| Document ID: | 83295 |
|---|---|
| Source URL: | https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentA... |
| Scraped At: | 2026-09-04 04:44:47 |
| Last Updated: | 2026-09-11 21:22:47 |
| Valid From: | 28.06.2007 |
| Latest Version: | Yes |
| Meta tags: |
|
|---|---|
| Detail metadata: |
|
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 44 din 23 mai 2007
privind utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic
GUVERNUL
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 438 din 28 iunie 2007Având în vedere necesitatea şi urgenţa armonizării depline a legislaţiei naţionale cu cea a Uniunii Europene în domeniul microorganismelor modificate genetic,
ţinând cont de faptul că modificările survenite la nivel european în domeniul biosecurităţii, prin adoptarea şi intrarea în vigoare a Directivei 90/219/CEE privind utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic, care realizează un cadru legislativ unitar în acest domeniu, impun armonizarea legislaţiei naţionale cu noile prevederi comunitare,
având în vedere faptul că în lipsa aprobării prezentului act normativ propus nu se pot realiza transpunerea integrală şi implementarea corectă a Directivei 90/219/CEE ,
ţinând cont de faptul că acţiunea de finalizare şi aprobare a actului normativ privind utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic constituie un domeniu sensibil pentru care România a fost şi este monitorizată,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
Scopul prezentei ordonanţe de urgenţă este stabilirea măsurilor optime de biosecuritate, necesar a fi aplicate, pentru utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic, cu respectarea principiului precauţiei, în vederea protecţiei sănătăţii umane şi a mediului.
În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, următorii termeni se definesc:
1. accident - orice incident care implică o răspândire semnificativă şi neintenţionată de microorganisme modificate genetic, în timpul utilizării lor în condiţii de izolare, care ar putea prezenta un pericol imediat sau cu efect întârziat pentru sănătatea umană sau mediu;
2. acord de import - definit conform art. 2 pct. 4 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006;
3. organism ştiinţific - Comisia pentru securitate biologică, astfel cum este definit în art. 6 alin (8);
4. autoritatea competentă - Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, instituţie publică cu personalitate juridică, aflată în subordinea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului;
5. autorităţi implicate - autorităţile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), c)-f), h)-j);
6. autorizaţie privind activităţi cu organisme modificate genetic - definită conform art. 2 pct. 11 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006;
7. autorizaţie de mediu - definită conform art. 2 pct. 9 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006;
8. aviz - act tehnico-juridic emis de autorităţile implicate, necesar autorităţii competente pentru a autoriza activităţile cu microorganisme modificate genetic în condiţii de izolare;
9. biosecuritate - totalitatea măsurilor luate pentru a reduce sau a elimina riscurile potenţiale ce pot apărea ca o consecinţă a utilizării organismelor modificate genetic, care ar putea avea efecte adverse asupra sănătăţii umane şi asupra conservării şi utilizării durabile a diversităţii biologice;
10. biotehnologie - definită conform art. 2 pct. 16 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006;
11. biotehnologie modernă - definită conform art. 2 pct. 17 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006;
12. codul unic de identificare - o înşiruire de cifre şi/sau de litere care permite identificarea unui organism modificat genetic pe baza evenimentului de transformare autorizat din care acesta rezultă şi care asigură accesul la informaţiile specifice referitoare la acesta. Codul se atribuie conform Regulamentului Comisiei (CE) nr. 65/2004 din 14 ianuarie 2004 instituind un sistem pentru dezvoltarea şi atribuirea codului unic de identificare pentru organismele modificate genetic, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr. L 10/2004;
13. evaluarea riscului utilizării în condiţii de izolare - studiu ştiinţific de evaluare a riscurilor directe sau indirecte, imediate sau întârziate, asupra sănătăţii umane şi a mediului, pe care le poate implica utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic şi care se realizează în conformitate cu anexa nr. 2;
14. incintă - spaţiu, construcţie şi terenul aferent, în cadrul căreia într-un dispozitiv, instalaţie sau altă structură fizică se desfăşoară, în condiţii de izolare, operaţiuni care implică utilizarea de microorganisme modificate genetic;
15. inspector de biosecuritate - persoană cu pregătire în domeniul activităţilor cu microorganisme modificate genetic, cu responsabilităţi în activitatea de inspecţie şi control;
16. microorganism - orice entitate microbiologică, celulară sau noncelulară, capabilă de replicare sau de transfer de material genetic;
17. microorganism modificat genetic - microorganism al cărui material genetic a fost modificat într-un mod diferit de cel natural, altfel decât prin încrucişare sau recombinare naturală. În sensul prezentei definiţii:
a) modificarea genetică se produce cel puţin prin utilizarea tehnicilor enumerate în anexa nr. 1 partea A; ... b) se consideră că tehnicile enumerate în anexa nr. 1 partea B nu produc modificări genetice; ...18. modificare genetică/transformare genetică - modificarea informaţiei genetice ereditare naturale a unui organism prin utilizarea tehnicilor de inginerie genetică;
19. notificare - transmiterea către autoritatea competentă a informaţiilor solicitate în temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă;
20. notificator - persoana juridică care transmite notificarea;
21. organism - orice entitate biologică capabilă de replicare sau de transfer de material genetic;
22. organism modificat genetic - orice organism, cu excepţia fiinţelor umane, al cărui material genetic a fost modificat altfel decât prin încrucişare şi recombinare naturală şi care include microorganisme, plante şi animale în condiţii de izolare;
23. pericol biologic - definit conform Hotărârii Guvernului nr. 1.092/2006 privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici în muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 7 septembrie 2006;
24. plan de urgenţă - set de măsuri şi activităţi care se aplică în caz de accident;
25. probă biologică - eşantion/mostră prelevat/prelevată în condiţii speciale dintr-o anumită incintă/ambalaj şi care poate să servească la determinarea caracteristicilor genetice şi/sau biochimice ale materialului analizat;
26. registru - bază de date privind activităţile cu microorganisme modificate genetic;
27. registrul utilizatorului - bază de date privind activităţile cu microorganisme modificate genetic în condiţii de izolare, gestionat de utilizator;
28. utilizare în condiţii de izolare - orice operaţiune prin care microorganismele sunt modificate genetic sau prin care acestea sunt multiplicate, cultivate, depozitate, transportate, distruse, eliminate ori utilizate în orice alt mod, în condiţii controlate, în incinte/medii închise. Pentru toate aceste operaţiuni se iau măsuri speciale de izolare, pentru a se evita/limita contactul lor cu oamenii şi cu mediul, pentru a asigura un grad înalt de siguranţă;
29. utilizator - orice persoană juridică responsabilă pentru utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic.
Secţiunea a 2-a Domeniu de aplicareAutorităţile prevăzute la art. 6 alin. (1) pot angaja prin licitaţie publică consultanţi externi pentru o perioadă de un an.
Autoritatea competentă este abilitată să dispună revizuirea, suspendarea şi/sau anularea autorizaţiei în următoarele condiţii:
a) autorităţile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. c)-f), pe baza dovezilor ştiinţifice, solicită revizuirea, suspendarea sau anularea acesteia; ... b) Comisia pentru securitate biologică, pe baza dovezilor ştiinţifice, solicită revizuirea, suspendarea sau anularea acesteia; ... c) autorităţile care exercită activităţi de inspecţie şi control prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. h)-j) solicită autorităţii competente reevaluarea activităţii în scopul revizuirii, suspendării sau anulării autorizaţiei. ... Secţiunea a 6-a Importul şi exportul microorganismelor modificate geneticExportul din România în afara Comunităţii al unui microorganism modificat genetic destinat exclusiv utilizării în condiţii de izolare se realizează cu respectarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.946/2003, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 287/2003, şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006.
Secţiunea a 7-a Gestionarea de noi informaţiiConstituie contravenţii următoarele fapte:
1. încălcarea dispoziţiilor art. 5 alin. (1), care se sancţionează cu amendă de la 30.000 la 75.000 lei;
2. încălcarea dispoziţiilor art. 5 alin. (2), care se sancţionează cu amendă de la 30.000 la 75.000 lei.
3. încălcarea dispoziţiilor art. 5 alin. (3), care se sancţionează cu amendă de la 10.000 la 30.000 lei;
4. încălcarea dispoziţiilor art. 5 alin. (4), care se sancţionează cu amendă de la 10.000 la 40.000 lei;
5. încălcarea dispoziţiilor art. 5 alin. (5), care se sancţionează cu amendă de la 10.000 la 40.000 lei;
6. încălcarea dispoziţiilor art. 5 alin. (6), care se sancţionează cu amendă de la 25.000 la 75.000 lei;
7. încălcarea dispoziţiilor art. 5 alin. (7), care se sancţionează cu amendă de la 10.000 la 50.000 lei;
8. încălcarea dispoziţiilor art. 5 alin. (8), care se sancţionează cu amendă de la 10.000 la 250.000 lei;
9. încălcarea dispoziţiilor art. 7 alin. (2), care se sancţionează cu amendă de la 10.000 la 40.000 lei;
10. încălcarea dispoziţiilor art. 7 alin. (8), care se sancţionează cu amendă de la 10.000 la 40.000 lei;
11. încălcarea dispoziţiilor art. 7 alin. (9), care se sancţionează cu amendă de la 10.000 la 30.000 lei;
12. încălcarea dispoziţiilor art. 7 alin. (10), care se sancţionează cu amendă de la 10.000 la 40.000 lei;
13. încălcarea dispoziţiilor art. 8 alin. (1), care se sancţionează cu amendă de la 10.000 la 40.000 lei;
14. încălcarea dispoziţiilor art. 10 alin. (5) şi (6), care se sancţionează cu amendă de la 15.000 la 45.000 lei;
15. încălcarea dispoziţiilor art. 14 alin. (6), care se sancţionează cu amendă de la 15.000 la 45.000 lei;
16. încălcarea dispoziţiilor art. 17 alin. (1), care se sancţionează cu amendă de la 15.000 la 45.000 lei;
17. încălcarea dispoziţiilor art. 17 alin. (4), care se sancţionează cu amendă de la 15.000 la 45.000 lei;
18. încălcarea dispoziţiilor art. 17 alin. (8) lit. b), care se sancţionează cu amendă de la 15.000 la 45.000 lei;
19. încălcarea dispoziţiilor art. 17 alin. (10), care se sancţionează cu amendă de la 15.000 la 45.000 lei;
20. încălcarea dispoziţiilor art. 18, care se sancţionează cu amendă de la 15.000 la 75.000 lei;
21. încălcarea dispoziţiilor art. 19, care se sancţionează cu amendă de la 15.000 la 75.000 lei;
22. încălcarea dispoziţiilor art. 21 alin. (5), care se sancţionează cu amendă de la 15.000 la 50.000 lei;
23. încălcarea dispoziţiilor art. 22, care se sancţionează cu amendă de la 15.000 la 50.000 lei.
24. încălcarea dispoziţiilor art. 23, alin. (3) care se sancţionează cu amendă de la 25.000 la 75.000 lei;
25. încălcarea dispoziţiilor art. 24 alin. (1), care se sancţionează cu amendă de la 45.000 la 75.000 lei;
26. încălcarea dispoziţiilor pct. (2) din anexa 7, care se sancţionează cu amendă de la 15.000 la 25.000 lei;
27. încălcarea dispoziţiilor pct. (4) din anexa 8, care se sancţionează cu amendă de la 15.000 la 25.000 lei.
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se efectuează de către personalul împuternicit al Gărzii Naţionale de Mediu.
Dispoziţiile referitoare la contravenţii se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
Tipurile de microorganisme modificate genetic prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b) se aprobă prin ordin comun al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, al autorităţii publice centrale pentru sănătate şi al autorităţii publice centrale pentru muncă şi protecţie socială, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
Structura şi modul de gestionare a registrului prevăzut la art. 9 se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
Anexele nr. 1-8 fac parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă.
Prezenta ordonanţă de urgenţă transpune: Directiva Consiliului 90/219/CEE privind utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 117/1990, modificată şi completată prin Directiva Comisiei 94/51/CE , care adaptează la progresul tehnic Directiva Consiliului 90/219/CEE privind utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 297/1994; Directiva Consiliului 98/81/CE care amendează Directiva Consiliului 90/219/CEE privind utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 330/1998; Decizia Consiliului 2001/204/CE care completează Directiva 90/219/CEE în ceea ce priveşte criteriile pentru stabilirea siguranţei pentru sănătatea umană şi mediu a tipurilor de microorganisme modificate genetic, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 73/2001; Regulamentul (CE) nr. 1.882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului, care adaptează la Decizia Consiliului 1.999/468/CE prevederile referitoare la comitetele care asistă Comisia în exercitarea atribuţiilor sale de implementare stipulate în instrumentele supuse procedurii la care se referă art. 251 al Tratatului CE, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 284/2003; Decizia Comisiei 2005/174/CE care stabileşte un îndrumar pentru completarea părţii B a anexei II a Directivei Consiliului 90/219/CEE privind utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 59/2005.
Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, art. 1 lit. a), cap. III şi anexele nr. 3, 4 şi 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obţinere, testare, utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 214/2002, se abrogă.
Textul prezentei ordonanţe de urgenţă se comunică Comisiei Europene în termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
---------------
şi dezvoltării durabile,
Attila Korodi
şi dezvoltării rurale,
Decebal Traian Remeş
Gheorghe Eugen Nicolăescu
familiei şi egalităţii de şanse,
Paul Păcuraru
Ludovic Orban
Departamentul pentru Afaceri Europene,
Adrian Ciocănea,
secretar de stat
p. Ministrul economiei şi finanţelor,
Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu,
secretar de stat
Bucureşti, 23 mai 2007.
Nr. 44.
Partea A
Tehnicile de modificare genetică prevăzute la art. 2 pct. 17 lit. a) din ordonanţa de urgenţă sunt, inter alia:
a) tehnicile de recombinare a acidului nucleic care conduc la formarea de noi combinaţii de material genetic prin inserţia moleculelor de acid nucleic, obţinute prin orice mijloace în afara unui organism, în orice virus, plasmidă bacteriană sau alt sistem vectorial şi inserarea acestora într-un organism gazdă, în care nu apar în mod natural, dar în care sunt capabile de multiplicare continuă; ... b) tehnicile care implică introducerea directă într-un microorganism a unui material genetic obţinut în exteriorul acestuia şi care includ microinjectarea, macroinjectarea şi microîncapsularea; ... c) tehnicile de fuziune sau de hibridare celulară, în cadrul cărora celulele vii cu noi combinaţii de material genetic ereditar sunt formate prin fuziunea a două sau mai multe celule, prin intermediul proceselor care nu au loc în mod natural. ...Partea B
Tehnicile la care se referă art. 2 pct. 17 lit. b) din ordonanţa de urgenţă, care se consideră că nu produc modificări genetice, cu condiţia să nu implice utilizarea moleculelor de acid nucleic recombinant sau a microorganismelor modificate genetic obţinute prin alte tehnici/metode decât tehnicile/metodele excluse din anexa nr. 2, partea A:
a) fertilizarea în vitro; ... b) procese naturale, cum sunt: conjugarea, transducţia, transformarea; ... c) inducţia poliploidiei. ...Partea A
Tehnicile sau metodele de modificare genetică la care se referă art. 4 alin. (1) lit. a) şi b) din ordonanţa de urgenţă şi care nu intră sub incidenţa prevederilor acesteia, cu condiţia ca acestea să nu implice utilizarea moleculelor de acid nucleic recombinant sau a microorganismelor modificate genetic, altele decât cele obţinute prin una sau mai multe tehnici/metode prezentate mai jos:
a) mutageneza; ... b) fuziunea celulară a speciilor procariote şi eucariote (fuziunea protoplastelor) care schimbă material genetic prin procese fiziologice cunoscute; ... c) fuziune celulară (inclusiv fuziunea protoplastelor) a celulelor oricărei specii eucariote, inclusiv obţinerea de celule hibridoma şi fuziunea celulelor vegetale; ... d) autoclonarea, proces care constă din îndepărtarea secvenţelor de acid nucleic dintr-o celulă a unui organism care poate să fie urmată sau nu de reinserarea în întregime sau parţial a acelui acid nucleic (sau un echivalent sintetic), cu sau fără intervenţii prealabile enzimatice sau mecanice, în celulele ale aceloraşi specii sau în celulele speciilor strâns înrudite filogenetic, care pot schimba material genetic prin procese fiziologice naturale, atunci când este puţin probabil ca organismul rezultat să provoace maladii la om, animale sau plante. Autoclonarea poate include şi utilizarea vectorilor de recombinare, cu un istoric îndelungat de utilizare în condiţii de siguranţă, pentru anumite organisme. ...Partea B
Criterii privind condiţiile de utilizare a microorganismelor modificate genetic pentru a se asigura sănătatea umană şi a mediului
Anexa descrie în termeni generali criteriile pe care trebuie să le îndeplinească utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic utilizate în condiţii de izolare, pentru a asigura sănătatea umană şi a mediului înconjurător şi pentru includerea în partea C. Această anexă va fi suplimentată de note explicative pentru o mai uşoară aplicare a acestor criterii.
Criterii generale
1. Certificarea identităţii tulpinii Identitatea tulpinii microorganismului modificat genetic trebuie stabilită cu exactitate, iar modificarea genetică trebuie cunoscută şi verificată.
2. Fundamentarea documentată a condiţiilor de biosecuritate
Condiţiile de biosecuritate pentru utilizarea unui organism modificat genetic se demonstrează pe baza unei documentaţii de specialitate.
3. Stabilitatea modificării genetice
Se impune demonstrarea stabilităţii modificării genetice, în cazul în care există riscul ca instabilitatea modificării genetice să afecteze condiţiile de biosecuritate.
Criterii specifice
1. Caracterul nepatogen
Microorganismul modificat genetic nu trebuie să aibă efecte adverse asupra sănătăţii umane şi animale şi a mediului înconjurător. Întrucât caracterul patogen include atât genotoxicitatea, cât şi alergenicitatea, organismul modificat genetic trebuie să prezinte următoarele caracteristici:
a) Absenţa genotoxicităţii ...Microorganismul modificat genetic nu trebuie să prezinte o creştere a genotoxicităţii, ca rezultat al modificării genetice, şi să nu aibă caracteristici recunoscute ca fiind genotoxice.
b) Absenţa alergenicităţii ...Microorganismul modificat genetic nu trebuie să prezinte o creştere a alergenicităţii, ca rezultat al modificării genetice, şi să nu fie cunoscut ca alergen; alergenicitatea sa trebuie să fie comparabilă cu cea a microorganismelor modificate genetic identificate în Directiva Consiliului 93/88/CEE care amendează Directiva 90/679/CEE privind protecţia lucrătorilor faţă de riscurile legate de expunerea la agenţii biologici la locul de muncă.
2. Absenţa unor agenţi patogeni asociaţi, care ar putea să apară accidental
Microorganismul modificat genetic nu trebuie să conţină agenţi patogeni cunoscuţi, dobândiţi accidental, cum ar fi alte organisme active sau latente, prezente în afara sau în interiorul organismului modificat genetic, susceptibile de a avea efecte adverse asupra sănătăţii umane şi a mediului înconjurător.
3. Transferul de material genetic
Materialul modificat genetic nu trebuie să producă efecte adverse în cazul transferului; el nu trebuie să fie autotransmisibil sau transferabil cu o frecvenţă mai ridicată decât cea a genelor microorganismului receptor sau parental.
4. Condiţiile de biosecuritate specifice unei introduceri semnificative şi neintenţionate în mediu
Microorganismul modificat genetic nu trebuie să aibă efecte adverse, imediate sau întârziate asupra mediului, în cazul unei eliberări semnificative şi neintenţionate în mediu. Microorganismele modificate genetic care nu îndeplinesc criteriile de mai sus nu vor fi incluse în partea C.
Note explicative
(completează partea B a anexei II la Directiva 90/219/CEE )
Introducere
1. Se consideră corespunzătoare pentru includere în partea C doar tipurile de microorganisme modificate genetic care îndeplinesc atât criteriile generale, cât şi cele specifice stabilite în partea B.
2. Toate microorganismele modificate genetic incluse în partea C se vor publică în Jurnalul Oficial alături de caracteristicile lor de identificare sau sursele lor de referinţă corespunzătoare. Pentru a determina dacă un tip de microorganism modificat genetic se poate înscrie în partea C, este necesar să se ia în considerare toate elementele componente şi, după caz, procedeul utilizat pentru obţinerea unui microorganism modificat genetic. Se subliniază că, deşi toate aspectele trebuie luate în considerare, doar proprietăţile microorganismului modificat genetic se vor examina pe baza criteriilor enunţate în partea B. Dacă toate elementele componente ale unui microorganism modificat genetic sunt examinate individual şi pot fi considerate inofensive, este probabil ca microorganismul modificat genetic să îndeplinească criteriile de biosecuritate, dar vor fi riguros verificate.
3. Dacă se produc microorganisme modificate genetic intermediare necesare pentru a obţine un organism modificat genetic final, aceşti intermediari ar trebui, de asemenea, să fie examinaţi în baza criteriilor din partea B, pentru ca fiecare tip să fie exclus, pentru a permite scutirea utilizării în condiţii de izolare. Autoritatea competentă asigură aplicarea următoarelor orientări de către utilizatori, pentru a facilita îndeplinirea criteriilor respective în pregătirea dosarelor de notificare prin care se stabileşte siguranţa, pentru sănătatea oamenilor şi pentru mediu, a tipurilor de microorganisme modificate genetic ce urmează să fie incluse în partea C, precum şi de către autorităţile implicate pentru a evalua respectarea reglementărilor.
4. Dosarele de notificare trebuie să includă dovezi detaliate şi concrete pentru a permite autorităţii competente şi autorităţilor implicate, după caz, verificarea declaraţiilor privind siguranţa utilizării microorganismelor modificate genetic, în ceea ce priveşte criteriile prevăzute. Se adoptă principiul precauţiei în caz de incertitudine ştiinţifică şi în acest context excluderea unui microorganism modificat genetic se realizează numai în cazul existenţei unor dovezi concrete care să demonstreze neîndeplinirea criteriilor enumerate în partea B.
5. Autoritatea competentă, precum şi celelalte autorităţi implicate evaluează dosarele privind îndeplinirea criteriilor prevăzute mai sus, iar în cazul unei evaluări pozitive, le transmite Comisiei Europene, în termenele prestabilite de aceasta, prin procedura de comunicare dintre Comisia Europeană şi autoritatea competentă. La rândul său, Comisia Europeană va consulta comitetul instituit în conformitate cu art. 21 al Directivei 90/219/CEE cu privire la includerea microorganismelor modificate genetic în cauză în partea C. Definiţiile termenilor utilizaţi sunt prevăzute în apendicele nr. 1.
