizico-geografică a zonei/regiunii potenţial a fi afectată de episodul de poluare

Descrierea cadrului natural are o însemnătate deosebită, deoarece determina ansamblul elementelor naturale ce sunt sau pot fi afectate de un anumit poluant/poluanti. În vederea încadrării teritoriale a arealului studiat se prezintă toate elementele cadrului natural:

- analiza reliefului pe trepte de relief: unităţi de relief, altitudinea lor, gradul de fragmentare, pante, etc;

- structura geomorfologica;

- prezentarea din punct de vedere hidrogeografic: cursuri de apa, debite, disponibilitatea debitelor etc;

- informaţii climatice: temperaturi medii, precipitatii, viteza şi frecventa vantului, intensitatea radiatiei incidente, nebulozitate, umiditate relativă pentru modelarea dispersiei noxelor în atmosfera, etc;

- descrierea vegetatiei, faunei şi a tipului de sol, cat şi pe cele ce aparţin cadrului antropic:

- numărul de locuitori, inclusiv date statistice: grupe de vârsta, ponderea pe sexe, etc;

- lista titularilor de activităţi / activitatea potenţial poluatoare, tipul şi cantitatea de poluanti emisi.

Pentru o mai buna înţelegere a acestora şi a modului în care converg şi influenţează calitatea aerului, este necesară întocmirea unei reprezentari grafice.

   

Capitolul III

Descrierea situaţiei existente

În acest capitol se prezintă informaţii tehnice legate de structura reţelei şi caracteristicile statiilor de monitorizare, metodele şi tehnicile utilizate pentru evaluarea calităţii aerului, precum şi prezentarea detaliată a datelor statistice privind calitatea aerului.

3.1. Structura reţelei de monitorizare

Denumirea reţelei: ...........................................

Prescurtare:..................................................

Tipul de reţea: ...............................................

- la nivel de judeţ []

- la nivel de aglomerare []

- la nivel naţional []

Timpul de referinţa (GMT şi local)

Responsabilul reţelei (numele şi prenumele, adresa, telefon, fax, e-mail):..........

Componenta reţelei:

    Tip statie │ Număr de staţii

    ───────────────────┼──────────────────

    - trafic │

    -------------------┼------------------

    - industrial │

    -------------------┼------------------

    - fond urban │

    -------------------┼------------------

    - fond suburban │

    -------------------┼------------------

    - fond regional │

    -------------------┼------------------

    - EMEP │

    -------------------┴------------------

3.2. Informaţii generale cu privire la staţii

Denumirea statiei: .............................................

Codul statiei: .................................................

Denumirea arealului/zonei din care face parte statia: ..........

Codul zonei: ...................................................

Tipul statiei:

- trafic []

- industrial []

- fond urban []

- fond suburban []

- fond regional []

- EMEP []

Responsabilul statiei (numele şi prenumele, adresa, telefon, fax, e-mail):..........

Denumirea şi adresa instituţiei tehnice responsabile cu întreţinerea statiei: ........

Organisme sau programe cărora le sunt raportate datele (pe compuşi, dacă este cazul): local, naţional, EMEP, etc.

3.2.1 Aria de reprezentativitate

Se bifeaza, după caz, în coloana "încadrare" din tabelul de mai jos:

Clasa statiei	Raza ariei de reprezentativitate	Încadrare
Statie de trafic	10-100 m
Statie industriala	100 m-1 km
Statie de fond:
- urban	1-5 km
- suburban	25-150 km
- regional	200-500 km
- EMEP

Notă: O statie de monitorizare furnizează date de calitate a aerului care sunt reprezentative pentru o anumită arie în jurul statiei. Aria în care concentraţia nu diferă de concentraţia masurata la statie mai mult decât cu o "cantitate specifică" ( /-20%) se numeşte "arie de reprezentativitate".

3.2.2 Coordonatele geografice (longitudine şi latitudine, măsurate în grade, minute şi secunde/ precum şi în sistem GIS.

3.2.3 Altitudinea

3.2.4. Poluantii masurati

Se bifeaza, după caz.

- SO(2) []

- NO(2) []

- NO(x) []

- PM(10) []

- PM(2,5) []

- Pb []

- C(6)H(6) []

- CO []

- O(3) []

3.2.5. Parametrii meteorologici masurati

Se bifeaza, după caz.

- temperatura []

- viteza vantului []

- direcţia vantului []

- umiditatea relativă []

- presiunea atmosferica []

- radiatia solara []

- precipitatii []

3.2.6. Alte informaţii relevante: direcţia predominanta a vantului, raportul între distanta până la şi înălţimea celor mai apropiate obstacole etc.

