| Document ID: | 88001 |
|---|---|
| Source URL: | https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentA... |
| Scraped At: | 2026-09-11 10:44:28 |
| Last Updated: | 2026-09-11 23:40:35 |
| Valid From: | 25.11.1972 |
| Latest Version: | Yes |
| Status: | ABROGATED on 16.01.1992 |
| Abrogated By: | LEGE 1 16/01/1992 |
| Meta tags: |
|
|---|---|
| Detail metadata: |
|
privind dezvoltarea economico-socială planificată a României
MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ
Publicat în BULETINUL OFICIAL nr. 135 din 25 noiembrie 1972În temeiul art. 57 din Constituţia Republicii Socialiste România semnăm şi dispunem să fie publicată în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România Legea nr. 8 din 22 noiembrie 1972 cu privire la dezvoltarea economico-socială, planificată a României.
Nicolae Ceauşescu
Bucureşti, 25 Noiembrie 1972.
În Republica Socialistă România, Partidul Comunist Român - forţa politică conducătoare a societăţii - elaborează strategia dezvoltării economico-sociale a ţării, stabileşte pentru fiecare etapă obiectivele fundamentale ale întregii activităţi, orientează şi organizează procesul de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi de trecere treptată la comunism.
Călăuzit de concepţia materialismului dialectic şi istoric, ţinînd seama de legităţile obiective ale dezvoltării sociale şi de condiţiile concrete ale ţării, Programul Partidului Comunist Român este expresia cea mai fidelă a intereselor clasei muncitoare, ţărănimii şi intelectualităţii, ale tuturor oamenilor muncii de la oraşe şi sate, fără deosebire de naţionalitate, expresia intereselor naţiunii noastre socialiste.
Rolul conducător al clasei muncitoare în guvernarea ţării dinamizează creaţia istorică conştientă a claselor, determină angajarea întregului popor la elaborarea şi înfăptuirea politicii partidului de transformare revoluţionară a societăţii, la desfăşurarea cu succes a operei de construire a socialismului şi comunismului.
Dezvoltarea economico-socială a României se realizează pe baza planului naţional unic, fiind orientată spre creşterea forţelor de producţie, continuarea neabătută a operei de industrializare, făurirea unei agriculturi intensive, sporirea în ritm înalt a producţiei materiale - factor hotărîtor al progresului general al ţării.
Construirea unei economii avansate cere în mod imperios promovarea largă a cercetării ştiinţifice a învăţămîntului şi culturii, creşterea susţinută a productivităţii muncii sociale şi a venitului naţional o politică judicioasă de repartizare a acestuia pentru a se asigura crearea unei puternice baze tehnice materiale concomitent cu ridicarea nivelului de trai.
Pe această cale se înfăptuieşte îmbunătăţirea sistematică a condiţiilor de viaţă pentru întregul popor, realizarea unui înalt nivel de civilizaţie şi prosperitate a naţiunii - ţelul suprem şi constant al politicii Partidului Comunist Român.
Perfecţionarea continuă a relaţiilor socialiste de producţie, a tuturor raporturilor dintre membrii societăţii, prevenirea şi soluţionarea contradicţiilor în dezvoltarea economico-socială, ridicarea nivelului politico-ideologic al maselor, afirmarea personalităţii umane, transpunerea în viaţă a principiilor dreptăţii şi echităţii comuniste, transformarea conştiinţei oamenilor constituie preocupări majore în înfăptuirea liniei politice generale de construire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate.
Edificarea noii orînduiri impune orientarea întregii dezvoltări economico-sociale într-o direcţie unică, pentru un scop unic, adîncirea permanentă a democraţiei socialiste, perfecţionarea formelor de organizare conducere socială pe baza principiului centralismului democratic, lărgirea cadrului instituţional care să permită participarea fiecărui cetăţean la rezolvarea treburilor obşteşti, unirea întregului popor în jurul partidului şi al clasei muncitoare.
Tendinţele şi cerinţele obiective ale dezvoltării economico-sociale, corelarea factorilor interni şi externi ai construcţiei socialiste, principiile de bază ale conducerii planificate a societăţii impun întărirea rolului statului în organizarea vieţii sociale şi administrarea avuţiei naţionale, perfecţionarea funcţiilor sale, lărgirea controlului naţiunii asupra activităţii tuturor organelor de stat. În procesul construcţiei economico-sociale sporeşte rolul statului în dirijarea conştientă a dezvoltării forţelor de producţie, repartizarea lor judicioasă pe teritoriu, folosirea corespunzătoare a mijloacelor materiale şi umane - de care depinde în ultimă instanţă progresul rapid şi multilateral al ţării.
În scopul îmbunătăţirii în continuare a organizării conducerii dezvoltării economico-sociale planificate,
Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România adoptă prezenta lege.
În Republica Socialistă România, dezvoltarea economico-socială planificată se bazează pe Programul Partidului Comunist Român, fundamentat pe previziunea ştiinţifică a progresului societăţii, în concordanţă cu cerinţele legităţilor obiective ale dezvoltării istorice şi realităţile economico-sociale ale fiecărei etape.
Dezvoltarea economico-socială se realizează pe baza planului naţional unic care uneşte toate resursele umane şi materiale ale ţării pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi crearea premiselor materiale ale trecerii treptate la comunism.
Conducerea planificată a dezvoltării economico-sociale constituie un atribut esenţial şi inalienabil al suveranităţii şi independenţei naţionale.
Planul naţional unic este indivizibil şi determină obiectivele dezvoltării economico-sociale potrivit propriei voinţe a poporului român.
Planul naţional unic asigură coordonarea procesului reproducţiei socialiste lărgite, dezvoltarea armonioasă a tuturor sectoarelor vieţii sociale, creşterea susţinută a forţelor de producţie, întărirea permanentă a proprietăţii socialiste şi perfecţionarea continuă a relaţiilor socialiste de producţie, folosirea unitară a pîrghiilor economico-sociale în vederea ridicării eficienţei în toate sectoarele de activitate.
Întreaga dezvoltare economico-socială va fi orientată către creşterea permanentă a venitului naţional, sporirea bogăţiei naţionale şi ridicarea bunăstării.
Planul naţional unic de dezvoltare economico-socială trebuie să îmbine armonios interesele prezente cu interesele de perspectivă ale naţiunii socialiste, prin repartizarea optimă a venitului naţional pentru fondul de dezvoltare economico-socială a ţării şi pentru fondul de consum, condiţie hotărîtoare a sporirii potenţialului economic şi a prosperităţii societăţii.
Fondul naţional de dezvoltare economico-socială, cuprinzînd cota repartizată din venitul naţional pentru dezvoltare şi fondul de armonizare, se va constitui şi utiliza potrivit competenţelor stabilite prin lege, la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale - comună oraş, municipiu, judeţ - şi la nivel central.
Fondul naţional de dezvoltare economico-socială va fi destinat pentru:
a) investiţii privind dezvoltarea, modernizarea şi reînnoirea fondurilor fixe productive din industrie, agricultură, construcţii, transporturi, alte ramuri ale producţiei materiale şi serviciilor, lărgirea bazei materiale a cercetării ştiinţifice; ... b) asigurarea unităţilor economice cu cantităţile normate de materii prime, materiale şi alte mijloace circulante necesare desfăşurării activităţii lor economice; ... c) constituirea de rezerve; ... d) investiţii privind lărgirea bazei materiale a învăţămîntului, culturii, ocrotirii sănătăţii şi altor activităţi social-culturale social-culturale, precum şi pentru construcţia de locuinţe şi lucrării edilitar-gospodăreşti la oraşe şi sate. ...Fondul de consum cuprinde:
a) mărfurile şi serviciile destinate consumului corespunzător veniturilor băneşti ale populaţiei; ... b) resursele alocate pentru buna desfăşurare a activităţii de învăţămînt, de ocrotire a sănătăţii şi asistenţă socială, a instituţiilor de cultură, a staţiunilor de odihnă şi balneoclimaterice pentru întreţinerea fondului de locuinţe a reţelei de drumuri publice, precum şi pentru alte servicii prestate populaţiei gratuit sau cu plata redusă; ... c) resursele create prin activitatea economică desfăşurată în gospodăriile individuale şi consumate direct de populaţie. ...Dezvoltarea economico-socială planificată trebuie să asigure prioritatea creşterii producţiei materiale - factor esenţial al progresului societăţii - pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii.
Dezvoltarea economico-socială planificată trebuie să se întemeieze pe promovarea consecventă a industrializării socialiste, crearea unei structuri industriale de înaltă eficienţă economică. Înfăptuirea procesului de industrializare se va realiza prin dezvoltarea cu precădere a producţiei mijloacelor de producţie, prin lărgirea bazei de materii prime, crearea de noi resurse de energie, dezvoltarea ramurilor prelucrătoare, de tehnicitate şi eficienţă ridicată, precum şi prin creşterea industriei bunurilor de consum în vederea satisfacerii nevoilor tot mai mari ale populaţiei.