Criterii generale
1. Verificarea/autentificarea tulpinii microbiene
a) Trebuie stabilită şi autentificată identitatea tulpinii microbiene şi trebuie caracterizat corect vectorul/insertul în ceea ce priveşte structura şi funcţia în forma în care apare în microorganismul modificat genetic final. Un istoric detaliat al tulpinii (inclusiv istoricul modificărilor genetice) oferă informaţii utile pentru evaluarea siguranţei. Trebuie studiată relaţia taxonomică cu microorganismele înrudite, cunoscute şi dăunătoare, pentru furnizarea de informaţii relevante privind eventuale caracteristici dăunătoare ce nu se exprimă în mod normal, dar care s-ar putea exprima ca urmare a modificării genetice. Se verifică şi se stabileşte identitatea culturilor de celule şi ţesuturi eucariote în conformitate cu clasificări internaţionale recunoscute, ca de exemplu Colecţia Americană de Tipuri Celulare ATCC (American Type Culture Collection). ... b) Se studiază bibliografia relevantă pentru informaţii istorice, rapoarte privind siguranţa utilizării, detalii taxonomice, date cu privire la markeri fenotipici şi genotipici, de exemplu Manualul Bergey - determinator pentru bacterii (Bergey's Manual of Determinative Bacteriology), articole şi reviste ştiinţifice de specialitate, informaţii de la societăţi comerciale care furnizează ADN. Se vor obţine, de asemenea, informaţii utile de la colecţiile de culturi şi de la organizaţiile de colecţii de culturi, ca de exemplu: Federaţia mondială a colecţiilor de culturi WFCC (World Federation of Culture Collections), care publică Repertoarul mondial al colecţiilor de culturi de microorganisme (World Directory of Collections of Cultures of Microorganisms) şi Organizaţia europeană a colecţiilor de culturi - ECCO (European Culture Collection Organizaţion). Se vor consulta marile colecţii europene de culturi care păstrează vaste grupe de microorganisme. În cazul unui nou microorganism izolat sau al unei noi tulpini ce nu a fost studiat(ă) în profunzime, se impune efectuarea testelor complete necesare confirmării identităţii microorganismului modificat genetic. Acest caz ar putea surveni dacă tulpina microorganismului modificat genetic diferă apreciabil de tulpina/tulpinile parentală/parentale, de exemplu situaţia în care microorganismul modificat genetic provine în urma unei fuziuni celulare sau rezultă în urma a multiple modificări genetice. ... c) În cazul în care sunt necesare teste pentru a confirma identitatea tulpinii, acestea pot cuprinde teste de morfologie, colorare specifică, microscopie electronică, serologie, profiluri nutriţionale bazate pe utilizare şi/sau degradare, analiza izoenzimelor, profilul proteinelor şi al acizilor graşi, proporţia (%) bazelor G C % (G-guanină, C-citozină), amprentele ADN/ARN, amplificarea secvenţelor ADN/ARN specifice, analiza prin sonde genetice, hibridizare cu sonde ADN specifice ARNr şi secvenţializare a ADN/ARN, iar rezultatele acestor teste se documentează corespunzător. ... d) Situaţia optimă pentru identificarea genelor prezente în microorganismul modificat genetic este aceea în care se cunoaşte secvenţa completă de nucleotide a vectorului sau insertului, astfel încât funcţia fiecărei unităţi genetice să poate fi explicată. Dimensiunea vectorului şi insertului trebuie limitată pe cât posibil la secvenţele genice necesare pentru a îndeplini funcţia dorită. Această cerinţă reduce probabilitatea introducerii şi exprimării unor funcţii criptice (silenţiate sau silenţioase) sau a dobândirii unor trăsături genetice nedorite. ...2. Fundamentarea documentată a condiţiilor de biosecuritate
a) Se prezintă dovada siguranţei utilizării microorganismului modificat genetic. Dovada include rezultatele unor teste anterioare, date extrase din literatură sau rapoarte ce atestă siguranţa organismului. Un istoric al utilizării în condiţii de siguranţă al microorganismului modificat genetic nu fundamentează neapărat o siguranţă completă, mai ales atunci când au fost impuse măsuri înalte de biosecuritate pentru utilizarea acestora. ... b) Atestarea stabilită corespunzător siguranţei de utilizare a tulpinii/organismului receptoare/receptor sau parentale/parental constituie un element cheie pentru a decide dacă microorganismul modificat genetic îndeplineşte acest criteriu. Cu toate acestea, microorganismul modificat genetic poate diferi considerabil de ascendentul său (ascendenţii săi), ceea ce ar putea afecta siguranţa, iar aceste diferenţe se impun a fi investigate. În special se ţine seama dacă modificarea genetică a avut ca scop eliminarea unei caracteristici dăunătoare sau patogene din tulpina/organismul receptoare/receptor sau parentale/ parental. În asemenea situaţii, pentru a atesta siguranţa, ar trebui să se furnizeze documente justificative clare cu privire la eliminarea efectivă a caracteristicilor dăunătoare sau potenţial dăunătoare. Dacă nu există date cu privire la tulpina/organismul receptoare/receptor sau parentale/parental considerată/considerat, se folosesc date colectate pentru specie. Aceste date, sprijinite de o cercetare a literaturii de specialitate cu recunoaştere ştiinţifică la nivel mondial şi o investigare taxonomică a variaţiei tulpinii în interiorul speciei, pot dovedi siguranţa tulpinii/organismului receptoare/receptor sau parentale/parental în cauză. ... c) În absenţa unor informaţii în sprijinul atestării siguranţei, se efectuează teste adecvate, recunoscute în literatura ştiinţifică de specialitate, pentru a stabili siguranţa microorganismului modificat genetic. ...3. Stabilitate genetică
a) Nu este indicat ca modificarea genetică să crească stabilitatea organismului modificat genetic faţă de cea a organismului nemodificat din mediu, dacă acest lucru ar avea efecte dăunătoare. ... b) Deoarece orice instabilitate a modificării genetice ar putea compromite siguranţa, trebuie să se dovedească stabilitatea genetică. Acest fapt se confirmă în special în cazul în care în microorganismul modificat genetic s-a introdus o mutaţie, care atenuează proprietăţile dăunătoare. ...Criterii specifice
1. Absenţa patogenităţii
a) Nu este indicat ca microorganismul modificat genetic să provoace maladii sau efecte dăunătoare asupra oamenilor sănătoşi, animalelor sau plantelor sănătoase, în condiţii normale de utilizare sau ca urmare a unui incident relativ previzibil, precum înţeparea cu un ac, ingestie accidentală, expunerea la aerosoli, diseminarea ce ar duce la expunerea mediului. În cazul în care este tot mai probabil ca indivizi imunodepresivi să fie expuşi prezenţei microorganismelor modificate genetic, de exemplu dacă microorganismul modificat genetic trebuie să se utilizeze într-un mediu clinic, posibilele efecte ale acestei expuneri ar trebui să se ia în considerare pentru a evalua siguranţa generală a microorganismului modificat genetic. ... b) Cercetările pe bază de bibliografie şi informaţiile de bază colectate pentru examinarea criteriilor generale furnizează marea parte a informaţiilor necesare pentru evaluarea riscului. În plus, se studiază datele referitoare la manipularea şi siguranţa speciei în cauză şi a tulpinilor microorganismelor înrudite. Se impune, de asemenea, consultarea listelor de organisme patogene pentru om, animale sau plante, prezentate în Hotărârea Guvernului nr. 1.092/2006 privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici în muncă. ... c) Vectorii virali eucarioţi ce urmează să se includă în partea C nu ar trebui să producă efecte dăunătoare asupra sănătăţii oamenilor şi mediului. Se impune cunoaşterea originii lor, precum şi mecanismul atenuării şi stabilitatea caracteristicilor în cauză. Este obligatorie confirmarea, pe cât posibil, a prezenţei acestor caracteristici în virus, înainte de modificare şi după realizarea acesteia. În cazul în care se utilizează asemenea vectori, este preferabil să se recurgă doar la mutaţii prin deleţie genică. Se pot lua în considerare, de asemenea, construcţiile care utilizează vectori virali, ADN sau ARN, proveniţi din celule-gazdă de cultură în care nu s-a utilizat niciun virus infecţios sau nu există suspiciunea de a fi produs un astfel de virus. ... d) Se poate considera că tulpinile nevirulente ale unei specii patogene recunoscute, precum vaccinurile vii pentru oameni şi animale, nu prezintă riscuri sanitare şi îndeplinesc astfel criteriile din partea B, cu condiţia ca: ...- siguranţa tulpinii nevirulente să fie stabilită şi absenţa unor efecte dăunătoare asupra sănătăţii oamenilor, animalelor sau plantelor să fie atestată (de exemplu, de date din literatura de specialitate); sau
- tulpina prezintă o deleţie stabilă de material genetic ce determină virulenţa sau prezintă mutaţii stabile recunoscute că reduc suficient virulenţa (de exemplu, demonstrată prin teste de patogenitate, analiză genetică, sonde genetice, detecţia fagilor şi plasmidelor, cartografierea cu enzime de restricţie, secvenţializare, sonde proteice) şi a cărei siguranţă de utilizare să fie suficient atestată. Se consideră riscul de reversie al unei deleţii genice sau al unei mutaţii genice pentru orice eveniment de transformare ulterior.
e) Dacă un studiu bibliografic şi taxonomic nu furnizează informaţiile dorite, este obligatorie efectuarea de teste de patogenitate adecvate asupra microorganismului în cauză. Aceste teste se realizează asupra microorganismelor modificate genetic, deşi în unele cazuri este indicat ca aceste teste să se aplice şi tulpinii receptoare sau parentale. Cu toate acestea, în cazul în care microorganismul modificat genetic este foarte diferit de microorganismul (microorganismele) parental(e), se evită tragerea unor concluzii pripite cu privire la absenţa patogenităţii. ... f) Exemplele de tulpini receptoare sau parentale de microorganisme, utilizate pentru producerea microorganismelor modificate genetic, ce pot fi considerate corespunzătoare pentru includerea în partea C cuprind: ...- derivate de tulpini bacteriene suficient inactivate ("incapacitate"), ca Escherichia coli K12 şi Staphylococcus aureus 83254, a căror creştere şi supravieţuire depinde de aportul de nutrienţi care nu sunt prezenţi la om sau în mediul exterior mediului de cultură, de exemplu culturi auxotrofe pentru acidul diaminopimelic, timină;
- culturile de celule şi ţesuturi eucariote (vegetale sau animale, inclusiv de mamifere) pot fi considerate, de asemenea, gazde inactivate ("incapacitate") corespunzător. Microorganismele modificate genetic derivate din aceste celule trebuie să îndeplinească celelalte criterii enumerate în prezentul document (de exemplu, absenţa agenţilor adventivi dăunători şi vectori netransferabili);
- tulpini de microorganisme gazde, tipuri sălbatice nepatogene, ce pot avea nişe ecologice extrem de specializate, a căror diseminare accidentală ar avea un impact minim asupra mediului, sau foarte răspândite, dar inofensive, astfel încât o diseminare accidentală ar avea consecinţe minime pentru om, animale şi plante. De exemplu, bacterii lactice, rizobacterii, extremo-termofile, bacterii sau fungi producătoare/producători de antibiotice. Microorganismele menţionate anterior trebuie să prezinte caracteristici genetice şi moleculare bine studiate şi caracterizate.
g) Se recomandă ca vectorul şi insertul, aşa cum apar în microorganismul modificat genetic final obţinut, să nu conţină gene care să exprime o proteină activă sau un transcript (de exemplu, factori de virulenţă, toxine etc.), la un nivel şi într-o formă care să confere microorganismului modificat genetic un fenotip susceptibil a provoca maladii la oameni, animale şi plante sau să cauzeze efecte dăunătoare mediului. ... h) Se recomandă să se evite utilizarea unui vector/insert ce conţine secvenţe codificatoare pentru caractere dăunătoare în anumite microorganisme, chiar dacă nu conferă microorganismului modificat genetic final un fenotip susceptibil a genera maladii la oameni, animale şi plante sau să cauzeze efecte negative mediului. Trebuie, de asemenea, să se verifice ca materialul genetic inserat să nu codifice factori ai patogenităţii capabili să se substituie unei mutaţii silenţioase prezente în organismul parental. ... i) Fenotipul exprimat după inserţia unui vector poate depinde de organismul receptor sau parental; ceea ce este valabil pentru un organism gazdă nu se poate aplica automat şi altor gazde. De exemplu, un retrovirus inactivat utilizat ca vector este incapabil să producă particule virale infecţioase în bacterii sau în majoritatea liniilor celulare. Cu toate acestea, acelaşi vector într-o altă linie celulară ar putea produce particule virale infecţioase şi, în funcţie de natura inactivării şi a secvenţelor inserate, ar putea conferi microorganismelor modificate genetic obţinute un fenotip susceptibil să provoace o maladie. ...2. Absenţa genotoxicităţii
a) Se recomandă ca microorganismul modificat genetic să nu producă toxine nedorite sau să nu prezinte o genotoxicitate crescută în urma modificării genetice. Exotoxinele, endotoxinele şi micotoxinele sunt toxine bacteriene şi fungice. Analiza tulpinii receptoare sau parentale poate furniza informaţii utile în acest sens. ... b) În cazul în care tulpina receptoare sau parentală nu produce toxine, trebuie să se verifice vectorul/insertul pentru a nu introduce toxine sau pentru a nu stimula/derepresa producerea toxinelor. Se impune ca prezenţa toxinelor să se examineze cu atenţie, deşi rezultatele nu conduc neapărat la excluderea microorganismului modificat genetic din partea C. ...3. Absenţa alergenicităţii
a) Într-o anumită măsură toate microorganismele sunt potenţial alergenice, dar anumite specii sunt alergeni recunoscuţi, acestea din urmă putând fi găsite în Directiva 93/88/CEE a Consiliului şi în Directiva 95/30/CE a Comisiei şi în versiunile lor modificate. ... b) Este necesar să se verifice dacă microorganismul modificat genetic aparţine acestui grup de alergeni. Componentele alergenice ale acestor microorganisme pot fi pereţi celulari, spori, metaboliţi naturali (de exemplu, enzime proteolitice) şi anumite antibiotice. Dacă vectorul şi insertul se exprimă în microorganismul modificat genetic final obţinut, produsul genetic nu trebuie să aibă activitate biologică care să poată produce alergeni semnificativi. Este de notat că acest criteriu nu se poate aplica în mod absolut. ...4. Absenţa agenţilor patogeni adventivi
a) Se recomandă ca microorganismul modificat genetic să nu conţină agenţi adventivi cunoscuţi, precum micoplasme, virusuri, bacterii, fungi, alte celule vegetale sau animale, simbionţi care pot produce efecte dăunătoare. O metodă de a evita acest risc este utilizarea unei tulpini receptoare sau parentale lipsite de agenţi adventivi patogeni în construcţia unui microorganism modificat genetic. Cu toate acestea, nu trebuie să se pornească de la principiul că microorganismul modificat genetic va fi lipsit de agenţi adventivi chiar dacă organismul (organismele) parental(e) erau. În acest caz se consideră că este posibil să se fi introdus noi agenţi adventivi în decursul obţinerii microorganismului modificat genetic. ... b) Se impune verificarea cu atenţie a prezenţei agenţilor adventivi potenţial patogeni de tipul virusului coriomeningitei limfocitare sau al micoplasmei Mycoplasma pneumoniae, prezenţi în mod obişnuit în culturile de celule animale. Agenţii adventivi pot fi greu de detectat. Trebuie să se ia în considerare orice elemente ce ar reduce eficienţa depistării. ...5. Transfer de material genetic
a) Se recomandă ca materialul genetic inserat în microorganismul modificat genetic să nu fie transmisibil sau transferabil, dacă ar fi să exprime un fenotip dăunător într-un organism receptor. ... b) Se recomandă ca vectorul şi insertul să nu transfere niciun marker de rezistenţă al microorganismului modificat genetic, în cazul în care rezistenţa ar putea compromite tratamentul terapeutic. Prezenţa unor astfel de markeri nu ar exclude a priori înscrierea microorganismului modificat genetic în partea C, dar ar sublinia, în plus, necesitatea supravegherii ca aceste gene să nu fie transferate. ... c) Dacă vectorul este un virus, cosmidă sau orice alt tip de vector derivat dintr-un virus, se recomandă ca acesta să nu devină lizogen când se foloseşte ca vector de clonare (de exemplu, lipsit de represorul cI-lambda). Insertul nu ar trebui să fie mobilizabil, datorită, de exemplu, prezenţei secvenţelor de provirus transferabile sau a altor secvenţe funcţionale de transpoziţie. ... d) Unii vectori care sunt integraţi în cromozomul gazdă pot, de asemenea, să fie consideraţi nemobilizabili, dar se recomandă a fi studiaţi de la caz la caz, în special în ceea ce priveşte mecanismele ce pot facilita mobilitatea cromozomilor (de exemplu, prezenţa unui factor sexual cromozomial) sau transpoziţia în cadrul altor repliconi ce pot fi prezenţi în gazdă. ...6. Siguranţa mediului în cazul diseminării în afara incintei
În mod normal, se produc prejudicii asupra mediului doar dacă un microorganism modificat genetic poate supravieţui şi poate prezenta caracteristici periculoase. În momentul evaluării prejudiciilor asupra mediului trebuie să se ia în considerare condiţiile de mediu diferite din statele membre şi, după caz, să se preconizeze scenarii extreme. Se recomandă, după caz, furnizarea unor asemenea informaţii privind diseminările anterioare (deliberate sau nu), precum şi impactul asupra mediului.