3.2.7. Mediul înconjurător local/morfologia peisajului

3.2.7.1. Tipul zonei

- urbana []

- suburbana []

- rurală []

3.2.7.2. Caracterizarea zonei

- rezidentiala []

- comercială []

- industriala []

- agricolă []

- naturala []

3.2.7.3. Numărul aproximativ de locuitori din zona.

3.2.8. Caracterizarea traficului

3.2.8.1. Străzi largi:

- volum mare de trafic (>10.000 vehicule/zi) []

- volum moderat de trafic (între 2.000 şi 10.000 vehicule/zi) []

- volum mic de trafic (<2.000 vehicule/zi) []

3.2.8.2. Străzi inguste:

- volum mare de trafic (>10.000 vehicule/zi) []

- volum moderat de trafic (între 2.000 şi 10.000 vehicule/zi) []

- volum mic de trafic (<2.000 vehicule/zi) []

3.2.8.3. Străzi canion:

- volum mare de trafic (>10.000 vehicule/zi) []

- volum moderat de trafic (între 2.000 şi 10.000 vehicule/zi) []

- volum mic de trafic (<2.000 vehicule/zi) []

3.2.8.4. Autostrăzi:

- volum mare de trafic (> 10.000 vehicule/zi) []

- volum moderat de trafic (între 2.000 şi 10.000 vehicule/zi) []

- volum mic de trafic (<2.000 vehicule/zi) []

3.2.8.5. Altele: intersectii, semafoare, parcari, staţii de autobuz, staţii de taxi etc.

3.2.9. Informaţii privind tehnicile de măsurare

3.2.9.1 Echipament:

- denumire ....................................................

- metoda de referinţa .........................................

3.2.9.2 Caracteristici de prelevare:

- localizarea punctului de prelevare:

- fatada clădirii []

- trotuar []

- pavaj []

- proprietăţi particulare []

- grădini []

- curţi []

- înălţimea punctului de prelevare: .....................

- lungimea liniei de prelevare: ........................

- timpul de prelevare: ..................................

3.2.9.3. Calibrare:

- tip:

- automat []

- manual []

- automat şi manual []

- metoda: ..............................................

- frecventa: ...........................................

3.3. Prezentarea datelor de monitorizare

Pentru fiecare statie de monitorizare în care s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limita plus marja de toleranta (VL MT) sau depăşiri ale valorilor limita (VL) şi/sau depăşiri ale valorilor ţinta (VT), se prezintă în mod tabelar cel puţin următoarele date:

Cod	Nr.	Indicatorul monitorizat
statie	depăşiri
SO(2)	NO(2)	NO(x)	PM(10)	PM(2,5)	Pb	C(6)H(6)	CO	O(3)
Ex.:	VL MT
AB1	VL/VT
Ex.:	VL MT
AB2	VL/VT
....

Notă: Evaluarea calităţii aerului trebuie să aibă la baza un set de date validate şi disponibile pe o perioadă de minim un an de zile, de preferinta ultimii ani calendaristici. În cazul în care exista o situaţie ce necesita demararea urgenta a programului de gestionare /programului integrat de gestionare, se poate lua ca baza ultimul set disponibil de date continue, validate, pe minim un an de zile.

   

Capitolul IV

Identificarea şi validarea depăşirii. Identificarea surselor

4.1. Identificarea depăşirii

Identificarea depasirilor valorilor limita şi/sau ale valorilor ţinta, se efectuează de către responsabilul statiei de monitorizare din cadrul Serviciului Monitorizare, Sinteza şi Coordonare din agenţiile judeţene pentru protecţia mediului. Acesta informează imediat directorul executiv cu privire la depăşirea valorilor limita şi/sau ale valorilor ţinta.

Tipul statiei

- trafic []

- industrial []

- fond urban []

- fond suburban []

- fond regional []

- EMEP []

4.2. Validarea depăşirii

Corect []

Incorect []

Notă: Validarea datelor se realizează prin deplasarea în teren a persoanei responsabile cu funcţionarea statiei, care verifica funcţionarea corecta a echipamentelor şi data ultimei calibrari. La prima deplasare în teren se culeg date preliminare în vederea identificarii cauzelor. În cazul unor defectiuni minore, acesta le remediaza şi efectuează o noua calibrare, iar datele sunt invalidate.

   

Capitolul V

Măsuri şi responsabilităţi

5.1. Informarea autorităţilor responsabile

Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor []

Agenţia Naţionala pentru Protecţia Mediului []

Garda Naţionala de Mediu []

Instituţia prefectului []

Comisia tehnica []

Notă:

Imediat după validarea datelor agenţia judeteana pentru protecţia mediului informează obligatoriu atât Dispeceratul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, Laboratorul Naţional de Referinţa pentru Calitatea Aerului din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, Garda Naţionala de Mediu, Instituţia prefectului, precum şi membrii Comisiei tehnice, cu privire la depăşirea valorilor limita şi/sau a valorilor ţinta.

5.2. Identificarea sursei/surselor care au generat depăşirea/depasirile

Se efectuează prin bifarea principalelor surse de emisie aflate în apropierea statiei:

- arderi în industria de transformare şi pentru producerea de []

energie electrica şi termica

- instalaţii de ardere neindustriale []

- arderi în industria de prelucrare []

- procese de producţie []

- extractia şi distribuţia combustibililor fosili []

- utilizarea solventilor []

- trafic rutier []

- alte surse mobile []

- tratarea şi eliminarea deşeurilor []

- agricultura []

- factorii naturali []

Notă:

Imediat după identificarea sursei/surselor care au generat depăşirea/depasirile agenţia judeteana pentru protecţia mediului informează Dispeceratul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, Laboratorul Naţional de Referinţa pentru Calitatea Aerului din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, Garda Naţionala de Mediu, Instituţia prefectului, precum şi membrii comisiei tehnice, cu privire la iniţierea elaborării programului de gestionare/programului integrat de gestionare.