În toate ramurile industriei trebuie să se realizeze concentrarea producţiei, adîncirea specializării şi organizarea raţională a cooperării între diferitele unităţi, utilizarea intensivă a capacităţilor de producţie, adaptarea operativă a fabricaţiei la cerinţele consumului intern şi ale pieţei internaţionale.
În procesul de industrializare se va urmări folosirea deplină a potenţialului de creaţie tehnică în vederea înnoirii şi modernizării gamei de bunuri, realizării de produse cu caracteristici tehnico-economice superioare, ridicări permanente a calităţii şi fiabilităţii produselor, condiţie esenţială a sporirii eficienţei muncii sociale.
Dezvoltarea planificată a agriculturii trebuie să aducă la mai buna satisfacere a nevoilor de consum ale populaţiei, aprovizionarea în măsură tot mai largă cu materii prime a industriei prelucrătoare şi crearea de disponibilităţi pentru export, la sporirea contribuţiei aceste ramurii în creşterea producţiei materiale şi a venitului naţional.
Accelerarea procesului de dezvoltare a agriculturii se va baza pe conservarea şi folosirea intensivă a fondului funciar, efectuarea de lucrării în vederea îmbunătăţirii fertilităţii pămîntului, extinderea irigaţiilor şi chimizarea complexă, ridicarea gradului de mecanizarea lucrărilor agricole, modernizarea şi utilizarea eficientă a bazei tehnico-materiale. Se vor asigura producerea şi introducerea de soiuri de seminţe, de înaltă productivitate necesare realizării de recolte mari şi stabile de cereale, plante tehnice şi legume; dezvoltarea pomiculturii şi viticulturii; zonarea raţională a culturilor; creşterea şeptelului, a bazei furajere, obţinerea de rase de animale cu randamente ridicate.
Prin extinderea activităţilor de prelucrare industrială a materiilor prime agricole în unităţile din agricultură, vor trebui create condiţii tot mai bune pentru dezvoltarea satului românesc.
Dezvoltarea planificată a silviculturii trebuie să asigure realizarea unui ciclu optim de creştere, exploatare şi valorificare a resurselor forestiere, promovarea culturilor intensive, a speciilor repede crescătoare şi a celor de esenţe valoroase din punct de vedere economic, urmărind satisfacerea nevoilor economiei naţionale şi întărirea rolului pădurilor în protejarea mediului înconjurător.
Planificarea trebuie să asigure utilizarea cu înaltă eficienţă a fondului de dezvoltare economico-socială prin fundamentarea temeinică a fiecărui proiect de investiţie, orientarea investiţiilor în primul rînd spre utilarea tehnică a producţiei; adoptarea de soluţii constructive moderne şi ieftine; gospodărirea judicioasă a terenului, evitarea supradimensionărilor, reducerea cheltuielilor de construcţii-montaj în volumul total al fiecărei investiţii; industrializarea lucrărilor de construcţii, reducerea duratelor de execuţie, de intrare în funcţiune a noilor obiective şi de atingere a parametrilor tehnico-economici proiectaţi.
Dezvoltarea transporturilor şi telecomunicaţiilor trebuie să asigure satisfacerea nevoilor producţiei materiale şi ale populaţiei, optimizarea sistemelor de transporturi în concordanţă cu cerinţele traficului de mărfuri şi călători, intern şi internaţional. Prin introducerea pe scară largă a mijloacelor şi tehnologiilor moderne se vor asigura promptitudinea, siguranţa şi ridicarea economicităţii în transporturi şi telecomunicaţii.
Dezvoltarea economico-socială planificată va asigura îmbunătăţirea comerţului a aprovizionării şi servirii consumatorilor, lărgirea gamei de servicii oferite populaţiei.
Cercetarea ştiinţifică trebuie orientată spre rezolvarea problemelor esenţiale - prezente şi de perspectivă - ale societăţii, transpunerea cît mai rapidă a rezultatelor cercetării în practică, dezvoltarea şi folosirea deplină a capacităţii proprii de creaţie, sporirea contribuţiei ştiinţei la progresul multilateral al ţării.
Planul naţional unic trebuie să prevadă măsurile economico-sociale necesare pentru a se asigura dinamismul demografic, creşterea continuă a populaţiei ţării - factor fundamental al potenţialului naţional.
În vederea utilizării optime a resurselor de muncă ale ţării se vor asigura formarea şi repartizarea judicioasă a cadrelor, perfecţionarea permanentă a pregătirii lor, dirijarea forţelor de muncă spre sectoarele şi domeniile de care depind mersul înainte al întregii vieţi economico-sociale, creşterea nivelului general de instruire şi educaţie, crearea premiselor pentru apropierea treptată a muncii fizice de cea intelectuală.
Creşterea rapidă a productivităţii muncii - factor hotărîtor al victoriei noii orînduiri şi al întregii dezvoltări economico-sociale - se va realiza prin ridicarea calificării cadrelor, promovarea progresului tehnic, extinderea mecanizării şi automatizării, modernizarea şi perfecţionarea proceselor de producţie în toate ramurile, organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii, raţionalizarea consumului de muncă în fiecare unitate şi la scara întregii societăţi.
Reducerea cheltuielilor materiale în ansamblu producţiei sociale trebuie realizată prin reproiectarea şi reînnoirea produselor, asimilarea de produse şi tehnologii de înaltă economicitate, diminuarea consumurilor specifice de materii prime combustibil şi energie electrică, valorificarea superioară a tuturor resurselor materiale în fiecare unitate, înlăturarea pierderilor şi a risipei, instituirea unui sever regim de economii în toate sectoarele de activitate.
Accelerarea rotaţiei fondurilor încredinţate unităţilor socialiste trebuie să stea în centrul activităţii de conducere pe toate treptele organizatorice urmărind:
a) utilizarea intensivă a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor, a tuturor capacităţilor de producţie, astfel încît să se asigure resursele necesare reînnoirii şi modernizării fondurilor fixe în termene cît mai scurte; ... b) reducerea duratei procesului de aprovizionare-fabricaţie-vînzare pentru a obţine o producţie cît mai mare cu acelaşi volum de mijloace circulante; ... c) gospodărirea cu maximă eficienţă a tuturor fondurilor materiale şi băneşti. ...Dezvoltarea planificată trebuie să urmărească repartizarea armonioasă a forţelor de producţie pe teritoriu, accentuarea rolului social al clasei muncitoare în toate judeţele ţării, realizarea unor condiţii tot mai bune de lucru şi de viaţă pentru oamenii muncii din toate zonele patriei.
Sistematizarea localităţilor şi a teritoriului va urmări dezvoltarea economico-socială planificată a oraşelor şi comunelor în concordanţă cu progresul general al ţării, amplasarea construcţiilor noi în perimetrul construibil al oraşelor şi vetrei satelor, riguros delimitat, creşterea densităţii construcţiilor şi a locuitorilor atît în localităţile urbane, cît şi în cele rurale; transformarea unor localităţi rurale, care au perspectivă de dezvoltare, în centre urbane, ridicarea întregii activităţi economice, sociale şi culturale a comunelor şi satelor, apropierea treptată a condiţiilor de viaţă din sate de cele din oraşe, cerinţă importantă a construirii orînduirii societăţii comuniste.
În procesul dezvoltării economico-sociale planificate se vor lua măsurile necesare pentru protejarea mediului înconjurător împotriva poluării şi degradării, pentru conservarea bogăţiilor naturii şi asigurarea cadrului prielnic de viaţă, muncă şi creaţie întregului popor constructor al socialismului şi comunismului.
Scopul întregii politici de dezvoltare economico-socială planificată este creşterea sistematică a nivelului de trai şi de civilizaţie pentru toţi cetăţenii ţării, aşezarea consecventă a raporturilor sociale pe principiile echităţii socialiste, dezvoltarea multilaterală şi afirmarea deplină a personalităţii omului.
În planul naţional unic se vor prevedea măsurile necesare pentru creşterea veniturilor întregii populaţii în concordanţă cu dinamica venitului naţional şi cu principiul repartiţiei după muncă, sporirea consumului de bunuri şi servicii, dezvoltarea construcţiilor de locuinţe şi ridicarea gradului lor de confort, extinderea lucrărilor edilitare şi de gospodărie comunală, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de folosire a timpului liber, promovarea culturii, îmbunătăţirea asigurărilor sociale şi a ocrotirii sănătăţii.
Dezvoltarea planificată a economiei trebuie să asigure participarea cît mai intensă a ţării la diviziunea internaţională socialistă şi mondială a muncii, creşterea schimburilor economice externe, echilibrul balanţei de plăţi, extinderea cooperării industriale şi tehnico-ştiinţifice.