7. Supravieţuirea organismelor
a) Pentru a determina dacă un microorganism modificat genetic este susceptibil de a cauza efecte dăunătoare asupra mediului sau de a provoca boli plantelor şi animalelor, ar trebui să se cerceteze dacă aceste caracteristici biologice vor stimula, vor menţine sau vor atenua capacitatea microorganismului modificat genetic de a supravieţui în mediu. Dacă microorganismele modificate genetic nu sunt capabile din punct de vedere biologic de a supravieţui în mediu, aceste organisme nu vor supravieţui în afara recipientului din incinta autorizată, pentru mult timp, astfel încât probabilitatea de interacţiune cu mediul să fie limitată. ... b) În studiul eventualelor efecte dăunătoare asupra mediului, ar trebui să se ia în seamă, de asemenea, posibila evoluţie a microorganismelor modificate genetic care se diseminează din recipient/instalaţie şi interacţiunea lor cu reţelele trofice. ...8. Dispersare
Pentru a se putea integra într-un mediu, un microorganism modificat genetic ar trebui să supravieţuiască dispersării într-o nişă corespunzătoare în care să se instaleze. Se recomandă utilizarea metodei de dispersare şi probabilitatea de supravieţuire în timpul răspândirii. Numeroase microorganisme supravieţuiesc, de exemplu, când sunt răspândite prin aerosoli şi picături, precum şi via insecte şi viermi.
9. Integrarea organismelor în mediu
Integrarea microorganismului modificat genetic într-un anumit mediu depinde de natura mediului în care acesta se răspândeşte şi de capacitatea lui de a supravieţui transferului. Potenţialul de integrare într-o nişă adecvată variază în funcţie de mărimea populaţiei viabile, mărimea nişei şi frecvenţa nişelor adaptate speciei. Probabilitatea este diferită de la o specie la alta. În plus, rezistenţa sau sensibilitatea la factori de stres, biotici sau abiotici, va avea o mare influenţă asupra integrării unui microorganism modificat genetic în mediu. Persistenţa unui microorganism modificat genetic în mediu pentru o perioadă destul de lungă este legată de capacitatea sa de a supravieţui şi de a se adapta condiţiilor de mediu sau de a exprima o rată de creştere competitivă. Aceşti factori ar putea fi influenţaţi de modificarea genetică şi de situl integrării. În anumite cazuri, este puţin probabil ca modificarea genetică să producă acest efect, mai ales când un anumit produsul genic, participant în biosinteza unui metabolit secundar format la încetarea creşterii celulare, nu iniţiază procesul de creştere celulară.
10. Transferul de material genetic
a) Tot mai multe informaţii sunt disponibile privind transferul de material genetic între microorganisme. Chiar dacă microorganismul modificat genetic are o capacitate foarte limitată de a supravieţui, se recomandă determinarea capacităţii materialului genetic introdus de a persista în mediu sau de a fi transferat la alte organisme şi potenţialul de a cauza prejudicii. De exemplu, s-a demonstrat că transferul de material genetic survine în condiţii experimentale în sol (include rizosfera), în aparatul digestiv al animalelor şi în apă, prin conjugare, transducţie sau transformare. ... b) Riscul de transfer de material genetic de la un microorganism modificat genetic, care are o probabilitate redusă de creştere şi şanse de supravieţuire limitate, este foarte scăzut. Dacă microorganismul modificat genetic nu conţine plasmide autotransferabile sau fagi lizogeni, transferul activ este practic exclus. Riscul ar fi foarte redus dacă vectorul/insertul nu este autotransferabil şi este slab mobilizabil. ...APENDICELE Nr. 1
DEFINIŢII ŞI TERMENI
Definiţiile termenilor utilizaţi în prezentul document sunt următoarele:
1. agent adventiv - alt organism, în formă activă sau latentă, ce coexistă alături de microorganismul în cauză sau este prezent în interiorul acestuia;
2. alergen - un antigen ce poate sensibiliza un organism şi poate provoca o reacţie de hipersensibilitate la o expunere ulterioară la acest alergen;
3. alergie - reacţie de hipersensibilitate imediată, ce apare în cazul în care imunoglobulina E (IgE) este produsă ca răspuns la un antigen inofensiv, precum o celulă bacteriană nepatogenă sau neviabilă. Eliberarea unor mediatori imunologici de către mastocitele sensibilizate de prezenţa IgE produce o reacţie inflamatorie acută cu simptome de tipul astmului, eczemelor sau rinitelor;
4. antigen - orice moleculă ce induce producerea de către limfocitele B a unui anticorp specific. O moleculă ce poate fi recunoscută în mod specific de către elementele adaptative ale sistemului imunitar, adică de limfocitele B sau T ori ambele;
5. conjugare - transferul activ de ADN de la o celulă gazdă la alta;
6. cosmidă - tip de vector de donare ce conţine o plasmidă în care au fost inserate secvenţele cos ale unui bacteriofag lambda (f2α);
7. expresie genetică - procesul de sinteză a transcriptelor ARN, proteinelor şi polipeptidelor folosind informaţiile conţinute în genele unui organism. În prezentul document, corespunde de asemenea nivelului de expresie anticipat sau cunoscut al materialului genetic inserat;
8. insert - secvenţa de ADN/ARN introdusă în materialul genetic al organismului receptor;
9. maladie - orice perturbare structurală sau funcţională ce produce o afecţiune sau o tulburare la un om, un animal sau o plantă imunocompetent(ă);
10. mobilizare - transferul pasiv de la o gazdă la alta;
11. organism donor - organismul utilizat pentru extragere de material genetic cu scopul de a fi inserat în materialul genetic al organismului receptor;
12. organism parental - organismul din care provine microorganismul modificat genetic;
13. organism receptor - organism în al cărui material genetic s-a introdus prin modificare genetică un material genetic străin;
14. patogenitate - capacitatea unui organism de a cauza o maladie prin infecţie, toxicitate sau alergenicitate. Patogenitatea este un atribut taxonomic important propriu fiecărei specii;
15. plasmidă - determinant extracromozomial de ADN capabil de replicare independentă, descoperit la multe microorganisme, care conferă celulei gazdă un anumit avantaj evolutiv;
16. poliploidie - condiţie ca un organism unicelular sau pluricelular să aibă mai mult decât două seturi de cromozomi;
17. rizobacterii - bacterii care trăiesc în rizosferă, adică în solul care aderă la rădăcinile plantelor şi care eventual penetrează rădăcinile la nivel intracelular sau intercelular. Rizobacteriile se utilizează deseori în agricultură ca inoculi microbieni/germinali;
18. transducţie - încorporarea ADN-ului bacterian în bacteriofagi şi transferul acestora la bacterii receptoare;
19. transformare genetică - preluarea şi integrarea de ADN/ARN străin pur în molecula ADN/ARN a organismului gazdă;
20. vector - structură biologică transportoare de ADN sau ARN, de exemplu plasmide, bacteriofagi, în care se poate insera o secvenţă de material genetic care urmează a fi inserată în ADN/ARN gazdă, în care va fi replicată şi, în anumite cazuri, exprimată;
21. vector mobilizabil defectiv - vector căruia îi lipsesc una sau mai multe funcţii de transfer şi care nu este susceptibil de a fi mobilizat de alte elemente care suplinesc funcţiile absente;
22. virulenţă - capacitate a unui microorganism patogen de a se multiplica într-un organism viu şi de a provoca manifestări morbide. Virulenţa poate varia considerabil de la o tulpină la alta a aceluiaşi microorganism, precum şi de la o gază la alta.
Partea C
Tipurile de microorganisme modificate genetic care îndeplinesc criteriile enumerate în partea B se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
PRINCIPIILE EVALUĂRII RISCULUI
În prezenta anexă sunt descrise elementele importante a fi considerate şi procedura de urmat pentru realizarea evaluării prevăzute la art. 7 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă. Aceasta va fi completată, în special pentru secţiunea B, cu notele orientative elaborate de Comisia Europeană.
3.1. Elementele evaluării riscului
(1) Următoarele elemente se consideră a avea efecte potenţial nocive: ... a) maladiile umane, inclusiv efectele alergenice sau toxice; ... b) maladiile animale sau ale plantelor; ... c) efectele nocive provocate de imposibilitatea tratării unei maladii sau a asigurării unei profilaxii adecvate; ... d) efecte nocive datorate stabilirii sau diseminării în mediu; ... e) efecte nocive datorate transferului natural de material genetic inserat în alt organism. ... (2) Se recomandă ca evaluarea prevăzută la art. 7 din ordonanţa de urgenţă să se bazeze pe următoarele: ... a) identificarea oricăror potenţiale efecte nocive, inclusiv a celor asociate cu: ...- organismul receptor;
- materialul genetic inserat (provenind de la organismul donator);
- vectorul;
- organismul donator (dacă organismul donator este folosit în cadrul acestei operaţiuni);
- microorganismul modificat genetic rezultat;
b) caracteristicile activităţii în condiţii de izolare; ... c) gravitatea efectelor potenţial nocive; ... d) probabilitatea producerii efectelor potenţial nocive. ...3.2. Procedură
(1) Prima etapă a procesului de evaluare constă în identificarea proprietăţilor nocive ale receptorului şi, dacă este cazul, ale microorganismului donor, a oricăror proprietăţi nocive asociate vectorului sau materialului inserat, inclusiv a oricărei modificări privind proprietăţile existente ale receptorului. ... (2) În general, numai microorganismele modificate genetic care prezintă următoarele caracteristici sunt considerate corespunzătoare pentru a fi incluse în clasa 1 definită în art. 7 alin (4) lit. a) din ordonanţa de urgenţă: ... a) microorganismul receptor sau parental nu ar putea provoca maladii umane, animale sau ale plantelor (este valabil numai pentru plantele şi animalele din mediu care ar putea fi expuse); ... b) natura vectorului şi a insertului nu conferă microorganismului modificat genetic un fenotip care ar putea să provoace maladii umane, animale sau ale plantelor sau care ar putea provoca efecte nocive în mediu; ... c) este improbabil ca microorganismul modificat genetic să provoace maladii umane, animale sau ale plantelor sau să producă efecte nocive asupra mediului. ... (3) Pentru a obţine informaţiile necesare punerii în aplicare a acestui proces, utilizatorul poate mai întâi să ţină cont de legislaţia comunitară relevantă (în special de Directiva Consiliului 90/679/CEE). Se pot avea în vedere şi schemele internaţionale sau naţionale de clasificare (de exemplu, ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, NIH etc.) şi versiunile revizuite pe baza noilor cunoştinţe ştiinţifice şi a progresului tehnic. ...Aceste scheme se referă la microorganismele naturale şi de aceea se bazează de obicei pe abilitatea unui microorganism de a provoca maladii umane, animale sau ale plantelor şi pe gravitatea şi transmisibilitatea maladiilor care ar putea fi provocate. Directiva 90/679/CEE clasifică microorganismele, ca agenţi biologici, în 4 clase de risc pe baza potenţialelor efecte asupra unui om adult sănătos. Clasele de risc pot fi folosite orientativ pentru clasificarea pe categorii a activităţilor de utilizare controlată în cele patru clase de risc prevăzute în art. 7 alin. (4) din ordonanţa de urgenţă. Utilizatorul poate să aibă, de asemenea, în vedere schemele de clasificare referitoare la agenţii patogeni pentru plante şi animale (scheme stabilite de obicei la nivel naţional). Schemele de clasificare menţionate anterior oferă numai indicaţii temporare asupra claselor de risc ale activităţii şi setului corespunzător de măsuri de limitare şi control.