5.3. Întrunirea Comisiei tehnice

Preşedintele Comisiei tehnice convoacă membrii acesteia, prezintă datele şi stabileşte iniţierea programului de gestionare/programului integrat de gestionare. Se lucrează în echipa. Se întocmesc grafice de lucru cu termene şi responsabilităţi conform cu responsabilităţile din actele normative relevante în vigoare şi precizate în Protocolul de colaborare.

5.4. Informarea publicului

Agenţia judeteana pentru protecţia mediului publică pe pagina de web proprie informaţii privind depăşirea concentratiilor valorilor limita şi/sau a valorilor ţinta, sursa/sursele care au generat depăşirea/depasirile, precum şi iniţierea elaborării programului de gestionare/programului integrat de gestionare.

5.5. Identificarea cauzelor care au generat depasirile

Identificarea cauzelor depasirilor reprezintă componenta cea mai complexa şi mai importanţa a programului de gestionare/programului integrat de gestionare datorită multitudinii de date de intrare care trebuie luate în calcul, cat şi a metodelor/tehnicilor utilizate. Identificarea corecta a cauzelor permite luarea unor decizii adecvate pentru gestionarea calităţii aerului.

 ┌────────┬──────────────┬────────────────────────────────────────────────────┐

 │ │ │ Depăşiri ale valorilor limita şi/sau valorii ţinta │

 │ Cod │ Tipul │ pentru indicatorii monitorizati: │

 │ statie │ sursei ├─────┬─────┬─────┬──────┬───────┬──┬────────┬──┬────┤

 │ │ │SO(2)│NO(2)│ NOx │PM(10)│PM(2,5)│Pb│C(6)H(6)│CO│O(3)│

 ├────────┼──────────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼───────┼──┼────────┼──┼────┤

 │ Ex.: │ fond urban │ x │ │ x │ x │ │ │ │ x│ x │

 │ AB1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

 ├────────┼──────────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼───────┼──┼────────┼──┼────┤

 │ Ex.: │ industrial │ │ │ │ │ │ │ x │ │ │

 │ AB2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

 ├────────┼──────────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼───────┼──┼────────┼──┼────┤

 │ Ex.: │ industrial │ x │ │ x │ x │ x │ x│ │ │ │

 │ AB3 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

 ├────────┼──────────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼───────┼──┼────────┼──┼────┤

 │ ... │ ... │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

 └────────┴──────────────┴─────┴─────┴─────┴──────┴───────┴──┴────────┴──┴────┘

5.5.1. Caracterizarea indicatorilor monitorizati

Dioxid de sulf - SO(2)

Gaz incolor, cu miros intepator, amarui, produs ca urmare a arderii materialelor care conţin sulf

Surse naturale: eruptiile vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentatia bacteriana în zonele mlastinoase, oxidarea gazului cu conţinut de sulf rezultat din descompunerea biomasei.

Surse antropice: sistemele de încălzire a populaţiei care nu utilizează gaz metan, centralele termoelectrice şi procesele industriale (siderurgie, rafinarie, producerea acidului sulfuric) şi în măsura mai mica emisiile provenite de la motoarele diesel.

Efecte asupra sănătăţii: provoacă iritatia ochilor şi a primei părţi a traiectului respirator.

În atmosfera, contribuie la acidifierea precipitatiilor cu efecte toxice asupra vegetatiei şi acidifierea corpilor aposi.

Oxizi de azot - NOx (NO/NO(2))

La temperatura mediului ambiental sunt prezenţi în forma gazoasa. NO este incolor şi inodor; NO(2) are culoarea brun roscat şi un miros puternic, inecacios.

Surse naturale: sursa principala - acţiunea bacteriilor la nivelul solului.

Surse antropice: încălzirea rezidentiala şi evacuarile de gaze de esapament de la motoarele vehiculelor în etapa de acceleratie sau la viteze mari. NO produce o cantitate mai mare de NO(2) în procesul de combustie şi în prezenta oxigenului liber.

Efecte asupra sănătăţii: gaz iritant pentru mucoasa ce afectează aparatul respirator şi diminuează capacitatea respiratorie (gradul de toxicitate al NO(2) este de 4 ori mai mare decât cel al NO).

Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide şi favorizează acumularea nitratilor la nivelul solului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic ambiental.

Pulberi în suspensie - PM(10)/PM(2,5)

Sunt particule lichide şi solide cu diametrul mai mic de 10f2æ.

Surse naturale: eruptii vulcanice, eroziunea rocilor şi dispersia polenului.

Surse antropice: activitatea industriala, sistemul de încălzire a populaţiei, centralele termoelectrice. Traficul rutier contribuie prin pulberile produse de pneurile maşinilor la oprirea acestora şi datorită arderilor incomplete.

Efecte asupra sănătăţii: toxicitatea pulberilor se datorează nu numai caracteristicilor fizico-chimice, dar şi dimensiunilor acestora. Cele cu diametru de la 5-10f2æ (PM(10)) la 2,5-5æ (PM(2,5)) prezintă un risc mai mare de a pătrunde în alveolele pulmonare provocand inflamatii şi intoxicari. Pe de altă parte, vehiculele emit şi alte gaze iritante, elemente toxice (Cd, Pb, As, etc.) şi substanţe cancerigene (hidrocarburi aromatice policiclice, aldehide, nitrocompusi, etc.).

Plumb - Pb

Surse antropice: principala sursa de poluare o reprezintă emisiile motoarelor cu funcţionare pe bază de benzina şi industria în care sunt procesate metalele, un caz particular fiind topitoriile.