Relaţiile economice externe ale Republicii Socialiste România se dezvoltă pe baza respectării principiilor fundamentale ale suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc.
Planul naţional unic prevede lărgirea schimburilor comerciale şi în intensificarea cooperării economice şi tehnico-ştiinţifice cu statele membre ale Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, cu toate statele socialiste, în interesul dezvoltări multilaterale a fiecărei ţări şi egalizării nivelurilor de dezvoltare a ţărilor socialiste.
Vor fi promovate schimburile comerciale şi cooperarea economică şi tehnico-ştiinţifică cu ţările în curs de dezvoltare în spiritul năzuinţelor comune de accelerare a progresului economic şi social.
Vor fi dezvoltate relaţiile comerciale şi de cooperare cu toate ţările lumii, fără deosebire de orînduire socială.
Promovarea unui larg schimb de valori materiale, tehnico-ştiinţifice şi culturale cu celelalte popoare constituie o coordonată de bază a întregii politici externe a Republicii Socialiste România, o contribuţie activă la cauza colaborării internaţionale, a păcii şi progresului în lume.
Conducerea planificată a dezvoltării economico-sociale se întemeiază pe principiul centralismului democratic, care îmbină în mod organic conducerea întregii activităţi pe baza planului naţional unic cu autonomia funcţională a fiecărei unităţi.
Elaborarea şi realizarea planului naţional unic se bazează pe participarea largă şi nemijlocită a clasei muncitoare în alianţă cu ţărănimea, cu intelectualitatea, şi celelalte categorii de oameni ai muncii - în dubla lor calitate de producători ai valorilor materiale şi spirituale şi în acelaşi timp de proprietari ai mijloacelor de producţie, ai întregii avuţii naţionale.
În întreaga activitate economico-socială se va aplica consecvent principiul muncii şi conducerii colective, se vor asigura cadrul organizatoric instituţional, forme şi metode care să permită, la toate nivelurile de conducere, adoptarea deciziilor pe baza consultării oamenilor muncii.
Conducerea planificată trebuie să se înfăptuiască în concordanţă, cu cerinţele ştiinţei conducerii societăţii socialiste, să asigure perfecţionarea organizării activităţi în toate compartimentele vieţii societăţi, raţionalizarea treptelor ierarhice, simplificarea relaţiilor funcţionale şi eliminarea paralelismelor, apropierea conducerii de locul unde se îndeplineşte planul, precizarea clară a îndatoririlor, drepturilor şi răspunderilor, creşterea spiritului de iniţiativă în gospodărirea eficientă a resurselor materiale, umane şi financiare ale naţiunii.
Conducerea planificată trebuie să se bazeze pe un sistem informaţional economico-social, elaborat în mod ştiinţific, care să permită cunoaşterea obiectivă a realităţilor a legităţilor dezvoltării, a proceselor şi fenomenelor din societate, să asigure folosirea metodelor moderne de analiză şi decizie pe toate treptele organizatorice.
Activitatea de conducere planificată trebuie să se sprijine pe o strictă evidenţă economico-socială şi un control riguros al naţiunii asupra modului în care unităţile socialiste, toate colectivele de muncă îşi exercită atribuţiile şi îşi îndeplinesc obligaţiile ce le revin în cadrul planurilor de dezvoltare economico-socială a ţării.
Planul naţional unic trebuie să asigure creşterea în proporţii optime a tuturor ramurilor şi sectoarelor de activitate, corelarea organică şi armonioasă a acestora; dimensionarea consumurilor materiale în raport cu resursele economiei; concordanţa dintre veniturile băneşti şi cheltuielile pentru dezvoltarea economico-socială; dintre încasările şi plăţile în valută; o circulaţie monetară corespunzătoare activităţii economice; echilibrul general al economiei naţionale.
Înfăptuirea obiectivelor planificate se va sprijini pe folosirea coordonată a sistemelor de cointeresare materială, financiar şi de credit, de preţuri, pe dezvoltarea şi întărirea relaţiilor contractuale, în vederea gospodăriri judicioase a resurselor, creşterii eficienţei producţiei materiale.
Planificarea economico-socială trebuie să se organizeze şi să se desfăşoare ca o activitate permanentă în toate întreprinderile, centralele, instituţiile social-culturale, ministerele şi celelalte organe centrale, în organizaţiile cooperatiste, precum şi în unităţile administrativ-teritoriale, asigurîndu-se conlucrarea sistematică între toţi factorii interesaţi pentru adoptarea soluţiilor optime în elaborarea şi realizarea planului în gestiunea patrimoniului naţional.
Planificarea trebuie să realizeze încadrarea activităţii curente a tuturor unităţilor socialiste în tendinţele de perspectivă ale dezvoltării economico-sociale, în efortul comun de înfăptuire a liniei politice generale a Partidului Comunist Român, prin îmbinarea organică a prognozelor pe termen lung cu planurile cincinale şi anuale.
Prognozele pe termen lung vor determina alternative pentru deciziile politice cu caracter strategic, ţinînd seama de mutaţiile ce se întrevăd în diviziunea internaţională a muncii şi în progresul ştiinţifico-tehnic pe plan mondial, evoluţia previzibilă a proceselor economico-sociale, modificările posibile şi necesare în dinamica şi structura diferitelor ramuri, sectoare şi domenii de activitate ale societăţii româneşti.
Prognoza macroeconomică, prin care se va prefigura într-o concepţie unitară dezvoltarea economico-socială a ţării pe termen lung, va cuprinde:
a) dinamica previzibilă a fenomenelor demografice şi măsurile de politică demografică necesare pentru creşterea continuă a populaţiei, realizarea unei structuri optime pe vîrste, sporirea şi utilizarea raţională a forţelor de muncă; ... b) creşterea productivităţii sociale a muncii, principalele proporţii în formarea şi utilizarea venitului naţional; obiectivele şi căile de sporire a eficienţei economice: ... c) dinamica producţiei materiale, în primul rînd industriale şi agricole; dezvoltarea bazei de materii prime şi a resurselor energetice şi direcţiile de valorificare superioară a acestora; soluţiile de optimizare a profilului şi structurii economiei naţionale, a principalelor ei ramuri şi sectoare; concentrarea potenţialului tehnic şi uman spre produse cu caracteristici superioare, menţinute permanent la nivel mondial: ... d) obiectivele principale ale cercetării ştiinţifice naţionale şi ale cooperării tehnico-ştiinţifice cu alte state, etapele previzibile de introducere în producţie de noi materii prime, materiale, tehnologii şi produse; ... e) direcţiile principale privind pregătirea cadrelor în concordanţă cu nevoile de lungă perspectivă ale societăţii, ridicarea gradului de educaţie şi cultură al populaţiei; ... f) evoluţia comerţului exterior, domeniile posibile şi necesare de cooperare economică internaţională, principalele orientări ale participării României la fluxul mondial de valori; ... g) direcţiile de sistematizare teritorială a dezvoltării economico-sociale; ... h) principalele obiective privind satisfacerea tot mai deplină a nevoilor materiale şi spirituale ale membrilor societăţii. ...Pentru evaluarea tendinţelor de durată specifice diferitelor domenii de activitate se vor elabora studii economice, tehnice şi sociologice sintetizate în prognoze pe principalele produse, activităţi, ramuri şi sectoare ale vieţii sociale; prognoze pe probleme cu caracter complex; prognoze ale dezvoltării economico-sociale în profil teritorial.
Planurile cincinale de dezvoltare economico-socială cuprind obiectivele fixate pentru etapa respectivă de Partidul Comunist Român, stabilesc căile şi mijloacele necesare realizării acestor obiective.