(4) Parcurgerea procedurii de identificare a pericolelor realizat conform alin. (1)-(3) trebuie să conducă la identificarea nivelului de risc asociat microorganismului modificat genetic. ... (5) Selectarea măsurilor de control şi a celorlalte măsuri de protecţie trebuie să se realizeze în continuare pe baza nivelului de risc asociat microorganismului modificat genetic şi pe următoarele: ... a) caracteristicile mediului care ar putea fi expus (de exemplu, dacă în mediul care ar putea fi expus la microorganismul modificat genetic există organisme care ar putea fi afectate în mod negativ de microorganismele folosite în activităţile de utilizare controlată); ... b) caracteristicile activităţii (de exemplu, amploarea, natura); ... c) orice operaţiuni care nu sunt standard (de exemplu, inocularea animalelor cu microorganisme modificate genetic; echipament care ar putea genera aerosoli). ... d) Luarea în considerare a elementelor de la lit. a)-c) în cazul unei anumite activităţi poate mări, reduce sau lăsa neschimbat nivelul de risc asociat microorganismului modificat genetic identificat conform alin. (4) din ordonanţa de urgenţă. ... (6) Analiza realizată conform procedurii de mai sus conduce în final la încadrarea activităţii în una dintre clasele descrise în art. 7 alin. (4) din ordonanţa de urgenţă. ... (7) Clasificarea finală a utilizării în condiţii de izolare trebuie confirmată prin revizuirea evaluării complete prevăzute la art. 7 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă. ...MĂSURI DE IZOLARE ŞI ALTE MĂSURI DE PROTECŢIE
Principii generale
1. În tabelele de mai jos sunt prezentate cerinţele şi măsurile normale minime necesare pentru fiecare nivel de control. Menţinerea sub control a activităţilor se realizează prin aplicarea bunelor practici, a instruirii, prin echipamentul de control şi prin planurile speciale ale incintelor. Pentru toate activităţile care implică microorganisme modificate genetic se aplică principiile bunelor practici de microbiologie şi următoarele principii de bună securitate şi igienă a muncii:
a) expunerea la microorganismul modificat genetic a locului de muncă şi a mediului să fie la cel mai redus nivel posibil; ... b) exercitarea măsurilor de control privind ingineria genetică, la sursă, şi suplimentarea acestora cu îmbrăcăminte personală de protecţie şi cu echipamente, când este necesar; ... c) testarea adecvată şi menţinerea măsurilor de control şi a echipamentelor; ... d) testarea, când este necesar, a prezenţei microorganismelor viabile rezultate din proces în afara zonei fizice primare de control; ... e) furnizarea unei instruiri adecvate personalului; ... f) instituirea unui comitet şi a responsabilului de biosecuritate; ... g) formularea şi punerea în aplicare a unor coduri locale de practici pentru siguranţa personalului, dacă este cazul; ... h) afişarea simbolului de pericol biologic pe uşă, echipamente de protecţie utilizate şi alte echipamente, în cazurile în care este necesar; ... i) punerea la dispoziţia personalului a unor instalaţii pentru spălare şi decontaminare; ... j) arhivarea datelor în Registrul utilizatorului pentru o perioadă de 10 ani; ... k) interzicerea consumului de alimente, lichide, a fumatului, a aplicării de produse cosmetice sau a depozitării de alimente pentru consum uman în zonele de muncă; ... l) interzicerea pipetării cu ajutorul gurii; ... m) furnizarea de proceduri standard de operare în scris acolo unde este adecvat pentru asigurarea securităţii; ... n) existenţa unor dezinfectanţi şi a unor proceduri specifice de dezinfectare disponibile în cazul răspândirii accidentale de microorganisme modificate genetic; ... o) asigurarea depozitării sigure a echipamentului şi a materialelor de laborator contaminate, când este cazul. ...2. Titlurile din tabel sunt orientative:
a) Tabelul nr. 1 A conţine cerinţele minime pentru activităţile de laborator; ... b) Tabelul nr. 1 B conţine completările şi modificările tabelului nr. 1 A privind activităţile din sere/camere de cultură şi care implică microorganisme modificate genetic, dar şi organisme modificate genetic; ... c) Tabelul nr. 1 C conţine completările şi modificările tabelului nr. 1 A privind activităţile cu animale care implică microorganisme modificate genetic. ... d) Tabelul nr. 2 conţine cerinţele minime pentru alte activităţi decât cele de laborator. ... e) În anumite cazuri particulare, poate fi necesar să se aplice o combinaţie de măsuri din tabelul nr. 1 A şi din tabelul nr. 2, de la acelaşi nivel. ... f) În anumite cazuri, utilizatorii pot, cu acordul autorităţii competente, să nu aplice o specificaţie pentru un anumit nivel de control sau să combine specificaţii din două niveluri diferite. ... g) În aceste tabele termenul "opţional" semnifică faptul că utilizatorul poate aplica aceste măsuri pentru fiecare caz în parte, conform evaluării prevăzute în art. 7 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă. ...Tabelul nr. 1 A - Măsuri de laborator privind utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic
──────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────
Specificaţii │ Nivele de control
├───────────────┬────────────────┬──────────────┬────────────
│ 1 │ 2 │ 3 │ 4
──┬───────────────────────────┼───────────────┼────────────────┼──────────────┼────────────
1│Suita de echipamente de │ │ │ │
│laborator: izolare*1). │Nu se solicită │Nu se solicită │ Obligatoriu │ Obligatoriu
──┼───────────────────────────┼───────────────┼────────────────┼──────────────┼────────────
2│Laboratorul: poate fi │Nu se solicită │Nu se solicită │ Obligatoriu │ Obligatoriu
│sigilat pentru fumizare │ │ │ │
──┴───────────────────────────┴───────────────┴────────────────┴──────────────┴────────────
Măsuri privind echipamentele
──┬───────────────────────────┬───────────────┬────────────────┬──────────────┬────────────
3│Suprafeţe rezistente la │ Obligatoriu │ Obligatoriu │ Obligatoriu │ Obligatoriu
│apă, acizi, substanţe │ (banc │ (banc │ (banc │ (banc
│alcaline, solvenţi, │ de lucru) │ de lucru) │ de lucru, │ de lucru,
│dezinfectanţi, agenţi de │ │ │ │
│decontaminare şi uşor de │ │ │ │
│curăţat podea) podea, │ │ │ │
│plafoane, pereţi) │ │ │ │
──┼───────────────────────────┼───────────────┼────────────────┼──────────────┼────────────
4│Intrare cu închidere │ │ │ │
│ermetică în laborator*2) │Nu se solicită │Nu se solicită │ Opţional │ Obligatoriu
──┼───────────────────────────┼───────────────┼────────────────┼──────────────┼────────────
5│Presiune negativă faţă de │Nu se solicită │Nu se solicită │ Obligatoriu, │Obligatoriu
│presiunea mediului din │ │cu excepţia*3) │ │
│imediata apropiere │ │ │ │
──┼───────────────────────────┼───────────────┼────────────────┼──────────────┼────────────
6│Aerul introdus în şi extras│Nu se solicită │Nu se solicită │Obligatoriu │Obligatoriu
│din laborator trebuie să │ │ │(HEPA)*4) - │(HEPA)*5) -
│treacă prin filtru HEPA │ │ │aer extras, │aer introdus
│ │ │ │cu excepţia*3)│şi extras
──┼───────────────────────────┼───────────────┼────────────────┼──────────────┼────────────
7│Post de securitate │ │ │ │
│microbiologică │Nu se solicită │ Opţional │ Obligatoriu │ Obligatoriu
──┼───────────────────────────┼───────────────┼────────────────┼──────────────┼────────────
8│Autoclav │La locul │În clădire │În cadrul │În laborator
│ │respectiv │ │izolat al │= cu două
│ │ │ │suitei de │intrări
│ │ │ │echipamente │
│ │ │ │ale labora- │
│ │ │ │torului*6) │
──┴───────────────────────────┴───────────────┴────────────────┴──────────────┴────────────
Măsuri privind sistemul de lucru
──┬───────────────────────────┬───────────────┬────────────────┬──────────────┬────────────
9│Acces restricţionat │Nu se solicită │ Obligatoriu │ Obligatoriu │ Obligatoriu
──┼───────────────────────────┼───────────────┼────────────────┼──────────────┼────────────
10│Simbol de pericol biologic │ │ │ │
│pe uşă │Nu se solicită │ Obligatoriu │ Obligatoriu │ Obligatoriu
──┼───────────────────────────┼───────────────┼────────────────┼──────────────┼────────────
11│Măsuri specifice de control│Nu se solicită │ Obligatoriu │ Obligatoriu │ Obligatoriu
──┼───────────────────────────┼───────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────
12│Duş │Nu se solicită │Nu se solicită │ Opţional │ Obligatoriu
──┼───────────────────────────┼───────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────
13│Îmbrăcăminte de protecţie │Îmbrăcăminte │Îmbrăcăminte │Îmbrăcăminte │ Schimbare
│ │de protecţie │de protecţie │de protecţie │ completă a
│ │adecvată │şi (opţional) │adecvată │îmbrăcămintei
│ │ │încălţăminte │ │ şi
│ │ │adecvată │ │încălţămintei
│ │ │ │ │înainte de
│ │ │ │ │a intra
│ │ │ │ │sau de a ieşi
──┼───────────────────────────┼───────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────
14│Mănuşi │Nu se solicită │ Opţional │ Obligatoriu │ Obligatoriu
──┼───────────────────────────┼───────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────
15│Control eficient al │ Opţional │ Obligatoriu │ Obligatoriu │ Obligatoriu
│vectorilor de tipul │ │ │ │
│rozătoarelor şi al │ │ │ │
│insectelor │ │ │ │
──┴───────────────────────────┴───────────────┴────────────────┴──────────────┴─────────────
Măsuri privind managementul deşeurilor
──┬───────────────────────────┬───────────────┬────────────────┬──────────────┬─────────────
16│Inactivarea micro-organis- │Nu se solicită │Nu se solicită │ Opţional │ Obligatoriu
│melor modificate genetic │ │ │ │
│din efluenţii provenind din│ │ │ │
│chiuvetele pentru spălarea │ │ │ │
│mâinilor sau din canalizare│ │ │ │
│de la duşuri şi din │ │ │ │
│efluenţii similari │ │ │ │
──┼───────────────────────────┼───────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────
17│Inactivarea microorganis- │ Opţional │ Obligatoriu │ Obligatoriu │ Obligatoriu
│melor modificate genetic │ │ │ │
│din materialele şi │ │ │ │
│deşeurile contaminate │ │ │ │
──┴───────────────────────────┴───────────────┴────────────────┴──────────────┴─────────────
Alte măsuri
──┬───────────────────────────┬───────────────┬────────────────┬──────────────┬─────────────
18│Laboratorul deţine │Nu se solicită │Nu se solicită │ Opţional │ Obligatoriu
│echipament propriu │ │ │ │
──┼───────────────────────────┼───────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────
19│Să existe o fereastră sau │Opţional │ Opţional │ Opţional │ Obligatoriu
│un alt mijloc de observaţie│ │ │ │
│astfel încât persoanele din│ │ │ │
│interior să poată fi │ │ │ │
│vizionate │ │ │ │
──┴───────────────────────────┴───────────────┴────────────────┴──────────────┴─────────────
-------------
*1) Izolare - laboratorul este separat de celelalte încăperi din aceeaşi clădire sau se află într-o clădire separată.
*2) Intrare ermetică - intrarea trebuie să se facă printr-o zonă ermetică, adică printr-o cameră izolată de laborator. Partea curată a acesteia trebuie separată de zona restricţionată prin vestiare sau cabine de duş şi este preferabil să fie prevăzută cu uşi cu blocare.
*3) Activităţi în care transmiterea nu se produce prin aeropurtare.
*4) HEPA - particule din aer filtrate cu eficienţă ridicată.
*5) În cazurile în care se folosesc virusuri care nu sunt reţinute de filtrele HEPA, vor fi necesare cerinţe suplimentare pentru aerul extras.
*6) Cu proceduri validate, care permit transferul materialului în condiţii de securitate într-o autoclavă din exteriorul laboratorului şi care oferă un nivel echivalent de protecţie.