Efecte asupra sănătăţii: efect toxic la oameni, în cazul expunerii la concentratii ridicate, influentand sinteza hemoglobinei ce afectează rinichii, organele de reproducere, mecanismul gastrointestinal, articulatiile, sistemul cardiovascular şi sistemul nervos.

Benzen - C(6)H(6)

Compus aromatic foarte uşor, volatil şi solubil în apa. 90% din cantitatea de benzen în aerul ambiental provine din traficul rutier. Restul de 10% provine din evaporarea combustibilului la stocarea şi distribuţia acestuia.

Efecte asupra sănătăţii: substanţa cancerigena, încadrată în clasa A1 de toxicitate, cunoscută drept cancerigena pentru om. Produce efecte dăunătoare asupra sistemului nervos central.

Monoxid de carbon - CO

La temperatura mediului ambiental este un gaz incolor şi inodor, de origine atât naturala cat şi antropica. Apare ca produs în toate procesele de combustie incompleta a combustibililor fosili.

Surse naturale: arderea pădurilor, emisiile vulcanice şi descarcarile electrice.

Surse antropice: producerea otelului şi a fontei, rafinarea petrolului, sistemul termoelectric şi mediul urban, în principal autovehiculele cu benzina în timpul funcţionarii la turatie mica.

Efecte asupra sănătăţii: gaz toxic, în concentratii mari este letal (aproximativ 100 mg/m^3). Reduce capacitatea de transport a oxigenului în sânge cu consecinţe asupra sistemului respirator şi a sistemului cardiocirculator. Poate induce reducerea acuitatii vizuale şi a capacităţii fizice.

Ozon - O(3)

Gaz foarte oxidant, foarte reactiv, cu miros innecacios. Se concentreaza în stratosfera şi asigura protecţia împotriva radiatiei UV dăunătoare vieţii. Ozonul prezent la nivelul solului se comporta ca o componenta a "smogului fotochimic". Se formează prin intermediul unei reactii care implica în particular oxizi de azot şi compuşi organici volatili.

Efecte asupra sănătăţii: concentraţia de ozon la nivelul solului provoacă iritarea traiectului respirator şi iritarea ochilor. Concentratii mari de ozon pot provoca reducerea funcţiei respiratorii. Este responsabil de daune produse vegetatiei prin atrofierea unor specii de arbori din zonele urbane.

5.5.2. Depăşiri ale valorilor limita şi/sau ale valorilor ţinta cauzate de surse liniare

În cazul statiilor de trafic depasirile înregistrate sunt cauzate în proporţie de peste 90% de traficul auto. Trebuie eliminate cauzele externe, de aceea se efectuează comparatii cu evolutiile concentratiilor înregistrate în celelalte puncte de monitorizare. Trebuie cunoscute, în prealabil şi perioadele în care traficul din imediata vecinătate este mai aglomerat, pentru a vedea dacă perioadele de poluare se suprapun cu cele de congestionare a traficului. În zonele de trafic, datele meteo nu sunt concludente decât în ceea ce priveşte viteza vantului. Calmul atmosferic şi condiţiile de ceata favorizează acumularea noxelor la suprafaţa solului, ceea ce determina înregistrarea concentratiilor ridicate de poluanti.

5.5.3. Depăşiri ale valorilor limita şi/sau ale valorilor ţinta cauzate de surse fixe

În cazul statiilor industriale pentru o corecta identificare a cauzei/cauzelor depăşirii valorii limita şi/sau a valorii ţinta trebuie să fie disponibile următoarele date:

- lista principalelor surse de poluare a aerului din zona respectiva;

- inventarul emisiilor acestor surse (valoarea emisiilor totale, coşuri de dispersie existente, instalaţii de reţinere a poluantilor);

- datele meteo, cu direcţia predominanta a vantului pe perioada depăşirii valorii limita şi/sau a valorii ţinta;

- dacă este posibil, se actualizează modelarea dispersiei poluantilor cu noile date de intrare (date meteo, emisie);

- date de monitorizare a emisiilor pentru unităţile din zona.

Titularul activităţii are obligaţia să prezinte agenţiei judeţene pentru protecţia mediului planul cadastral al amplasamentului şi coordonatele geografice ale surselor.

În cazul particular al ozonului care nu este un poluant emis, ci este un produs rezultat din substanţe precursoare, care se formează la distanta de sursele de emisie, agenţia judeteana pentru protecţia mediului care administrează statia de monitorizare la care s-a înregistrat depăşirea colectează informaţii legate de sursele de emisie a substanţelor precursoare ale ozonului (emisiile de oxizi de azot, cat şi de compuşi organici volatili, bilanţuri de solventi) şi de condiţiile meteorologice la macroscara.

Datele meteorologice trebuie furnizate de Administraţia Naţionala de Meteorologie. Informaţiile privind substantele precursoare provenite din afară judeţului, trebuie furnizate de către agenţia judeteana pentru protecţia mediului din judeţul în care au fost emise substantele precursoare.

Pentru identificarea rapida a acestor situaţii, un rol determinant îl are colaborarea cu Comisariatele judeţene ale Gărzii Naţionale de Mediu prin efectuarea de controale comune în vederea identificarii agenţilor economici care au produs poluarea în zona.