Planurile cincinale au caracter executoriu şi prevăd pentru întreaga perioadă de cinci ani şi pe fiecare an al perioadei:
a) volumul fizic şi în expresie valorică al producţiei din industrie, agricultură, construcţii; volumul activităţii din transporturi, telecomunicaţii, circulaţia mărfurilor şi din celelalte ramuri producătoare de bunuri sau servicii; ... b) principalele sarcini cu privire la folosirea intensivă a capacităţilor de producţie, mecanizarea şi automatizarea proceselor de producţie, ridicarea calităţii produselor, asimilarea de noi produse şi modernizarea celor existente, introducerea tehnologiilor moderne de fabricaţie, precum şi acţiunile privind introducerea în economie a tehnicii electronice de calcul; ... c) principalele teme de cercetare ştiintifică şi tehnologică, precum şi sarcini cu privire la aplicarea în practică a rezultatelor lor şi la efectele economice prevăzute; ... d) limita maximă a volumului de investiţii şi de construcţii-montaj; lista principalelor obiective cu precizarea capacităţilor şi a termenelor de punere în funcţiune; volumul fondurilor fixe ce vor fi date în exploatare; ... e) sarcini privind repartizarea principalelor materii prime, materiale şi produse; norme şi normative de consum şi de stocuri; normative privind valorificarea materiilor prime; ... f) costurile de producţie, cheltuielile materiale, rentabilitatea în principalele ramuri şi sectoare, eficienţa utilizării fondurilor fixe şi a mijloacelor circulante; ... g) fondul de remunerare a muncii şi numărul personalului; planificarea structurii personalului pe principalele categorii - personal de producţie (muncitori, ingineri, maiştri şi tehnicieni), personal de cercetare şi proiectare, personal de administraţie şi personal de întreţinere şi pază - se va face de către toate unităţile socialiste pe baza normelor de personal stabilite pe ramuri şi sectoare de activitate; ... h) nivelul şi dinamica productivităţii muncii în principalele ramuri şi activităţi, precum şi sarcini privind utilizarea judicioasă a forţei de muncă; ... i) principalele sarcini cu privire la dezvoltarea învăţămîntului, în strînsă legătură cu nevoile practice ale societăţi, pregătirea şi perfecţionarea cadrelor; ... j) volumul de export şi limitele maxime ale importului, cu specificarea principalelor produse care fac obiectul comerţului exterior; acţiunile de cooperare; încasările şi plăţile din schimburile comerciale, din prestări de servicii şi alte operaţiuni valutare necomerciale; ... k) obiectivele principale de ridicare a nivelului de trai material şi cultural al poporului; creşterea veniturilor, volumul vînzărilor de mărfuri cu amănuntul şi al prestaţiilor de servicii către populaţie; principalele investiţii şi acţiuni social-culturale privind învăţămîntul, cultura, ocrotirea sănătăţii, asistenţa şi asigurările sociale; construcţia de locuinţe, lucrările de gospodărie comunală şi de sistematizare a localităţilor şi teritoriului. ...Planurile cincinale se vor întemeia pe analiza mai multor variante care să ofere organelor ce urmează să ia hotărîri asupra planurilor elementele necesare de fundamentare temeinică a opţiunii lor.
Planurile cincinale se adoptă cu 1-2 ani înainte de începerea executării şi vor cuprinde totodată principalele obiective ale perioadei următoare de cinci ani, urmărindu-se pregătirea condiţiilor materiale şi organizatorice necesare pentru continuitatea dezvoltării economico-sociale planificate.
În vederea atingerii obiectivelor prevăzute în planurile cincinale, se vor elabora programe cuprinzînd căile şi măsurile concrete prin care se va acţiona pentru lărgirea bazei de materii prime şi valorificarea superioară a acestora, utilizarea cu eficienţă maximă a capacităţilor de producţie, introducerea progresului tehnic şi dezvoltarea cercetării ştiinţifice, asimilarea de produse noi şi ridicarea calităţii producţiei, formarea şi perfecţionarea pregătirii cadrelor, creşterea productivităţii muncii, reducerea cheltuielilor materiale, precum şi pentru alte laturi calitative ale dezvoltării economico-sociale. Sarcinile cuprinse în aceste programe vor fi desfăşurate pe ani.
Prevederile anuale din planul cincinal se actualizează şi se îmbunătăţesc ţinînd seama de resursele noi apărute, de posibilităţile de utilizare mai bună a fondurilor de producţie şi a forţei de muncă, în stadiul realizării programului de investiţii, de previziunile în legătură cu evoluţia cererilor pe piaţa internă şi externă, de contractele economice, precum şi de alte elemente care cer adaptarea prevederilor iniţiale de plan pentru menţinerea dinamismului şi echilibrului în economie şi depăşirea prevederilor planului cincinal.
Planul anual se va actualiza cu un semestru înainte de începerea executării. În planul anual se vor stabili şi măsurile pentru pregătirea condiţiilor materiale, organizatorice şi tehnice necesare realizării sarcinilor pe anul următor.
Anual, se vor actualiza, de asemenea, programele elaborate potrivit articolului precedent.
Planurile cincinale şi anuale se vor elabora în profil departamental, de ramură şi teritorial:
a) în profil departamental se stabilesc sarcinile şi mijloacele de realizare pe unităţi socialiste în conformitate cu structura organizatorică existentă; ... b) în profil de ramură se stabilesc sarcinile, mijloacele de realizare pe ramuri, subramuri şi activităţi, în conformitate cu clasificarea unitară pe economia naţională; ... e) în profil teritorial se prevăd principalii indicatori ai dezvoltării economico-sociale pe comune, oraşe şi judeţe. ...Planurile pe întreprinderi, centrale, organizaţii cooperatiste, ministere şi celelalte organe centrale, ca şi planurile pe ramuri ce coordonează şi armonizează cu planurile în profil teritorial, ale comunelor, oraşelor, judeţelor şi municipiului Bucureşti, asigurîndu-se sistematizarea dezvoltării economico-sociale a întregii ţări.
Obiectivele şi sarcinile concrete, cantitative şi calitative, cuprinse în planurile cincinale şi anuale, precum şi mijloacele ce se prevăd a fi alocate în acest scop se exprimă printr-un sistem de indicatori, norme şi normative, stabilit într-o concepţie unitară şi supus unei activităţi permanente de raţionalizare şi perfecţionare potrivit necesităţilor conducerii ştiinţifice a activităţii economico-sociale.
Sistemul de indicatori, norme şi normative trebuie să asigure măsurarea exactă a volumului de activitate, a mijloacelor alocate şi a rezultatelor economice ce urmează a fi obţinute în raport cu fondurile puse la dispoziţie, să stabilească fizic cantităţile de materii prime, materiale, bunuri de consum, maşini-unelte, utilaje, instalaţii, piese de schimb şi alte produse sau servicii necesare economiei şi care trebuie realizate prin încărcarea optimă a capacităţilor existente; să elimine circulaţia nejustificată economic a produselor, semifabricatelor, subansamblelor care încarcă cheltuielile de producţie şi denaturează rezultatele activităţii economice; să exprime precis aportul fiecărei unităţi socialiste la crearea venitului naţional, la dezvoltarea economico-socială a ţării.
Sistemul de indicatori, norme şi normative cuprinse în legile de aprobare a planurilor va fi detaliat şi completat cu indicatorii adaptaţi specificului fiecărei trepte organizatorice pentru ca la nivelul unităţilor de bază să permită conducerea concretă, operativă şi eficientă, să cuprindă şi să caracterizeze deplin întreaga lor activitate.
În elaborarea planurilor cincinale şi anuale se utilizează balanţe materiale, valorice şi de forţă de muncă prin care se determină şi se verifică echilibrul între resursele economiei naţionale şi utilizarea acestora.
În activitatea de echilibrare a balanţelor materiale se va urmări dimensionarea resurselor pe baza încărcării optime a capacităţilor de producţie, extinderii folosirii materiilor prime şi materialelor din ţară, a înlocuitorilor, resurselor secundare şi deşeurilor; dimensionarea şi acoperirea necesarului pe bază de norme şi normative de consuma, cu fundamentare tehnico-economică; dimensionarea raţională a stocurilor.
Balanţa forţei de muncă va determina resursele de muncă, posibilităţile de cuprindere în activitatea economică şi social-culturală a tineretului şi femeilor; va stabili repartizarea forţei de muncă pe ramuri în raport cu dezvoltarea acestora şi creşterea productivităţii muncii; va asigura echilibrul între resurse şi necesităţi pe categorii profesionale şi în profil teritorial.
La întocmirea balanţelor valorice trebuie să se urmărească sporirea sistematică a produsului social şi a venitului naţional, utilizarea resurselor cu un înalt spirit gospodăresc, creşterea vitezei de circulaţie a fondurilor materiale şi băneşti corespunzător dezvoltării activităţilor economico-sociale, echilibrarea balanţei de plăţi externe, consolidarea continuă a monedei naţionale şi a puterii ei de cumpărare.
În planurile cincinale şi anuale se vor cuprinde:
a) rezerve de plan - pentru satisfacerea unor nevoi neprevăzute care apar în cursul executării planului - sub formă de materii prime, materiale, combustibili, piese de schimb şi produse finite, fonduri băneşti pentru investiţii şi pentru remunerarea muncii, fonduri valutare; ... b) rezerve de stat pentru satisfacerea unor situaţii excepţionale. ...Prevederile planurilor cincinale şi anuale constituie sarcini obligatorii.
Sarcinile de plan nu se pot modifica decît de organele care le-au aprobat, numai în cazuri bine justificate şi cu obligaţia de a respecta sarcinile ce le revin din planul naţional unic şi de a stabili măsurile necesare pentru menţinerea proporţiilor, ritmurilor şi echilibrului în economie, atît în anul de plan respectiv, cît şi pe cincinal.
Modificările de plan se efectuează după dezbaterea acestora cu organele de conducere colectivă ale unităţilor respective. Modificările de plan pentru perioade expirate sînt interzise.