Tabelul nr. 1 B - Măsurile de control şi alte măsuri de protecţie pentru sere şi spaţii de cultură
Termenii seră*1) şi spaţiu de cultură se referă la o structură cu pereţi, acoperiş şi podea proiectată şi utilizată în principal pentru cultivarea plantelor într-un mediu controlat şi protejat. Toate prevederile din tabelul nr. 1 A se aplică cu următoarele completări/modificări:
──────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────
Specificaţii │ Nivele de izolare
├───────────────┬────────────────┬──────────────┬─────────────
│ 1 │ 2 │ 3 │ 4
──────────────────────────────┴───────────────┴────────────────┴──────────────┼─────────────
Măsuri privind echipamentele
──┬───────────────────────────┬───────────────┬────────────────┬──────────────┬─────────────
1│Intrare printr-o încăpere │Nu se solicită │Opţional │Optional │Se solicită
│separată cu două uşi │ │ │ │
│cu blocare │ │ │ │
──┼───────────────────────────┼───────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────
2│Controlul scurgerilor de │ Opţional │Reducerea*2) │ Prevenirea │Prevenirea
│apă contaminată │ │la minimum │ scurgerilor │scurgerilor
│ │ │a scurgerilor │ de apă │de apă
│ │ │ │ contaminată │contaminată
──┴───────────────────────────┴───────────────┴────────────────┴──────────────┴─────────────
Măsuri privind sistemul de lucru
──┬───────────────────────────┬───────────────┬────────────────┬──────────────┬─────────────
3│Măsuri pentru controlul │Obligatoriu │Obligatoriu │ Obligatoriu │ Obligatoriu
│speciilor nedorite, cum ar │ │ │ │
│fi insectele, rozătoarele, │ │ │ │
│artropodele │ │ │ │
──┼───────────────────────────┼───────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────
4│Procedurile pentru │Reducerea │Reducerea │Prevenirea │Prevenirea
│transferul materialului │diseminării │diseminării │diseminării │diseminării
│biologic viu între seră/ │la minimum │la minimum │ │
│spaţiul de cultură, │ │ │ │
│structura de protecţie şi │ │ │ │
│laborator trebuie să │ │ │ │
│controleze diseminarea │ │ │ │
│organismelor modificate │ │ │ │
│genetic │ │ │ │
──┴───────────────────────────┴───────────────┴────────────────┴──────────────┴─────────────
-----------
*1) Sera este o structură permanentă cu un acoperiş continuu, etanş la apă, amplasată într-un loc amenajat în vederea prevenirii scurgerii apelor de suprafaţă şi prevăzută cu uşi automate care pot fi blocate.
*2) Unde transmiterea se poate produce prin pământ.
Tabelul nr. 1 C - Măsurile de control şi alte măsuri de protecţie privind activităţile din unităţile pentru animale
Toate prevederile din tabelul 1 A se aplică cu următoarele completări/modificări
──────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────
Specificaţii │ Nivele de izolare
├───────────────┬────────────────┬──────────────┬─────────────
│ 1 │ 2 │ 3 │ 4
──────────────────────────────┴───────────────┴────────────────┴──────────────┴─────────────
Măsuri generale
──┬───────────────────────────┬───────────────┬────────────────┬──────────────┬─────────────
1│Izolarea unităţii pentru │ │ │ │
│ animale*1) │ Opţional │Obligatoriu │ Obligatoriu │ Obligatoriu
──┼───────────────────────────┼───────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────
2│Spaţii speciale pentru │ Opţional │Obligatoriu │ Obligatoriu │ Obligatoriu
│animale*2) separate prin │ │ │ │
│uşi care pot fi blocate │ │ │ │
──┼───────────────────────────┼───────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────
3│Spaţii speciale pentru │Opţional │Opţional │Obligatoriu │Obligatoriu
│animale, proiectate pentru │ │ │ │
│a facilita decontaminarea │ │ │ │
│(materiale etanşe la apă şi│ │ │ │
│uşor lavabile - cuşti etc.)│ │ │ │
──┼───────────────────────────┼───────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────
4│Podea şi/sau pereţi uşor │Opţional │Obligatoriu │Obligatoriu │Obligatoriu
│lavabili │ │(podea) │(podea │(podea
│ │ │ │şi pereţi) │şi pereţi)
──┼───────────────────────────┼───────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────
5│Animalele se menţin în │Opţional │Opţional │Opţional │Opţional
│spaţii special dedicate │ │ │ │
│animalelor, cum sunt │ │ │ │
│cuştile, ţarcurile sau │ │ │ │
│acvariile │ │ │ │
──┼───────────────────────────┼───────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────
6│Filtre la compartimentele │Nu se solicită │Opţional │Obligatoriu │Obligatoriu
│de izolare sau la │ │ │ │
│încăperile izolate*3) │ │ │ │
──┴───────────────────────────┴───────────────┴────────────────┴──────────────┴─────────────
------------
*1) Unitate pentru animale: vivariu, o clădire, o zonă separată în cadrul unei clădiri care conţine spaţii speciale şi alte zone, cum ar fi vestiare, duşuri, autoclave, zone de depozitare a alimentelor etc.
*2) Spaţii speciale pentru animale: o dotare utilizată în mod normal pentru adăpostirea unor animale de rentă, reproducere sau de laborator sau o dotare utilizată pentru realizarea unor proceduri chirurgicale simple.
*3) Compartimente de izolare: cutii transparente folosite pentru păstrarea animalelor mici în interiorul sau în exteriorul unei cuşti; pentru animale mai mari sunt mai adecvate încăperile izolate.
Tabelul nr. 2 - Măsurile de control şi alte măsuri de protecţie pentru alte activităţi
──────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────
Specificaţii │ Nivele de izolare
├───────────────┬────────────────┬──────────────┬─────────────
│ 1 │ 2 │ 3 │ 4
──────────────────────────────┴───────────────┴────────────────┴──────────────┴─────────────
Măsuri generale
──┬───────────────────────────┬───────────────┬────────────────┬──────────────┬─────────────
1│Organismele viabile trebuie│Opţional │Obligatoriu │Obligatoriu │Obligatoriu
│păstrate într-un sistem │ │ │ │
│care separă procesul de │ │ │ │
│mediu (sistem închis) │ │ │ │
──┼───────────────────────────┼───────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────
2│Controlul gazelor evacuate │Nu se solicită │Obligatoriu, │Obligatoriu, │Obligatoriu,
│din cadrul sistemului │ │cu reducerea │cu prevenirea │cu prevenirea
│închis │ │diseminării │diseminării │diseminării
│ │ │la minimum │ │
──┼───────────────────────────┼───────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────
3│Controlul aerosolilor în │Opţional │Obligatoriu, │Obligatoriu, │Obligatoriu,
│timpul recoltării probelor,│ │cu reducerea │cu prevenirea │cu prevenirea
│adaosului de materiale │ │diseminării │diseminării │diseminării
│într-un sistem închis sau │ │la minimum │ │
│în timpul transferului unui│ │ │ │
│material într-un alt sistem│ │ │ │
│închis │ │ │ │
──┼───────────────────────────┼───────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────
4│Inactivarea integrală a │Opţional │Obligatoriu, │Obligatoriu, │Obligatoriu,
│culturilor lichide înainte │ │cu realizarea │cu realizarea │cu realizarea
│de îndepărtarea dintr-un │ │prin mijloace │prin mijloace │prin mijloace
│sistem închis │ │validate │validate │validate
──┼───────────────────────────┼───────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────
5│Dispozitivele de etanşare │Nu există │Reducerea │Prevenirea │Prevenirea
│trebuie proiectate pentru │cerinţe │diseminării │diseminării │diseminării
│a reduce la minimum sau a │specifice │la minimum │ │
│preveni diseminarea │ │ │ │
──┼───────────────────────────┼───────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────
6│Zona controlată trebuie │Opţional │Opţional │Obligatoriu │Obligatoriu
│proiectată pentru a reţine │ │ │ │
│scurgerea întregului │ │ │ │
│conţinut al sistemului │ │ │ │
│închis │ │ │ │
──┼───────────────────────────┼───────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────
7│Zona controlată trebuie │Nu se solicită │Opţional │Opţional │Obligatoriu
│să poată fi etanşată │ │ │ │
│pentru a permite fumizarea │ │ │ │
──┴───────────────────────────┴───────────────┴────────────────┴──────────────┴─────────────
Măsuri privind echipamentele
──┬───────────────────────────┬───────────────┬────────────────┬──────────────┬─────────────
8│Intrare cu închidere │ │ │ │
│ermetică │Nu se solicită │Nu se solicită │Opţional │Obligatoriu
──┼───────────────────────────┼───────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────
9│Suprafeţe rezistente la │Obligatoriu │Obligatoriu │Obligatoriu │Obligatoriu
│apă, acizi, substanţe │(la bancurile │(la bancurile │(la bancurile │(bancuri de
│alcaline, solvenţi, │de lucru, │de lucru, │de lucru, │lucru, podea,
│dezinfectanţi, agenţi de │dacă există) │dacă există) │dacă există, │plafoane,
│decontaminare şi uşor de │ │ │ podea) │pereţi)
│curăţat │ │ │ │
──┼───────────────────────────┼───────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────
10│Măsuri specifice pentru │Opţional │Opţional │Opţional │Obligatoriu
│ventilarea adecvată a zonei│ │ │ │
│controlate, pentru a reduce│ │ │ │
│la minimum contaminarea │ │ │ │
│aerului │ │ │ │
──┼───────────────────────────┼───────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────
11│În zona controlată trebuie │Nu se solicită │Nu se solicită │Opţional │Obligatoriu
│menţinută o presiune │ │ │ │
│negativă faţă de presiunea │ │ │ │
│mediului din imediata │ │ │ │
│apropiere │ │ │ │
──┼───────────────────────────┼───────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────
12│Aerul introdus în şi extras│Nu se solicită │Nu se solicită │Obligatoriu │Obligatoriu
│din zona controlată trebuie│ │ │pentru aerul │(pentru aerul
│să treacă prin filtru HEPA │ │ │extras, │introdus şi
│ │ │ │opţional │extras)
│ │ │ │pentru aerul │
│ │ │ │introdus │
──┴───────────────────────────┴───────────────┴────────────────┴──────────────┴─────────────
Măsuri privind sistemul de lucru
──┬───────────────────────────┬───────────────┬────────────────┬──────────────┬─────────────
13│Sistemele închise trebuie │Nu se solicită │Opţional │Obligatoriu │Obligatoriu
│să se afle într-o zonă │ │ │ │
│controlată │ │ │ │
──┼───────────────────────────┼───────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────
14│Accesul trebuie limitat │Nu se solicită │Obligatoriu │Obligatoriu │Obligatoriu
│şi permis numai persona- │ │ │ │
│lului numit în acest sens │ │ │ │
──┼───────────────────────────┼───────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────
15│Trebuie aplicate │Nu se solicită │Obligatoriu │Obligatoriu │Obligatoriu
│simbolurile de pericol │ │ │ │
│biologic │ │ │ │
──┼───────────────────────────┼───────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────
16│Personalul trebuie să facă │Nu se solicită │Nu se solicită │Opţional │Obligatoriu
│duş înainte de a părăsi │ │ │ │
│zona controlată │ │ │ │
──┼───────────────────────────┼───────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────
17│Personalul trebuie să │Obligatoriu │Obligatoriu │Obligatoriu │Schimbare
│poarte echipament de │(echipament │(echipament │ │completă
│protecţie │de muncă) │de muncă) │ │înainte de
│ │ │ │ │a intra sau
│ │ │ │ │de a ieşi
──┴───────────────────────────┴───────────────┴────────────────┴──────────────┴─────────────
Măsuri privind gestiunea deşeurilor
──┬───────────────────────────┬───────────────┬────────────────┬──────────────┬─────────────
18│Inactivarea microorganis- │Nu se solicită │Nu se solicită │Opţional │Obligatoriu
│melor modificate genetic │ │ │ │
│din efluenţii proveniţi de │ │ │ │
│la chiuvetele pentru │ │ │ │
│spălarea mâinilor, de la │ │ │ │
│duşuri şi din efluenţi │ │ │ │
│similari │ │ │ │
──┼───────────────────────────┼───────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────
19│Inactivarea microorganis- │Opţional │Obligatoriu, │Obligatoriu, │Obligatoriu,
│melor modificate genetic │ │cu efectuare │cu efectuare │cu efectuare
│din materialul contaminat │ │prin mijloace │prin mijloace │prin mijloace
│şi deşeuri, inclusiv a │ │validate │validate │validate
│celor din efluenţii │ │ │ │
│rezultaţi din procese │ │ │ │
│înainte de evacuarea finală│ │ │ │
──┴───────────────────────────┴───────────────┴────────────────┴──────────────┴─────────────
Partea A
1. Informaţiile solicitate pentru notificarea prevăzută în art. 10 din ordonanţa de urgenţă:
a) numele utilizatorului (utilizatorilor), inclusiv al persoanelor responsabile pentru supraveghere şi biosecuritate; ... b) informaţii asupra instruirii şi calificărilor persoanelor care răspund de supraveghere şi biosecuritate; ... c) detalii asupra comitetului şi responsabilului de biosecuritate; ... d) adresa şi descrierea generală a sediului, planul cadastral cu evidenţierea distanţelor faţă de ariile naturale protejate legal constituite; ... e) o descriere a naturii muncii care urmează să fie efectuată, ce include măsurile de protecţie a muncii care sunt obligatorii a fi aplicate; ... f) clasa de utilizare supusă activităţii de inspecţie şi control; ... g) numai pentru utilizările controlate din clasa 1, o sinteză a evaluării prevăzute în art. 7 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă şi informaţii asupra gestionării deşeurilor la care se completează date specifice din partea E; ...2. Notificările trebuie să mai cuprindă:
a) cererea de autorizare privind utilizarea în condiţii de izolare clasa 1, 2, 3 sau 4; ... b) copie de pe avizul de mediu privind planul incintei în care se desfăşoară activităţi cu microorganisme modificate genetic; ... c) copie de pe autorizaţia de mediu privind utilizarea reactivilor necesari pentru activităţile prevăzute în notificare; ... d) dovada plăţii tarifului de evaluare a dosarului de notificare; ... e) dovada de asigurare a incintei şi sănătăţii umane în caz de accident; ... f) dovada plăţii compensatorii în caz de accident, în valoare de 25.000 lei pentru clasa 3 şi de 50.000 lei pentru clasa 4, urmând ca toate cheltuielile aferente în caz de accident să fie suportate de utilizator. ...Partea B
Informaţiile solicitate pentru notificarea prevăzută în art. 10 alin. (6) din ordonanţa de urgenţă:
1. data la care s-a înaintat notificarea prevăzută în art. 10 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă;
2. numele şi datele de contact ale persoanelor care răspund de biosecuritate şi informaţii asupra instruirii şi calificărilor;
3. receptorul, donatorul şi/sau organismele utilizate şi, unde este cazul, sistemele gazdă-vector folosite;
4. sursele şi funcţiile preconizate ale materialelor genetice implicate în modificări;
5. identitatea şi caracteristicile microorganismului modificat genetic la care se completează date specifice din partea E;
6. scopul utilizării controlate, inclusiv rezultatele anticipate;
7. volumele aproximative de cultură care vor fi folosite;
8. descrierea măsurilor de control şi a celorlalte măsuri de protecţie care vor fi aplicate, inclusiv informaţiile asupra gestionării deşeurilor care vor fi generate, tratarea acestora, forma lor finală şi destinaţia;
9. adresa şi descrierea generală a sediului, planul cadastral cu evidenţierea distanţelor faţă de ariile naturale protejate legal constituite;
10. o analiză a evaluării prevăzute în art. 7 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă;
11. informaţiile necesare autorităţii competente pentru a evalua orice plan de acţiune în caz de urgenţă şi măsuri de remediere în caz de accident, dacă acesta este solicitat în temeiul art. 23 din ordonanţa de urgenţă.