Măsurile trebuie identificate clar, cu termene de realizare şi instituţiile responsabile. Măsurile şi activităţile din cadrul programului de gestionare/programului integrat de gestionare nu se pot desfăşura pe o perioadă mai mare de 5 ani.

5.6. Recomandări privind sesiunile de lucru ale Comisiei tehnice

După caz, în baza celor mai noi standarde europene şi standarde internaţionale, a recomandărilor BREF/BAT, Comisia tehnica:

- elaborează propunerile de soluţie analizând:

- potenţialul de reducere a emisiilor;

- costurile publice şi private ale implementarii;

- beneficiile sociale ale populaţiei;

- termenele de implementare practica;

- gradul de sustinere legislativă din programele naţionale;

- gradul de realizare a programelor existente;

- reglementările cu prevederi privind perioadele de tranzitie.

- realizează analiza financiară şi analiza cost-beneficiu;

- efectuează scenariile de reducere a poluarii (reprezintă în general o dezvoltare viitoare posibila, începând de la ipoteze plauzibile, pentru a pregati o prognoza a calităţii aerului ca baza pentru măsurile/acţiunile legate de emisii);

- realizează analiza SWOT;

- stabileşte priorităţile;

- stabileşte gestionarea programului;

- altele.

Trebuie luată în considerare experienta statelor membre ale UE.

5.7. Măsuri în cazul depasirilor valorilor limita şi/sau ale valorilor ţinta, datorate surselor liniare (traficul rutier)

Reducerea emisiilor de poluanti astfel încât să fie respectate valorile limita la imisie.

Comisia tehnica analizează toate datele şi stabileşte de la caz la caz, măsurile/acţiunile treptate, pe care le prioritizeaza. Pentru fiecare măsura/acţiune se estimeaza perioada de realizare, costurile necesare realizării, sursele potenţiale de finanţare şi rezultatele ce se obţin prin implementarea măsurii/acţiunii.

Aceste informaţii se prezintă sintetizat, conform tabelului:

Măsuri/ Acţiuni	Prioritizare	Responsabil	Termen de realizare	Estimarea costurilor/ Surse de finanţare	Rezultat asteptat	Observaţii
*)

_____________

*) Exemplu:

- Măsuri privind fluidizarea traficului prin:

- reducerea/devierea/interzicerea traficului în zonele poluate;

- controlul parcarilor;

- interzicerea parcarilor în zona respectiva;

- controlul restrictiilor şi accesului la trafic;

- construirea de şosele şi drumuri de centura în scopul preluării de către

acestea a traficului rutier de tranzit şi a traficului greu;

- modernizarea drumurilor de centura;

- modernizarea şi reabilitarea drumului de legătură;

- modernizarea şi asfaltarea strazilor;

- construirea de pasaje subterane/supraterane în zona intersectiilor;

- încurajarea utilizării transportului public, prin înlocuirea

autovehiculelor uzate, astfel încât calitatea serviciilor să se

imbunatateasca;

- curatarea şi întreţinerea strazilor;

- introducerea unui management eficient al traficului;

- alte măsuri specifice.

- Măsuri privind respectarea actelor normative în vigoare privind calitatea

carburantilor prin:

- reducerea emisiilor pe unitatea de carburant folosit:

- îmbunătăţirea calităţii carburantilor;

- îmbunătăţirea întreţinerii vehiculelor prin proceduri de inspecţie

regulată pentru gazele de esapament, care ar trebui să fie

corespunzător aplicate şi monitorizate;

- îmbunătăţirea tehnologiei motoarelor;

- folosirea unor carburanţi "mai curati" sau alternativi.

- reducerea cantităţii de carburanţi folosită pe kilometru:

- îmbunătăţirea economiei carburantilor;

- încurajarea transportului nemotorizat;

- reducerea numărului de vehicule pe kilometru:

- mărirea gradului de ocupare a vehiculelor;

- mărirea gradului de folosire a transportului public.

Notă:

În acest caz, la lucrările Comisie tehnice este obligatoriu sa participe reprezentantul Comisiei de specialitate din cadrul administraţiei publice locale şi al Inspectoratului de poliţie judeţean şi responsabilul cu amenajarea teritoriului.

5.8. Măsuri în cazul depasirilor valorilor limita şi/sau ale valorilor ţinta datorate surselor fixe (surse industriale)

Reducerea emisiilor de poluanti astfel încât să fie respectate valorile limita la imisie.

Comisia tehnica analizează toate datele şi stabilesete de la caz la caz, măsurile/acţiunile treptate, pe care le prioritizeaza. Pentru fiecare măsura/acţiune se estimeaza perioada de realizare, costurile necesare realizării, sursele potenţiale de finanţare şi rezultatele ce se obţin prin implementarea acţiunii.

Aceste informaţii se prezintă sintetizat, conform tabelului:

Măsuri/ Acţiuni	Prioritizare	Responsabil	Termen de realizare	Estimarea costurilor/ Surse de finanţare	Rezultat asteptat	Observaţii
*)

_____________

*) Exemplu instalaţii IPPC, LCP, VOC etc:

În program sunt introduse cel puţin măsurile deja incluse în planul de acţiuni, prevăzute în autorizaţia integrată de mediu, precum şi din programele specifice de reducere.

Titularii de activitate sunt obligaţi să-şi doteze instalaţiile tehnologice, care sunt surse de poluare, cu sisteme de automonitorizare şi să asigure corecta lor funcţionare.