Unităţile socialiste sînt obligate să acţioneze cu fermitate pentru introducerea unui spirit de înaltă exigenţă în activitatea de elaborare şi îndeplinire a planului, pentru respectarea riguroasă a sarcinilor planificate, întărirea continuă a disciplinei de plan.
Sarcinile asumate de unităţile socialiste peste prevederile planurilor anuale şi cincinale se vor corela pe trepte organizatorice şi la nivelul economiei naţionale, în cadrul unui plan suplimentar care să concretizeze cantităţile de materii prime, materiale, combustibili, produse finite şi servicii necesare economiei, să asigure baza tehnico-materială, forţa de muncă şi desfacerea producţiei, creşterea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost şi eficienţa corespunzătoare acestor sarcini.
Depăşirea planului de producţie de către unităţile socialiste trebuie să fie orientată spre produsele cu desfacere asigurată pentru export, pentru accelerarea punerii în funcţiune a obiectivelor de investiţii şi pentru fondul pieţei, să contribuie la creşterea eficienţei economice.
Organele de conducere colectivă asigură elaborarea proiectelor planurilor cincinale şi anuale ale unităţilor respective, potrivit obiectivelor generale ale dezvoltării economico-sociale a ţării; planurile unităţilor socialiste se aprobă de organele lor de conducere colectivă, cu respectarea sarcinilor ce decurg din planul naţional unic.
Comitetele şi consiliile oamenilor muncii, consiliile ministerelor şi ale celorlalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare răspund de elaborarea şi fundamentarea planurilor unităţilor socialiste şi sînt obligate să elaboreze măsurile necesare pentru îndeplinirea lor ritmică şi integrală, să analizeze periodic, pe bază de bilanţ, mersul activităţii economico-sociale, să exercite un control exigent asupra îndeplinirii sarcinilor stabilite, să adopte măsurile pentru rezolvarea operativă a problemelor ce se ridică în executarea planului, să acţioneze cu fermitate pentru întărirea disciplinei de plan, a disciplinei economice.
Directorul întreprinderii şi directorul general al centralei exercită conducerea curentă şi răspunde de îndeplinirea hotărîrilor organelor de conducere colectivă privind elaborarea şi executarea planului, organizarea în condiţii optime a producţiei şi a muncii, aprovizionarea ritmică cu materii prime şi materiale, vînzarea produselor, valorificarea intensivă a întregului potenţial productiv şi administrarea cu eficienţă maximă a patrimoniului unităţilor pe care le conduc.
Ministrul asigură aducerea la îndeplinire a hotărîrilor consiliului cu privire la elaborarea şi realizarea planului, răspunde de îndrumarea curentă a unităţilor subordonate, de organizarea colaborării între acestea pentru valorificarea integrală prin plan a resurselor de care dispun şi de realizarea ritmică, în condiţii de înaltă eficienţă, a obiectivelor şi sarcinilor planificate.
Atribuţiile şi răspunderile conducătorilor compartimentelor care participă la elaborarea şi realizarea planurilor se stabilesc de organele de conducere colectivă din întreprinderi, centrale, ministere şi alte unităţi socialiste.
În toate unităţile socialiste oamenii muncii participă nemijlocit la elaborarea şi înfăptuirea planului, la dezbaterea şi soluţionarea problemelor cu privire la dezvoltarea activităţii economico-sociale.
Adunarea generală a oamenilor muncii - forul prin care clasa muncitoare, masele de oameni ai muncii participă direct la conducerea unităţii în care lucrează - dezbate planurile cincinale şi anuale, precum şi măsurile ce se impun în vederea îndeplinirii şi depăşirii planului, mobilizării rezervelor interne de creştere a eficienţei activităţii economice şi îmbunătăţirii condiţiilor de muncă şi social-culturale ale oamenilor muncii.
Activitatea de elaborare şi fundamentare a planurilor cincinale şi anuale în toate întreprinderile, centrale, unităţile economice şi social-culturale asimilate acestora, precum şi în unităţile teritorial-administrative - comune, oraşe, municipii, judeţe - se desfăşoară sub îndrumarea şi controlul organelor şi organizaţiilor de partid care urmăresc cuprinderea în plan a tuturor rezervelor existente, valorificarea superioară a potenţialului tehnic şi uman, orientează desfăşurarea lucrărilor de planificare în concordanţă cu directivele partidului cu privire la dezvoltarea economico-socială a ţării, mobilizează toţi oamenii muncii pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor planificate.
Etapele şi modul de elaborare a planurilor
Activitatea de planificare porneşte de la unităţile de bază economice, social-culturale şi teritorial-administrative, astfel:
a) Întreprinderile, organizaţiile cooperatiste şi unităţile social-culturale vor elabora proiectele de planuri cincinale şi anuale corespunzător potenţialului şi profilului lor de activitate, conlucrînd cu centralele din care fac parte, respectiv cu unităţile cooperatiste, precum şi cu comitetele executive ale consiliilor populare, pentru încadrarea planurilor lor în orientările generale privind dezvoltarea economico-socială a ţării. ... b) La centralele industriale şi unităţile asimilate lor se concentrează analiza, fundamentarea şi elaborarea proiectelor planurilor cincinale şi anuale. În cadrul activităţii coordonate şi simultane de întocmire a planului naţional unic, centralele şi unităţile asimilate, ca titulari de plan, vor conlucra strîns cu ministerele, alte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare şi Comitetul de Stat al Planificării pentru valorificarea optimă, în proiectele lor de planuri, a tuturor resurselor de care dispun, în concordanţă cu nevoile, şi posibilităţile economiei naţionale. ...Centralele vor asigura participarea largă a specialiştilor din producţie, din institute de cercetare, proiectare şi din învăţămînt la elaborarea şi fundamentarea proiectelor lor de planuri cincinale şi anuale.
Centralele şi unităţile asimilate trebuie să acorde asistenţă tehnică şi economică unităţilor subordonate în elaborarea proiectelor lor de planuri, să asigure specializarea acestora şi cooperarea judicioasă între ele, integrarea propunerilor primite de la întreprinderile componente în proiectul de plan al centralei în condiţiile folosirii intensive a întregului potenţial de producţie.
Centrala industrială transmite proiectul său de plan ministerului tutelar, precum şi la Comitetul de Stat al Planificării.
c) Proiectele planurilor cincinale şi anuale, elaborate de cooperative şi uniunile judeţene de cooperative meşteşugăreşti şi de consum, se înaintează la uniunile cooperatiste centrale, care conlucrează cu Comitetul de Stat al Planificării şi alte organe centrale la încadrarea proiectelor lor de planuri în planul naţional unic. Cooperativele şi uniunile de cooperative conlucrează pe plan local cu comitetele executive ale consiliilor populare pentru încadrarea planurilor lor în orientările generale privind dezvoltarea economico-socială a unităţii teritorial-administrative în care îşi desfăşoară activitatea. ... d) Ministerele şi celelalte organe centrale titulare de plan elaborează, într-o concepţie unitară şi de perspectivă, în strînsă colaborare cu Comitetul de Stat al Planificării, proiectul de plan pentru întreaga ramură sau activitate de care răspund, urmărind profilarea eficientă a subramurilor pe care le coordonează; participă nemijlocit la elaborarea proiectelor de planuri în centrale şi alte unităţi subordonate, analizează, sintetizează şi corelează propunerile acestora, asigurînd integrarea lor organică în planul naţional unic. ...Ministerele şi celelalte organe centrale vor transmite la Comitetul de Stat al Planificării proiectele lor de planuri, în care vor cuprinde obiectivele şi mijloacele de realizare a acestora atît pe ansamblu cît şi pe centrale.
Unităţile economice şi social-culturale de interes republican au obligaţia să transmită propunerile lor de plan atît organelor ierarhic superioare, cît şi comitetelor executive ale consiliilor populare, orăşeneşti, municipale şi judeţene pe teritoriul cărora îşi desfăşoară activitatea.
Întreprinderile, centralele şi ministerele vor colabora cu comitetele executive ale consiliilor populare orăşeneşti, municipale şi judeţene în procesul de elaborare, fundamentare şi definitivare a proiectelor planurilor cincinale şi anuale, pentru coordonarea proiectelor planurilor în profil departamental cu proiectele planurilor în profil teritorial.
Comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orăşeneşti şi municipale elaborează proiectele de planuri pe baza propunerilor unităţilor economice şi social-culturale, urmărind încadrarea optimă a acestora în dezvoltarea economico-socială a comunei, oraşului sau municipiului respectiv.
Proiectele de planuri elaborate de comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orăşeneşti şi municipale se transmit comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene, care elaborează, în conlucrare cu unităţile teritorial-administrative subordonate, cu centralele, uniunile de cooperative, ministerele şi alte organe centrale, proiectul planului de dezvoltare economico-socială a judeţului.