Partea C
Informaţiile solicitate pentru notificarea prevăzută în art. 10 din ordonanţa de urgenţă:
a) data la care s-a înaintat notificarea prevăzută în art. 10 alin. (7) din ordonanţa de urgenţă; ...- numele şi datele de contact ale persoanelor care răspund de supraveghere, securitate şi informaţii asupra instruirii şi calificărilor;
- dovada existenţei asigurării în caz de accident a incintei, echipamentelor şi lucrătorilor;
b) receptorul sau microorganismul parental care va fi folosit; ...- sistemele gazdă-vector care vor fi folosite (dacă este cazul);
- sursele şi funcţiile preconizate ale materialelor genetice utilizate în tehnicile de modificare genetică;
- identitatea şi caracteristicile microorganismului modificat genetic;
- volumele de cultură care vor fi folosite, la care se completează date specifice din partea E;
c) descrierea măsurilor de control şi a celorlalte măsuri de protecţie care vor fi aplicate, inclusiv informaţiile asupra gestionării deşeurilor care vor fi generate, tratarea acestora, forma lor finală şi destinaţia; ...- scopul utilizării controlate, inclusiv rezultatele anticipate;
- descrierea echipamentelor/instalaţiei şi părţilor incintei;
d) informaţii asupra planurilor de prevenire a accidentelor şi de reacţie în caz de urgenţă, dacă există: ...- orice pericole specifice provenind din zona incintei;
- măsurile de prevenire aplicate, cum ar fi echipamente de siguranţă, sistemele de alarmă şi metodele de control;
- procedurile şi planurile pentru verificarea eficienţei permanente a măsurilor de control;
- o descriere a informaţiilor oferite lucrătorilor;
- informaţiile necesare autorităţii competente pentru a evalua orice plan de reacţie în caz de urgenţă, dacă acesta este solicitat în temeiul art. 23 din ordonanţa de urgenţă;
e) un exemplar al evaluării prevăzute în art. 7 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă. ...Partea D
Informaţiile solicitate pentru notificarea prevăzută în art. 17 din ordonanţa de urgenţă:
a) numele şi adresa notificatorului (companie sau instituţie); ... b) numele, calificarea şi experienţa persoanei/ persoanelor responsabile de transport, dacă este cazul; ... c) denumirea microorganismului modificat genetic la care se completează date specifice din partea E; ... d) destinaţia utilizării; ... e) traseul, modul de transport şi siguranţa transportului, măsuri de biosecuritate şi planuri de urgenţă în caz de accident; ... f) copie de pe avizul de mediu la destinatar şi la expeditor pentru activităţi cu microorganisme modificate genetic; ... g) copie de pe autorizaţia de mediu privind utilizarea reactivilor necesari pentru activităţile specifice manipulării microorganismului modificat genetic; ... h) dovada plăţii tarifului de evaluare a dosarului de notificare; ... i) dovada de asigurare a incintei şi sănătăţii umane în caz de accident pentru partea română; ... j) dovada plăţii compensatorii în caz de accident, în valoare de 25.000 lei pentru clasa 3 şi de 50.000 lei pentru clasa 4, urmând ca toate cheltuielile aferente în caz de accident să fie suportate de utilizator pentru partea română. ...Partea E
A. Informaţii referitoare la microorganismul modificat genetic:
1. denumire ştiinţifică;
2. încadrare taxonomică;
3. alte denumiri (denumire comună, denumirea tulpinii etc.);
4. markeri fenotipici şi genotipici;
5. gradul de înrudire între organismul donor şi organismul receptor sau între organismele parentale, unde este cazul;
6. descrierea tehnicilor de identificare şi de detecţie;
7. sensibilitatea, fiabilitatea (în termeni cantitativi) şi specificitatea tehnicilor de detecţie şi identificare;
8. descrierea condiţiilor de menţinere în cultură a microorganismului;
9. microorganisme cu care se ştie că transferul materialului genetic se face în condiţii naturale;
10. verificarea stabilităţii genetice a microorganismelor şi factori care afectează această stabilitate;
11. caracteristicile patologice, ecologice şi fiziologice ale microorganismelor:
a) încadrarea în clase de pericol biologic privind protecţia sănătăţii umane şi/sau a mediului; ... b) timpul de multiplicare în mediul natural, unde este cazul, ciclul de reproducere sexuată/asexuată; ... c) informaţii privind supravieţuirea, inclusiv caracterul sezonier şi capacitatea de a genera forme de supravieţuire; ... d) patogenitate: infecţiozitate, toxicitate, virulenţă, alergenicitate, purtător (vector) de agenţi patogeni, posibili vectori, spectrul organismelor-gazdă, inclusiv organisme nonţintă; activarea posibilă a virusurilor latente (provirusuri); capacitatea de a coloniza alte organisme; ... e) rezistenţa la antibiotice; ...12. natura vectorilor utilizaţi:
a) secvenţa; ... b) frecvenţa mobilizării; ... c) specificitatea; ... d) prezenţa genelor care conferă anumite tipuri de rezistenţă. ...13. Istoricul modificărilor genetice anterioare
B. Caracteristicile vectorului inserat sau utilizat:
1. natura şi sursa vectorului;
2. secvenţa transpozonilor, a vectorilor şi a altor segmente genetice necodificatoare utilizate pentru a construi organismul modificat genetic, precum şi vectorul introdus şi pentru a se realiza expresia insertului în organismul modificat genetic;
3. frecvenţa mobilizării vectorului inserat şi/sau capacitatea de transfer genetic şi metodele de determinare;
4. informaţii privind gradul de limitare a vectorului utilizat faţă de ADN-ul necesar pentru a exprima funcţia preconizată şi, unde este cazul, a ARN-ului.
C. Caracteristicile microorganismului modificat genetic
1. Informaţii privind modificarea genetică:
a) metode utilizate pentru transformarea genetică; ... b) metode utilizate la formarea şi introducerea insertului (inserturilor) în organismul receptor sau la eliminarea unei secvenţe; ... c) descrierea construcţiei insertului şi/sau a vectorului; ... d) gradul de puritate al insertului în raport cu orice secvenţă genică necunoscută şi informaţii privind gradul de limitare al secvenţei inserate faţă de ADN-ul necesar pentru a-şi exercită funcţia preconizată; ... e) metode şi criterii folosite pentru realizarea selecţiei; ... f) secvenţa, identitatea funcţională şi localizarea segmentului (segmentelor) de acid nucleic în cauză, modificat, inserat sau eliminat, cu referire specială la orice secvenţă nocivă cunoscută. ...2. Informaţii privind microorganismul modificat genetic obţinut:
a) descrierea trăsăturii (trăsăturilor) genetice sau a caracteristicilor fenotipice şi mai ales a oricăror trăsături şi caracteristici noi, care pot fi exprimate sau nu mai sunt exprimate; ... b) structura şi cantitatea oricărui vector şi/sau acid nucleic donor, rămas în construcţia genetică finală a organismului modificat; ... c) stabilitatea organismului în ceea ce priveşte trăsăturile sale genetice; ... d) gradul şi nivelul de expresie a noului material genetic; metoda şi sensibilitatea măsurătorii; ... e) activitatea proteinei (proteinelor) exprimate; ... f) descrierea tehnicilor de identificare şi de detecţie, inclusiv tehnici pentru identificarea şi detecţia secvenţei şi a vectorului inserate; ... g) sensibilitatea, fiabilitatea (în termeni cantitativi) şi specificitatea tehnicilor de detecţie şi identificare; ... h) istoricul introducerilor sau utilizărilor anterioare ale microorganismului modificat genetic; ... i) consideraţii privind sănătatea umană şi animală, precum şi sănătatea plantelor: ...(i) efecte toxice sau alergenice ale microorganismelor modificate genetic şi/sau ale produselor lor metabolice;
(îi) compararea microorganismului modificat cu organismul donor, cu organismul receptor sau (când este cazul) cu organismul parental, în ceea ce priveşte patogenitatea;
(iii) capacitatea de colonizare;
(iv) dacă organismul este patogen pentru oamenii cu imunitate normală: bolile cauzate şi mecanismele patogenităţii, inclusiv capacitatea de invazie şi virulenţa; modul de transmitere, doza infectantă, spectrul organismelor gazdă, posibilitatea de afectare, posibilitatea de supravieţuire în afara organismului-gazdă uman, prezenţa vectorilor sau a căilor de răspândire, stabilitatea biologică, spectrul de rezistenţă la antibiotice, caracterul alergen, disponibilitatea unor terapii adecvate;
(v) alte pericole prezentate de produs.