Măsurile de natura tehnologică care conduc la reducerea emisiilor sunt în principal: schimbarea combustibilului utilizat cu unul mai puţin poluant, optimizarea/modificarea tehnologiei şi a echipamentelor de combustie, utilizarea tehnicilor de reducere a emisiilor de dioxid de sulf (SO(2)), dioxid de azot (NO(2)), oxizi de azot (NOx), pulberi în suspensie (PM(10) şi PM(2,5)), plumb (Pb), benzen (C(6)H(6)), monoxid de carbon (CO), etc.

*) Exemplu de măsuri în vederea diminuării poluarii atmosferice cu COV:

Reducerea poluarii cu COV rezultaţi din transferul produselor petroliere:

- aprovizionarea şi montarea de echipamente la instalaţiile de depozitare a benzinei, astfel încât să fie îndeplinite cerinţele tehnice pentru exploatare prevăzute în anexa 2 a Hotărârea Guvernului nr. 568/2001, completată şi modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 893/2005;

- echiparea cu cel puţin un braţ articulat care respecta cerinţele tehnice pentru proiectare şi exploatare prevăzute în anexa 4 a Hotărârea Guvernului nr. 568/2001, completată şi modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 893/2005 a instalaţiilor de încărcare pentru cisterne auto;

- executarea unui sistem de recuperare a compusilor organici volatili rezultaţi la descărcarea autocisternelor de alimentare ce aprovizioneaza statia de distribuţie;

- înlocuirea vechilor pompe de combustibil cu pompe noi dotate cu instalaţii de colectare a compusilor organici volatili;

- dotarea statiei de distribuţie benzina cu instalaţii de colectare a compusilor organici volatili;

- montare sistem de recuperare a compusilor organici volatili la rezervoarele de stocare.

Reducerea poluarii cu COV rezultaţi în timpul activităţilor industriale:

- dotarea instalaţiilor respective cu sisteme pentru reţinerea şi recuperarea compusilor organici volatili.

*) Exemplu de măsuri în vederea diminuării poluarii produsă de procesele de combustie:

Reducere emisii de SO(2)

- trecerea la un combustibil solid cu conţinut de sulf < 0,5%

- instalarea unui Scruber de desulfurarea gazelor de ardere

- introducerea unui sistem de reducere catalitica selectiva

- utilizarea cu precădere a gazelor de rafinarie

- trecerea pe gaze naturale

Reducere emisii de NOx

- reglarea şi controlul arderii

- instalatie de preparare şi ardere cu concentrator cărbune praf

- automatizarea funcţionarii arzatoarelor şi pornirea/oprirea lor în funcţie de sarcina cazanului

- arderea combustibilului în trepte

- instalarea de arzatoare cu emisii reduse de NOx

Reducere emisii de pulberi

- modernizarea electrofiltru

- utilizarea pacurii cu conţinut de sulf < 1%

- utilizarea gazelor de rafinarie drept combustibil

Reducere emisii de SO(2), NOx, pulberi

- modificarea arderii CLG prin implementarea soluţiei arderii prin pulverizare cu abur

- montarea de mori cu bile

- tehnologii de îmbunătăţirea arderii

- modernizare cazan

- montare arzatoare mixte în vederea funcţionarii cu GN şi CLG

- reducerea consumului specific de pacura.

În cazul depăşirii valorilor limita şi/sau ale valorilor ţinta datorate surselor fixe, se revizuieste autorizaţia integrată de mediu în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare, cu includerea în aceasta a măsurilor/acţiunilor din programul de gestionare/programul integrat de gestionare, dacă este cazul.

5.9. Măsuri în cazul depasirilor valorilor limita şi/sau ale valorilor ţinta datorate surselor de suprafaţa (gospodării şi industrie mica)

Reducerea emisiilor de poluanti astfel încât să fie respectate valorile limita la imisie.

Comisia tehnica analizează toate datele şi stabileşte de la caz la caz, măsurile/acţiunile treptate, pe care le prioritizeaza. Pentru fiecare măsura/acţiune se estimeaza perioada de realizare, costurile necesare realizării, sursele potenţiale de finanţare şi rezultatele ce se obţin prin implementarea acţiunii.

Aceste informaţii se prezintă sintetizat, conform tabelului:

Măsuri/ Acţiuni	Prioritizare	Responsabil	Termen de realizare	Estimarea costurilor/ Surse de finanţare	Rezultat asteptat	Observaţii
*)

_____________

*) Exemplu încălzirea locuinţelor:

- reducerea emisiilor directe provenite de la combustibili prin schimbarea calităţii şi/sau a tipurilor de combustibili utilizaţi pentru gătit şi/sau încălzire şi a instalaţiilor corespunzătoare;

- eficienta energetica a clădirilor publice şi administrative;

- realizarea/extinderea reţelei de alimentare şi distribuţie cu gaze naturale a municipiului/localităţii;

- racordarea locuinţelor la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale;

- utilizarea surselor neconventionale de energie (eoliene, termale etc.).

Notă:

În acest caz, la lucrările Comisiei tehnice este obligatoriu sa participe reprezentantul titularului activităţii - primăria, care a generat în aerul înconjurător concentratii mai mari decât valoarea limita.

Comisia tehnica elaborează propunerea de program de gestionare/program integrat de gestionare.