Comitetul de Stat al Planificării, în colaborare cu ministerele, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene, asigură corelarea propunerilor de plan şi, corespunzător posibilităţilor şi necesităţilor economiei naţionale, elaborează proiectele planurilor cincinale şi anuale pe care le prezintă Consiliului de Miniştri.
Proiectul planului naţional unic de dezvoltare economico-socială elaborat de Consiliul de Miniştri, după examinarea lui de către Consiliul Suprem al Dezvoltării Economico-Sociale, se prezintă spre dezbatere şi adoptare Marii Adunări Naţionale.
Sarcinile planurilor cincinale şi anuale aprobate au caracter obligatoriu şi se desfăşoară pe trepte organizatorice, astfel:
a) Consiliul de Miniştri desfăşoară sarcinile ce revin din planul naţional unic de dezvoltare economico-socială a ţării pe titulari de plan: ministere, alte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene. ...Principalele sarcini cuprinse în planul anual, adoptat prin lege, se repartizează de către Consiliul de Miniştri pe trimestre şi pe luni, asigurînd desfăşurarea ritmică şi echilibrată a activităţii în cursul anului.
b) Ministerele şi celelalte organe centrale desfăşoară pe centrale şi unităţi direct subordonate sarcinile şi mijloacele materiale şi financiare ce le revin din planul naţional unic, în calitate de titulari de plan, detaliate cu obiective specifice şi stabilesc măsuri cu privire la realizarea acestora. Sarcinile şi mijloacele materiale şi financiare, repartizate pe centrale de către ministere se examinează împreună cu Comitetul de Stat al Planificării şi se supun aprobării Consiliului de Miniştri. ... c) Centralele şi unităţile asimilate lor desfăşoară sarcinile, precum şi mijloacele materiale şi financiare stabilite de ministere şi alte organe centrale pe întreprinderi şi unităţi direct subordonate, detaliate cu obiective specifice şi stabilesc măsuri pentru îndeplinirea acestora. ... d) Întreprinderile şi unităţile asimilate lor, în calitate de titulari de plan, stabilesc pe subunităţi, secţii şi ateliere sarcinile ce le revin acestora şi definitivează măsurile necesare pentru înfăptuirea lor. ... e) Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene stabilesc - pe baza sarcinilor ce decurg din planul naţional unic - planul de dezvoltare economico-socială a judeţului, cuprinzînd activitatea unităţilor de subordonare locală, activitatea organizaţiilor cooperatiste şi activitatea unităţilor de interes republican, pe care îl supun spre dezbatere şi adoptare consiliilor populare judeţene; după adoptarea planului comitetele executive repartizează sarcinile pe unităţile direct subordonate. ...Pe baza sarcinilor repartizate de către consiliile populare judeţene, comitetele executive ale consiliilor populare orăşeneşti şi comunale întocmesc planurile de dezvoltare economico-socială a oraşelor şi comunelor, le prezintă spre adoptare consiliilor populare respective şi repartizează sarcinile pe unităţile direct subordonate.
f) La organizaţiile cooperatiste, sarcinile de plan cincinale şi anuale se aprobă potrivit statutelor lor de organizare; organizaţiile cooperatiste vor asigura înfăptuirea, în sectorul cooperatist, a obiectivelor care decurg pentru acest sector din planul naţional unic de dezvoltare economico-socială a ţării. ...Planificarea în industrie
La elaborarea planurilor cincinale şi anuale precum şi în cursul executării acestora, unităţile socialiste cu activitate industrială au obligaţia să asigure:
a) dimensionarea volumului de producţie fundamentat pe evidenţa riguroasă a capacităţilor de producţie şi folosirea lor intensivă, prin încărcarea maximă şi utilizarea completă a timpului disponibil al maşinilor şi instalaţiilor, generalizarea schimbului 2 şi extinderea lucrului în schimbul 3; ... b) planificarea producţiei fizice, a produselor şi sortimentelor, a pieselor de schimb, ce urmează a fi introduse în fabricaţie în concordanţă cu cerinţele pieţei interne şi externe, determinate prin contracte economice, comenzi ferme sau studii speciale de conjunctură; ... c) planificarea - în corelaţie cu volumul producţiei - a necesarului de materii prime, materiale, combustibil şi energie electrică, determinat pe bază de norme de consum şi norme de stocuri, fundamentate tehnic, stabilind măsurile necesare pentru reducerea sistematică a consumurilor specifice şi valorificarea superioară a resurselor materiale; ... d) planificarea numărului şi structurii personalului pe principalele categorii: personal de producţie (muncitori, ingineri, maiştri, tehnicieni), personal de cercetare şi proiectare, personal de administraţie, personal de întreţinere şi pază, în strînsă concordanţă cu producţia planificată, cu normele de muncă şi normativele de personal aprobate; determinarea măsurilor privind recrutarea, pregătirea şi ridicarea calificării profesionale a întregului personal, creşterea productivităţii muncii şi raţionalizarea consumului de muncă; ... e) organizarea ştiintifică a producţiei şi a muncii; introducerea metodelor moderne de programare şi urmărire a producţiei; ... f) planificarea şi executarea în termene scurte şi de bună calitate a lucrărilor de întreţinere şi reparaţii ale maşinilor, instalaţiilor, asigurînd funcţionarea acestora în condiţii de siguranţă şi cu randamente maxime; ... g) planificarea investiţiilor necesare dezvoltării şi modernizării producţiei determinate pe bază de studii tehnico-economice; stabilirea surselor de finanţare; a duratelor de execuţie şi a rezultatelor maxime ce pot fi obţinute; asigurarea condiţiilor de realizare a lucrărilor prevăzute. Este interzisă angajarea fondurilor materiale şi băneşti pentru investiţii în toate cazurile în care capacităţi similare existente sînt incomplet folosite; ... h) planificarea cercetărilor ştiinţifice şi a măsurilor necesare pentru perfecţionarea tehnologiilor, înnoirea producţiei, ridicarea parametrilor tehnico-economici şi a calităţii produselor, mecanizarea şi automatizarea proceselor de producţie, în colaborare cu unităţile de cercetare ştiinţifică; ... i) determinarea costurilor de producţie, a căilor da reducere a cheltuielilor materiale şi a celorlalte cheltuieli; stabilirea măsurilor pentru gospodărirea cu eficienţă maximă şi accelerarea vitezei de recuperare şi modernizare a fondurilor fixe şi a rotaţiei mijloacelor circulante, pentru creşterea rentabilităţii şi a beneficiilor. ...Centrala industrială, ca mare organizaţie economică complexă, reprezintă unitatea de bază în activitatea de planificare economico-socială; centrala poartă întreaga răspundere pentru elaborarea planurilor în domeniul său de activitate şi pentru îndeplinirea sarcinilor de plan pe ansamblul centralei şi de către fiecare unitate subordonată.
Centrala industrială trebuie să exercite un control sistematic asupra executării planului, să acţioneze cu hotărîre pentru gospodărirea cu maximum de eficienţă a fondurilor materiale şi băneşti, asigurarea unui regim strict de economii şi întărirea disciplinei de plan în toate unităţile subordonate.
La elaborarea planurilor anuale şi cincinale, centrala industrială are obligaţia să dimensioneze şi să coreleze indicatorii de plan, să adopte măsuri pentru realizarea acestora, astfel încît să se asigure creşterea gradului de utilizare a maşinilor, utilajelor, instalaţiilor şi suprafeţelor de producţie, folosirea intensivă a întregului potenţial productiv.
Centrala industrială stabileşte pe unităţi subordonate şi pe ansamblul centralei volumul producţiei concretizat pe produse finite, semifabricate, subansamble, piese de schimb, asigurînd extinderea cooperării, specializării, tipizării pieselor, reperelor, prefabricatelor, folosirea optimă a capacităţilor de producţie din unităţile componente; sarcinile de investiţii, de livrări la fondul pieţei şi de export de asimilare de produse şi tehnologii noi, nivelul cheltuielilor de producţie; centrala stabileşte obiectivele cercetărilor ştiinţifice privind modernizarea produselor, introducerea în fabricaţie a unor materiale noi şi înlocuirea de materiale deficitare, reducerea consumurilor specifice, modernizarea utilajelor, perfecţionarea proceselor de fabricaţie şi alte sarcini specifice care să asigure îndeplinirea şi depăşirea obligaţiilor ce revin centralei în cadrul planului ministerului.
Centrala industrială trebuie să îndrume în mod unitar, să controleze şi să acorde sprijin tehnic şi economic întreprinderilor subordonate, să organizeze aprovizionarea cu materii prime, materiale şi combustibili, desfacerea produselor, realizarea programului de investiţii şi de pregătire a cadrelor în concordanţă cu dezvoltarea activităţii sale economice.