PLANUL DE URGENŢĂ
pentru utilizarea în condiţii de izolare a
microorganismelor modificate genetic
1. Descrierea riscurilor în caz de accident cuprinde:
a) principalele proprietăţi ale microorganismelor modificate genetic; ... b) fenomenele fizice legate de multiplicarea microorganismelor modificate genetic; ... c) posibila extindere a zonelor de risc în ordinea descrescătoare a riscului; ... d) localităţi, judeţe, regiuni sau state membre susceptibile de a fi afectate de accident. ...2. Măsurile legate de exploatare:
a) măsuri de alertă imediată a autorităţii competente şi a autorităţii administrative publice locale; ... b) măsuri de informare realizate de autoritatea competentă care analizează accidentul şi urmăreşte evoluţia acestuia; ... c) punerea la dispoziţia autorităţilor publice locale a unui post de supraveghere care se impune a fi situat fie la locul accidentului, fie în vecinătatea acestuia. ...3. Măsuri de securitate pentru protecţia populaţiei:
a) măsuri de urgenţă care trebuie luate înaintea intervenţiei autorităţilor publice; ... b) alertarea populaţiei umane învecinate; ... c) întreruperea circulaţiei pe infrastructurile de transport; ... d) îndepărtarea populaţiei din vecinătatea locului accidentului; ... e) întreruperea reţelei de canalizare publică în vecinătatea locului accidentului. ...INFORMAŢII
furnizate în mod obligatoriu autorităţii
competente în caz de accident
1. Informaţiile ce trebuie furnizate imediat în caz de accident autorităţii competente:
a) date generale; ... b) data şi ora la care a avut loc accidentul; ... c) adresa incintei unde a avut loc accidentul; ... d) referinţe privind construcţiile şi locaţiile atinse de accident, la care se adaugă un plan; ... e) numele, adresa, numărul de telefon ale responsabilului de biosecuritate; ... f) numele, adresa, numărul de telefon ale utilizatorului; ... g) principala activitate a incintei; ... h) clasa de risc biologic a microorganismelor implicate în accident; ... i) natura accidentului: incendiu, explozie etc.; ... j) starea de deteriorare/funcţionare a echipamentului (cauză umană/mecanică: ruptură, scurgere etc.); ... k) altele (de specificat); ... l) microorganisme diseminate la locul accidentului; ... m) identitatea şi cantitatea microorganismelor diseminate; ... n) formele şi/sau concentraţiile microorganismelor diseminate; ... o) descrierea circumstanţelor accidentului; ... p) era prevăzut un plan de urgenţă? Dacă nu, de ce? Dacă da, cine l-a elaborat şi cine l-a avizat favorabil? ... q) măsurile de urgenţă care au fost luate în interiorul şi în afara incintei; ... r) cauzele accidentului (dacă ele nu sunt încă cunoscute, informaţia va fi furnizată funcţionarului tehnic imediat ce cauzele vor fi stabilite); ... s) natura şi extinderea expunerii microorganismelor în interiorul incintei; ...ş) identitatea persoanelor expuse la accident;
t) identitatea morţilor şi/sau a răniţilor; ...ţ) daune previzibile pentru sănătatea oamenilor şi a mediului;
u) dacă mai este încă pericol, specificaţi-l; ... v) date privind persistenţa pericolului; ... x) materialul afectat; ... y) pagubele care afectează măsurile de utilizare în condiţii de izolare la exteriorul instalaţiei; ... z) pagubele care afectează măsurile de utilizare în condiţii de izolare la nivel secundar şi terţiar, alte state membre sau ţări terţe care ar putea fi afectate de accident. ...2. Informaţii de furnizat ulterior:
a) analiza finală a cauzelor accidentului; ... b) analiza eficacităţii planurilor de urgenţă şi expunerea punctelor tari şi slabe ale acestuia; ... c) experienţa acumulată - recomandări; ... d) rezultatele tuturor investigaţiilor formale privind accidentul; ... e) propuneri de măsuri de medie şi lungă durată, în mod special cele vizând prevenirea unor astfel de accidente; ... f) acţiunile întreprinse pentru informarea comunităţii locale despre accident; ... g) măsurile de supraveghere a microorganismelor accidental diseminate în interiorul şi în afara incintei după accident; ... h) evaluarea generală şi finală asupra pagubelor cauzate asupra sănătăţii umane şi a mediului; ... i) recomandări finale pentru evitarea în viitor a unui accident similar. ...SISTEMUL INTERN DE BIOSECURITATE
1. Fiecare utilizator are obligaţia să asigure un sistem intern de biosecuritate reprezentat de responsabilul şi comitetul de biosecuritate.
2. Responsabilul de biosecuritate este desemnat de către utilizator şi este obligat:
a) să participe la evaluarea riscurilor; ... b) să coordoneze elaborarea notificărilor pentru obţinerea autorizaţiei; ... c) să se asigure că utilizarea microorganismelor modificate genetic în condiţii de izolare este realizată prin aplicarea celor mai bune practici de laborator, numai după instruirea personalului specializat ca utilizator direct; ... d) să se asigure că personalul tehnic, care nu utilizează microorganisme modificate genetic, dar execută lucrări în incinta prevăzută cu semnul "pericol biologic", este instruit corespunzător; ... e) să vegheze, în mod deosebit, la asigurarea siguranţei incintei, prin etichetarea cu semnul de "pericol biologic" al accesului în incinta unde se utilizează microorganisme modificate genetic, precum şi a aparatelor şi echipamentului de protecţie; ... f) să asigure la vedere disponibilitatea protocolului de lucru, în incintele unde se derulează activităţi de manipulare a microorganismelor modificate genetic; ... g) să verifice condiţiile de depozitare, transport intern şi decontaminare a incintelor şi echipamentelor de protecţie; ... h) să asigure managementul deşeurilor; ... i) să vegheze la menţinerea şi controlul aparaturii utilizate; ... j) să elaboreze planurile de urgenţă şi să se asigure că sunt luate măsurile adecvate în caz de accident; ... k) să elaboreze şi să gestioneze Registrul utilizatorului aşa cum este definit în art. 9 alin. (3) lit. a) din ordonanţa de urgenţă; ... l) să organizeze şi să participe la inspecţii/controale interne şi organizate de autorităţile prevăzute în art. 6 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă şi să elaboreze procese-verbale care includ obligatoriu recomandări şi măsuri arhivate în Registrul utilizatorului; ... m) să impună utilizatorilor respectarea regulilor de utilizare; ... n) să depună planul de urgenţă la autoritatea administrativă publică locală, după solicitarea expresă din partea autorităţii competente; ... o) să informeze de urgenţă autoritatea competentă şi autoritatea administrativă publică locală în caz de accident; ... p) să asigure secretariatul tehnic al întrunirilor Comitetului de biosecuritate. ...3. Comitetul de biosecuritate este constituit de către utilizator în termen de o lună de la emiterea autorizaţiei privind utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic şi este alcătuit din:
a) conducătorul instituţiei; ... b) reprezentanţi ai personalului, utilizatori direcţi; ... c) un responsabil de biosecuritate; ... d) membrii solicitaţi pentru pregătirea profesională de specialitate - opţional; ... e) conducătorul instituţiei şi responsabilul de biosecuritate în cazul utilizării de tip A, aşa cum este definită în art. 7 alin. (11) din ordonanţa de urgenţă. ...4. Utilizatorul comunică autorităţii competente în scris, în termen de 30 de zile după prima autorizare, componenţa Comitetului de biosecuritate.
5. Comitetul de biosecuritate are următoarele responsabilităţi:
a) încadrează în mod corect utilizările în condiţii de izolare; ... b) supraveghează întocmirea notificărilor; ... c) identifică, în cazul utilizării aceleaşi incinte autorizate pentru proiecte diferite, compatibilitatea dintre microorganismele modificate genetic utilizate concomitent; ... d) garantează biosecuritatea în cazul utilizării, în aceleaşi incinte autorizate, a diferite tipuri de microorganisme modificate genetic; ... e) obligă utilizatorii să respecte regulile de biosecuritate; ... f) supraveghează siguranţa utilizărilor în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic, în interiorul incintei; ... g) conducătorul incintei autorizate răspunde de nerespectarea măsurilor de biosecuritate. ...-----------
| Version Date: | N/A |
|---|---|
| Original Publication Date: | 28.06.2007 |
| This Version Valid From: | 28.06.2007 |
| This Version Valid To: | Not specified |
| Is Latest Version: | Yes |
| Document Type: | ORDONANTA DE URGENTA |
| Emitent: | N/A |
| Publicat în: | Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 438 din 28 iunie 2007 |
No related versions found.
| Section | Operation | Act |
|---|---|---|
| ART. 5 | MODIFICAT DE | LEGE 3 09/01/2008 |
| ART. 6 | MODIFICAT DE | LEGE 3 09/01/2008 |
| ART. 7 | MODIFICAT DE | LEGE 3 09/01/2008 |
| ART. 10 | MODIFICAT DE | LEGE 3 09/01/2008 |
| ART. 11 | MODIFICAT DE | LEGE 3 09/01/2008 |
| ART. 14 | MODIFICAT DE | LEGE 3 09/01/2008 |
| ART. 16 | MODIFICAT DE | LEGE 3 09/01/2008 |
| ART. 27 | MODIFICAT DE | LEGE 3 09/01/2008 |
| ART. 29 | MODIFICAT DE | LEGE 3 09/01/2008 |
| ART. 32 | MODIFICAT DE | LEGE 3 09/01/2008 |
| ANEXA 4 | MODIFICAT DE | LEGE 3 09/01/2008 |
These questions were automatically generated to help users find relevant information in this document.
7
1
0
0
| Timestamp | Type | Message | Provider | Actions |
|---|---|---|---|---|
| 2026-07-08 13:30:27 | Processing Completed | Batch question generation completed with 93 total questions from 0 chapters | OPENROUTER |
|
Metadata:
|
||||
| 2026-07-08 13:30:26 | Response Received | Received batch response with 15 questions from 5 chapters | OPENROUTER | |
Metadata:
Response Preview:
Tokens: 45,827 Cost: $0.004134 Processing Time: 1522000 ms |
||||
| 2026-07-08 13:30:22 | Response Received | Received batch response with 78 questions from 27 chapters | OPENROUTER | |
Metadata:
Response Preview:
Tokens: 51,738 Cost: $0.009849 Processing Time: 1518000 ms |
||||
| 2026-07-08 13:25:08 | Batch Created | Added to batch 11/12 | OPENROUTER |
|
Metadata:
|
||||
| 2026-07-08 13:05:03 | Processing Started | Starting batch question generation with OpenRouter (qwen/qwen3-235b-a22b-2507) | OPENROUTER |
|
Metadata:
|
||||
| 2026-07-08 13:05:03 | Prompt Sent | Sending batch prompt part 1/2 (elements 1-411) for iteration 1 | OPENROUTER |
|
Metadata:
JSON Schema Available
View full prompt to see the response format schema
|
||||
| 2026-07-08 13:05:03 | Prompt Sent | Sending batch prompt part 2/2 (elements 412-635) for iteration 1 | OPENROUTER |
|
Metadata:
JSON Schema Available
View full prompt to see the response format schema
|
||||
| Section | Operation | Act |
|---|---|---|
| ART. 5 | MODIFICAT DE | LEGE 3 09/01/2008 |
| ART. 6 | MODIFICAT DE | LEGE 3 09/01/2008 |
| ART. 7 | MODIFICAT DE | LEGE 3 09/01/2008 |
| ART. 10 | MODIFICAT DE | LEGE 3 09/01/2008 |
| ART. 11 | MODIFICAT DE | LEGE 3 09/01/2008 |
| ART. 14 | MODIFICAT DE | LEGE 3 09/01/2008 |
| ART. 16 | MODIFICAT DE | LEGE 3 09/01/2008 |
| ART. 27 | MODIFICAT DE | LEGE 3 09/01/2008 |
| ART. 29 | MODIFICAT DE | LEGE 3 09/01/2008 |
| ART. 32 | MODIFICAT DE | LEGE 3 09/01/2008 |
| ANEXA 4 | MODIFICAT DE | LEGE 3 09/01/2008 |
| Section | Reference Type | Act |
|---|---|---|
| Actul | REFERIT DE | NORMA 18/05/2026 |
| Actul | REFERIT DE | ANEXA 08/03/2022 |
| Actul | REFERIT DE | ORD DE URGENTA 5 28/01/2020 |
| Actul | REFERIT DE | LEGE 101 15/06/2011 |
| Actul | REFERIT DE | LEGE (R) 101 15/06/2011 |
| Actul | REFERIT DE | ORDIN 439 16/04/2009 |
| Actul | REFERIT DE | ORDIN 1104 18/08/2009 |
| Actul | APROBAT DE | LEGE 3 09/01/2008 |
| Actul | REFERIT DE | DECRET 4 08/01/2008 |
| Actul | REFERIT DE | ORDIN 98 25/01/2008 |
| Actul | REFERIT DE | REGULAMENT 25/01/2008 |
| Actul | REFERIT DE | ORDIN 1108 05/07/2007 |
| ART. 2 | REFERIT DE | LEGE 278 24/10/2013 |
| ART. 2 | REFERIT DE | ORDIN 973 21/08/2008 |
| ART. 5 | MODIFICAT DE | LEGE 3 09/01/2008 |
| ART. 6 | MODIFICAT DE | LEGE 3 09/01/2008 |
| ART. 6 | REFERIT DE | ORDIN 98 25/01/2008 |
| ART. 6 | REFERIT DE | REGULAMENT 25/01/2008 |
| ART. 6 | REFERIT DE | ORDIN 973 21/08/2008 |
| ART. 7 | REFERIT DE | ORDIN 439 16/04/2009 |
| ART. 7 | MODIFICAT DE | LEGE 3 09/01/2008 |
| ART. 9 | REFERIT DE | ORDIN 973 21/08/2008 |
| ART. 10 | REFERIT DE | ORDIN 439 16/04/2009 |
| ART. 10 | MODIFICAT DE | LEGE 3 09/01/2008 |
| ART. 11 | REFERIT DE | ORDIN 1104 18/08/2009 |
| ART. 11 | MODIFICAT DE | LEGE 3 09/01/2008 |
| ART. 13 | REFERIT DE | ORDIN 1104 18/08/2009 |
| ART. 14 | MODIFICAT DE | LEGE 3 09/01/2008 |
| ART. 16 | MODIFICAT DE | LEGE 3 09/01/2008 |
| ART. 21 | REFERIT DE | ORDIN 98 25/01/2008 |
| ART. 21 | REFERIT DE | REGULAMENT 25/01/2008 |
| ART. 21 | REFERIT DE | ORDIN 973 21/08/2008 |
| ART. 27 | MODIFICAT DE | LEGE 3 09/01/2008 |
| ART. 29 | MODIFICAT DE | LEGE 3 09/01/2008 |
| ART. 32 | MODIFICAT DE | LEGE 3 09/01/2008 |
| ANEXA 4 | MODIFICAT DE | LEGE 3 09/01/2008 |