   

Capitolul VI

Consultarea publicului în vederea elaborării programului de gestionare/programului integrat de gestionare

Conform prevederilor art. 7 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 564/2006 privind cadrul de realizare a participării publicului la elaborarea anumitor planuri şi programe în legătură cu mediul, în termen de 5 zile de la elaborarea propunerii de program de gestionare/program integrat de gestionare, Comisia tehnica informează publicul prin anunţ publicat într-un ziar naţional sau local, afişat la sediul agenţiei judeţene pentru protecţia mediului şi pe pagina acesteia de internet.

Publicul transmite agenţiei judeţene pentru protecţia mediului comentarii, întrebări sau opinii în termenul prevăzut la art. 8 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 564/2006.

Comisia tehnica consemnează comentariile, întrebările sau opiniile publicului într-un formular tip.

Identificarea publicul îndreptăţit sa participe la elaborarea programului de gestionare/programului integrat de gestionare se realizează de către Comisia tehnica.

Aceasta ia în considerare numai comentariile, întrebările sau opiniile publicului îndreptăţit sa participe la elaborarea programului de gestionare/programului integrat de gestionare, cu respectarea prevederilor art. 6 alin. (2), (3) şi (4) din Hotărârea Guvernului nr. 564/2006.

În termen de 15 zile de la expirarea termenului prevăzut la art. 8 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 564/2006, Comisia tehnica desfăşoară următoarele activităţi:

a) analizează comentariile, întrebările sau opiniile publicului îndreptăţit; ...  b) reface, după caz, propunerea de elaborare a programului de gestionare/programului integrat de gestionare, pe baza analizei efectuate; ...  c) afişează noua propunere pe pagina de internet a agenţiei judeţene pentru protecţia mediului; ...  d) afişează pe pagina de internet a agenţiei judeţene pentru protecţia mediului formularul cu răspunsurile la comentariile, întrebările sau opiniile publicului identificat conform art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 564/2006. ... 

Propunerea de elaborare a programului de gestionare/programului integrat de gestionare, refăcută după caz, face obiectul dezbaterii publice.

Comisia tehnica publică anunţul privind organizarea dezbaterii într-un ziar naţional sau local, îl afişează pe pagina de internet a agenţiei judeţene pentru protecţia mediului şi la sediul autorităţii publice locale în termen de 15 zile de la data expirării termenului de primire a comentariilor, intrebarilor şi opiniilor.

Comisia tehnica organizează dezbaterea publică în locul cel mai convenabil pentru public, în afară orelor de program.

Comisia tehnica desemnează un preşedinte şi un secretar care înregistrează participanţii. Părerile participanţilor se consemnează în procesul-verbal al şedinţei, care se semnează de preşedinte, secretar şi, la cererea publicului, de unul sau de mai mulţi reprezentanţi ai acestuia.

Dacă în interval de 60 de minute de la ora anunţată pentru începerea şedinţei nu se prezintă nici un reprezentant al publicului, aceasta se consemnează în procesul-verbal semnat de preşedinte şi de secretar, şedinţa de dezbatere publică considerându-se încheiată.

În timpul şedinţei de dezbatere publică. Comisia tehnica prezintă propunerea programului de gestionare/programului integrat de gestionare şi răspunde argumentat intrebarilor, comentariilor şi opiniilor participanţilor.

Secretarul şedinţei de dezbatere publică înregistrează întrebările, comentariile şi opiniile participatilor, exprimate în cadrul acestei şedinţe, pe formularul tip, pe care a consemnat şi propunerile primite înainte de data dezbaterii publice.

În termen de 20 zile de la dezbaterea publică, Comisia tehnica desfăşoară următoarele activităţi:

a) examinează comentariile, întrebările sau opinii exprimate în timpul dezbaterii publice; ...  b) modifica, după caz, propunerea de program; ...  c) afişează pe pagina de internet a agenţiei judeţene pentru protecţia mediului formatul tip care conţine răspunsurile la comentariile, întrebările sau opiniile exprimate în timpul dezbaterii publice. ... 

Modelul anunţului public privind realizarea propunerii de elaborare

a programului de gestionare/programului integrat de gestionare a calităţii aerului

.................. (denumirea agenţiei judeţene pentru protecţia mediului), titular al programului de gestionare/programului integrat de gestionare a calităţii aerului ......................, anunta publicul asupra iniţierii procesului de elaborare a programului de gestionare/programului integrat de gestionare ......................

Publicul are dreptul de a participa la procesul de luare a deciziilor privind programul menţionat.

Propunerea de program poate fi consultata la sediul APM/ARPM/ANPM/MMGA (adresa) şi la sediul ...................... (consiliul local/consiliul judeţean/Consiliul General al Municipiului Bucureşti) (adresa), în zilele de .............., între orele ................., precum şi la următoarele adrese internet: ................................

Informaţii privind propunerea de program pot fi consultate la sediul ................... (adresa autorităţilor publice care deţin aceste informaţii), în zilele de .............., între orele ............

Comentariile, întrebările sau opiniile pot fi transmise în scris, la sediul ................ (agenţiei judeţene pentru protecţia mediului) sau utilizând mijloace electronice la adresa ................ (adresa e-mail a agenţiei judeţene pentru protecţia mediului) până la data .......................

Modelul anunţului privind dezbaterea publică

...................... (denumirea agenţiei judeţene pentru protecţia mediului) anunta publicul asupra dezbaterii publice privind propunerea de elaborare a programului de gestionare/programului integrat de gestionare a calităţii aerului ......... care va avea loc la ............ (adresa), în data de ............, începând cu orele ...............