Centrala are sarcina de a studia tendinţele dezvoltării economice şi tehnico-ştiinţifice pe plan internaţional, de a dezvolta activitatea proprie de cercetare şi de proiectare, de a asigura difuzarea şi aplicarea operativă a experienţei acumulate în perfecţionare produselor şi tehnologiilor, de a moderniza procesele de producţie şi a introduce progresul tehnic în toate unităţile sale, adaptînd permanent producţia la cerinţele pieţei interne şi externe.
Planul întreprinderii se elaborează şi se realizează în cadrul planului centralei din care face parte. Întreprinderea industrială răspunde de cuprinderea în plan şi folosirea intensivă a întregului potenţial de care dispune. Întreprinderea are obligaţia să concretizeze pe produse, semifabricate, subansamble, piese de schimb întregul volum de producţie, precum şi livrările pentru consumul productiv, investiţii, fondul pieţei şi export, să organizeze, pe baze ştiinţifice, desfăşurarea ritmică a producţiei şi livrărilor, să folosească raţional forţa de muncă, să ia măsuri pentru reducerea consumurilor specifice de materii prime şi materiale, a costurilor de producţie, ridicarea parametrilor tehnici şi economici şi a calităţii produselor, creşterea rentabilităţii producţiei. Întreprinderea răspunde de buna gestionare a fondurilor încredinţate, de întreţinerea, repararea şi funcţionarea în condiţii de siguranţă a maşinilor şi instalaţiilor, de îmbunătăţirea permanentă a tehnologiilor.
Ministerul asigură înfăptuirea politicii partidului şi statului în ramura pe care o coordonează, răspunde de elaborarea şi fundamentarea planurilor cincinale şi anuale ale tuturor centralelor şi întreprinderilor direct subordonate, de încadrarea acestora în prevederile planului naţional unic, precum şi de îndeplinirea integrală a sarcinilor ce-i revin din planurile cincinale şi anuale de dezvoltare economico-socială a ţării.
Ministerele organizează îndeplinirea planului de către unităţile subordonate, controlează întreaga activitate a centralelor şi întreprinderilor direct subordonate, le acordă sprijin operativ pentru realizarea în condiţii de eficienţă economică maximă a obiectivelor prevăzute în plan, studiază tendinţele dezvoltării în perspectivă a ramurii respective pe plan mondial; adoptă măsuri de adîncire a cooperării între unităţile subordonate şi organizează activitatea de cooperare cu celelalte ministere, organe centrale şi organele locale ale administraţiei de stat; coordonează activitatea de colaborare şi cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică externă din sfera lor de activitate.
Planificarea în agricultură
La elaborarea planurilor cincinale şi anuale şi în cursul înfăptuirii acestora, unităţile socialiste din agricultură trebuie să asigure:
a) creşterea continuă a producţiei de cereale, plante tehnice, legume, fructe şi alte produse vegetale, fundamentată pe folosirea integrală şi intensivă a terenurilor agricole şi o structură eficientă a culturilor; pe utilizarea, cu randament maxim, a tractoarelor şi celorlalte maşini agricole, a sistemelor de irigaţii, a îngrăşămintelor chimice şi a celorlalte mijloace de producţie; ... b) dezvoltarea sistematică a producţiei animaliere, fundamentată pe creşterea numerică şi calitativă a şeptelului, îmbunătăţirea raselor de animale, asigurarea furajelor la nivelul normelor de consum stabilite şi aplicarea tehnologiilor moderne în creşterea animalelor; ... c) creşterea continuă a contribuţiei la formarea fondului de stat de produse agricole vegetale şi animale în concordanţă cu potenţialul de producţie, mijloacele asigurate şi cerinţele economiei naţionale; ... d) dezvoltarea producţiei şi utilizarea de seminţe şi material de plantat din soiuri şi hibrizi cu randamente ridicate, care să valorifice în condiţii optime pămîntul şi baza materială; ... e) utilizarea raţională a forţei de muncă, ridicarea calificării profesionale şi creşterea productivităţii muncii, gospodărirea cu eficienţă maximă a fondurilor de care dispun, reducerea sistematică a cheltuielilor materiale şi băneşti pentru obţinerea de rezultate economice superioare în toate ramurile de producţie şi toate unităţile agricole. ...Întreprinderile agricole de stat au obligaţia să stabilească sarcinile lor de plan şi ale subunităţilor, asigurînd specializarea raţională a producţiei în fermele componente, folosirea intensivă a pămîntului, a întregii baze tehnico-materiale, în vederea obţinerii de producţii ridicate cu cheltuieli cît mai reduse.
Unităţile pentru mecanizarea agriculturii vor dimensiona prin plan volumul activităţii lor în strînsă concordanţă cu nevoile cooperativelor agricole de producţie cărora le prestează servicii; ele au obligaţia să execute, în condiţii optime, toate lucrările contractate, să asigure creşterea gradului de mecanizare a lucrărilor agricole, contribuind la realizarea de recolte ridicate, la îndeplinirea şi depăşirea planului de către fiecare cooperativă agricolă de producţie; răspund de folosinţa intensivă a parcului de tractoare şi maşini agricole, de sporirea continuă a eficienţei activităţii lor economice.
Cooperativele agricole de producţie vor stabili planul de producţie şi de valorificare a acesteia în concordanţă cu condiţiile concrete în care îşi desfăşoară activitatea şi în cadrul concepţiei unitare de dezvoltare şi modernizare a agriculturii, urmărind sporirea averii obşteşti, întărirea proprietăţii socialiste, creşterea continuă a veniturilor membrilor cooperatori.
Asociaţiile intercooperatiste vor asigura prin plan extinderea cooperării între cooperativele agricole de producţie, organizînd, prin asociere, unităţi de creşterea şi îngrăşarea animalelor, producerea furajelor combinate, prelucrarea şi valorificarea produselor agricole, efectuarea de lucrări de îmbunătăţiri funciare care să contribuie la creşterea producţiei şi sporirea veniturilor.
Trusturile judeţene ale întreprinderilor agricole de stat îndrumă, controlează şi răspund de elaborarea şi îndeplinirea planurilor de către întreprinderile agricole subordonate; asigură încadrarea activităţii întreprinderilor agricole de stat în planul unic de dezvoltare a agriculturii din judeţul respectiv.
Comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orăşeneşti, municipale şi judeţene elaborează proiectul planului producţiei agricole al unităţii teritorial-administrative, asigurînd apărarea şi conservarea fondului funciar, folosirea integrală şi eficientă a pămîntului, a întregului potenţial productiv al unităţilor agricole de stat, al cooperativelor agricole de producţie, al gospodăriilor membrilor cooperatori şi al gospodăriilor ţărăneşti individuale, în concordanţă cu obiectivele planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a ţării.
Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor răspunde de înfăptuirea politicii de dezvoltare a producţiei agricole în sectorul de stat, sectorul cooperaţiei şi în gospodăriile populaţiei; elaborează, pe baza propunerilor unităţilor direct subordonate şi ale comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene, proiectul planului de dezvoltare pentru întreaga agricultură şi răspunde de îndeplinirea sarcinilor stabilite prin plan.
Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor îndrumă elaborarea proiectelor planurilor în unităţile socialiste din agricultură; asigură încadrarea planurilor unităţilor subordonate în sarcinile rezultate din planul naţional unic de dezvoltare economico-socială a ţării; împreună cu Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie asigură înfăptuirea în sectorul cooperatist a obiectivelor privind agricultura, cuprinse în planul naţional unic.
Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor va conlucra cu comitetele executive ale consiliilor populare judeţene la întocmirea proiectelor de planuri de dezvoltare a agriculturii în profil teritorial.
Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor va desfăşura pe judeţe şi în cadrul acestora pe sectoare (stat, cooperative şi gospodării individuale) sarcinile privind dezvoltarea agriculturii cuprinse în planul naţional unic şi după ce le va examina cu Comitetul de Stat al Planificării le va transmite comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene.