Propunerea de elaborare a programului poate fi consultata la sediul APM/ARPM/ANPM/MMGA ................... (adresa), şi la sediul ...................... (consiliul local/consiliul judeţean/Consiliul General al Municipiului Bucureşti) (adresa), în zilele de .............., între orele ............. precum şi la următoarea adresa web ...................

Publicul poate transmite în scris comentarii/întrebări/opinii privind propunerea amintita la sediul APM/ARPM/ANPM/MMGA ........................... (adresa) până la data de ..................

       Formular pentru consemnarea comentariilor/intrebarilor/opiniilor

    publicului privind propunerea de elaborare a programului de gestionare/

            programului integrat de gestionare a calităţii aerului

 

Nr. crt.	Numele şi prenumele	Adresa	Data primirii	Conţinutul pe scurt al observaţiilor	Răspuns concis
1.
2.

*St*

    CAP. VII

    Definitivarea, aprobarea şi punerea în aplicare a programului de gestionare/programului integrat de gestionare

    7.1. Definitivarea şi aprobarea programului de gestionare/programului integrat de gestionare

    Comisia tehnica ia în considerare rezultatele dezbaterii publice şi definitiveaza programul de gestionare/programul integrat de gestionare pe care îl supune aprobării consiliului local sau judeţean, după cum acesta priveşte una sau mai multe localităţi ori întreg judeţul, în termen de maxim 90 de zile de la finalizarea lui.

    Consiliului local sau judeţean după caz afişează decizia la sediul propriu şi pe propria pagina de internet şi pe pagina de internet a agenţiei judeţene pentru protecţia mediului, în termen de 5 zile de la luarea acesteia.

    După aprobare, programul de gestionare/programul integrat de gestionare este pus la dispoziţia publicului.

    7.2. Punerea în aplicare şi monitorizarea programului de gestionare/programului integrat de gestionare

    Programul de gestionare/programul integrat de gestionare este pus în aplicare prin luarea măsurilor/acţiunilor progresiv atât pentru a asigura o reducere continua a emisiilor de poluanti în perioada stabilită, cat şi pentru a distribui efortul financiar aferent. Organismele responsabile cu implementarea programului sunt:

    - în cazul surselor liniare: autorităţile publice locale;

    - în cazul surselor punctuale: titularul de activitate;

    - în cazul surselor de suprafaţa: autorităţile publice locale şi populaţia.

    Agenţia judeteana pentru protecţia mediului, în colaborare cu Comisariatul judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu, monitorizează stadiul realizării măsurilor aplicate.

    Responsabilii acţiunilor (autoritatea administraţiei publice locale şi/sau ceilalţi titulari de activitate, după caz) din programul de gestionare/programul integrat de gestionare sunt obligaţi să respecte termenele din program şi să raporteze stadiul acţiunilor şi realizarea măsurilor. Aceasta raportare se transmite la agenţia judeteana pentru protecţia mediului până la data de 15 decembrie a fiecărui an.

    Autoritatea judeteana pentru protecţia mediului, elaborează anual raportul privind stadiul realizării măsurilor din programul de gestionare/programul integrat de gestionare, în colaborare cu compartimentele de specialitate din cadrul administraţiei publice locale.

    Raportul anual se supune aprobării consiliului local sau judeţean, după cum programul priveşte una sau mai multe localităţi ori întreg judeţul, nu mai târziu de primul trimestru al anului următor.

    După aprobare, raportul privind stadiul realizării măsurilor din programul de gestionare/programul integrat de gestionare se pune la dispoziţia publicului prin grija autorităţilor administraţiei publice locale.

    Primul raport va cuprinde în introducere datele menţionate în capitolele II, III, IV şi V din Partea a II-a, urmate de stadiul realizării măsurilor din program.

    7.3. Revizuirea programului de gestionare/programului integrat de gestionare

    În timpul derulării unui program de gestionare/program integrat de gestionare, dacă apar depăşiri ale valorilor limita şi/sau ale valorilor ţinta la unul şi/sau mai mulţi poluati (indicatori) noi, se revizuieste programul de gestionare/programul integrat de gestionare, cu parcurgerea aceloraşi pasi.

    CAP. VIII

    Cerinţe specifice în context transfrontiera

    În zonele din apropierea frontierelor naţionale se elaborează şi se pun în aplicare programe de gestionare a calităţii aerului/programe integrate comune de gestionare a calităţii aerului pentru zonele de vecinătate cu statul respectiv sau statele respective.

    În situaţiile în care se înregistrează depăşiri ale valorilor limita şi/sau ale valorilor ţinta în apropierea frontierelor naţionale, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor informează ministerul omolog din statul sau statele vecine, în vederea facilitării transmiterii acestor informaţii publicului din statele respective.

    În acest sens, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor coordonează activitatea de elaborare a programelor de gestionare/programelor integrate de gestionare pentru teritoriul naţional, de către agenţiile judeţene pentru protecţia mediului şi de punere a lor în aplicare.

    Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor asigura contactarea ministerului omolog din statul sau statele vecine, schimbul de informaţii şi organizarea intalnirilor între autorităţile competente pentru realizarea programelor de gestionare/programelor integrate de gestionare a calităţii aerului.

                                    -------