Planificarea în transporturi şi telecomunicaţii
Unităţile economice cu activitate de transporturi feroviare, rutiere, navale şi aeriene au obligaţia ca, la elaborarea şi în execuţia planurilor cincinale şi anuale, să asigure:
a) planificarea volumelor de transport în traficul intern şi extern de mărfuri şi călători în concordanţă cu dezvoltarea economico-socială a ţării şi cererile beneficiarilor; ... b) folosirea intensivă a capacităţilor de transport, sporirea vitezei şi siguranţei în circulaţie; ... c) repartizarea judicioasă a mărfurilor pe categorii de transport, pe baza criteriilor economice şi a calculelor de optimizare a transporturilor; ... d) planificarea acţiunilor de creştere a capacităţii şi de modernizare a mijloacelor de transport, de reparaţie şi întreţinere a acestora; ... e) planificarea acţiunilor de mecanizare a operaţiunilor de încărcare-descărcare, precum şi a celor de introducere a paletizării şi containerizării, urmărind reducerea sistematică a timpului de imobilizare a mijloacelor de transport; ... f) planificarea numărului şi structurii personalului urmărind utilizarea judicioasă a cadrelor, ridicarea continuă a nivelului de pregătire profesională a acestora; ... g) creşterea continuă a veniturilor din transporturile interne şi internaţionale, reducerea sistematică a consumurilor specifice şi a tuturor cheltuielilor, sporirea beneficiilor în raport cu fondurile de producţie puse la dispoziţie. ...Unităţile de poştă şi telecomunicaţii au obligaţia ca la elaborarea şi în executarea planurilor cincinale şi anuale să asigure satisfacerea în condiţii optime a nevoilor economiei şi ale populaţiei, prin folosirea cu eficienţă maximă a mijloacelor de care dispun, extinderea şi modernizarea bazei tehnico-materiale, folosirea raţională a personalului, ridicarea continuă a calificării cadrelor, sporirea veniturilor din prestaţiile acestor sectoare de activitate.
Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor trebuie să realizeze îndrumarea unitară a întregii activităţi de transporturi şi telecomunicaţii, să răspundă de elaborarea şi înfăptuirea planurilor cincinale şi anuale ale unităţilor subordonate; are obligaţia să asigure folosirea cu eficienţă maximă a mijloacelor de transport, optimizarea transporturilor şi realizarea sarcinilor planificate, cu cheltuieli minime, în toate unităţile sale.
Planificarea activităţii de investiţii construcţii
Cuprinderea în plan, începerea şi executarea lucrărilor de investiţii trebuie să se bazeze pe pregătirea temeinică a tuturor condiţiilor necesare pentru a asigura scurtarea perioadei de executare şi de stingere a parametrilor proiectaţi; realizarea efectelor economice maxime cu fonduri materiale şi băneşti cît mai reduse.
Pentru toate investiţiile se vor stabili termene de asigurare a documentaţiei tehnice şi de pregătire a cadrelor, termene de începere a lucrărilor de construcţii, termene de livrare şi de montaj ale utilajelor, termene de punere în funcţiune a capacităţilor, precum şi termene de realizare a parametrilor proiectanţi.
Investiţiile noi vor fi cuprinse în planurile cincinale pe bază de studii de fundamentare a necesităţii şi oportunităţii investiţiilor care vor analiza şi prezenta situaţia utilizării capacităţilor existente, posibilităţile de procurare a materiilor prime şi de desfacere a producţiei, condiţiile de asigurare a utilajelor, tehnologiilor şi a utilităţilor, amplasamentul, etapele de execuţie, costul şi eficienţa lucrărilor.
În planurile anuale, investiţiile noi vor fi înscrise, pe baza studiilor tehnico-economice aprobate potrivit dispoziţiilor legale.
Se interzice deschiderea şantierelor pentru lucrările de investiţii care nu au asigurate condiţiile necesare pentru desfăşurarea ritmică a lucrărilor şi intrarea în funcţiune a capacităţilor proiectate la termenele stabilite.
Întreprinderile, trusturile şi alte organizaţii de construcţii-montaj au obligaţia să asigure la elaborarea şi realizarea planurilor cincinale şi anuale:
a) planificarea lucrărilor de construcţii-montaj în concordanţă cu volumul de investiţii, capacităţile de producţie şi durata de execuţie a noilor obiective stabilite prin planul naţional unic; ... b) concentrarea potenţialului de construcţii pe obiective, pentru a evita dispersarea mijloacelor şi a asigura scurtarea duratei de realizare şi de punere în funcţiune a capacităţilor de producţie; clădirile administrative vor fi programate şi executate numai după intrarea în exploatare a capacităţilor productive; ... c) organizarea raţională a lucrărilor pe baza metodelor moderne de programare şi urmărire, folosirea integrală în tot cursul anului a utilajelor de construcţii şi a forţei de muncă; elaborarea prin grupe proprii de proiectare a documentaţiilor de execuţie pentru lucrări de construcţii-montaj; ... d) extinderea mecanizării şi industrializării lucrărilor de construcţii, utilizarea tehnologiilor de mare randament, ridicarea continuă a calităţii lucrărilor şi creşterea productivităţii muncii pe şantiere; ... e) gospodărirea judicioasă a materialelor pe şantiere, reducerea consumurilor specifice de ciment, fier-beton şi alte materiale de construcţii; folosirea materialelor de construcţii cu caracteristici superioare; ... f) reducerea cheltuielilor de organizare a şantierelor şi a celorlalte cheltuieli, realizarea de economii faţă de deviz şi creşterea beneficiilor. ...Ministerul Construcţiilor Industriale, celelalte ministere şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene care au activitate de construcţii-montaj răspund de elaborarea şi realizarea planului unităţilor subordonate; asigură introducerea metodelor moderne şi eficiente de lucru, executarea lucrărilor, pregătirea cadrelor, creşterea eficienţei şi rentabilităţii activităţii de construcţii-montaj.
Îndrumarea utilitară a activităţii de cercetare, proiectare şi executare a lucrărilor de construcţii-montaj se va realiza de organe împuternicite prin lege.
Planificarea aprovizionării tehnico-materiale
Unităţile socialiste au obligaţia să asigure prin planurile cincinale şi anuale aprovizionarea tehnico-materială, dimensionînd cantităţile necesare de materii prime, materiale, piese de schimb, combustibili, energie electrică, aburi, apă pe baza normelor de consum şi a normelor de stoc cu fundamentare tehnico-economică, urmărind respectarea riguroasă a acestor norme, gospodărirea judicioasă a tuturor resurselor materiale, aplicarea unui regim strict de economii. Unităţile producătoare au datoria să asigure dezvoltarea şi utilizarea optimă a capacităţilor de producţie în vederea îndeplinirii integrale a sarcinilor cuprinse în planul de stat; ele răspund de livrarea produselor la termenele stabilite cu beneficiarii, de calitatea mărfurilor livrate, de respectarea integrală a obligaţiilor izvorîte din contracte.
Relaţiile de aprovizionare şi desfacere se stabilesc între unităţile producătoare şi cele consumatoare în concordanţă cu planurile, balanţele materiale aprobate, şi repartiţiile emise prin plan, urmînd ca pe această bază între întreprinderi şi unităţi economice să se încheie contracte care stabilesc obligaţii cu privire la cantităţile, sortimentele, calitatea, caracteristicile tehnico-funcţionale şi termenele de livrare a produselor. Unităţile economice răspund de respectarea integrală a obligaţiilor asumate prin contracte în conformitate cu sarcinile cuprinse în planul aprobat. Pentru materialele de uz general, aprovizionarea şi desfacerea se pot face prin intermediul întreprinderilor teritoriale de aprovizionare.
Nomenclatorul produselor pentru care se întocmesc balanţe, lista coordonatorilor care răspund de elaborarea lor şi competenţele de aprobare se stabilesc de Consiliul de Miniştrii.
La produsele la care în anumite etape resursele sînt insuficiente, prin balanţele materiale aprobate odată cu planurile cincinale şi anuale, se vor stabili repartiţii pe beneficiari şi furnizori.
Prin repartiţii se va asigura satisfacerea cu prioritate a principalelor nevoi ale economiei legate de realizarea planului de producţie, a programelor de investiţii şi a livrărilor la fondul pieţei.
Unităţile socialiste şi coordonatorii de balanţe, fiecare în domeniul său de activitate, sînt obligaţi să asigure desfăşurarea ritmică a aprovizionării şi desfacerii produselor fabricate, în concordanţă cu programele de producţie, de execuţie a lucrărilor de construcţii şi de montaj, de livrări la fondul pieţei şi export, respectînd riguros sarcinile stabilite prin plan şi balanţele materiale aprobate.
Ministerul Aprovizionării Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe răspunde de asigurarea mijloacelor materiale necesare îndeplinirii planului şi de realizarea ritmică a aprovizionării tehnico-materiale conform prevederilor de plan; asigură menţinerea echilibrului balanţelor materiale în cursul executării planului, elaborarea normelor de consum de materii prime şi materiale în concordanţă cu sarcinile stabilite prin planul naţional unic cu privire la modernizarea producţiei şi reducerea cheltuielilor materiale; controlează aplicarea strictă a normelor de consum şi a normelor de stoc în economie; iniţiază acţiuni pentru dezvoltarea continuă a resurselor de materii prime, materiale, combustibili şi energie electrică şi ia măsuri pentru gospodărirea raţională a acestora; îndrumă şi controlează dezvoltarea producţiei de înlocuitori şi extinderea utilizării lor în producţie, intensificarea activităţii de colectare şi folosire a resurselor secundare şi deşeurilor.
Ministerul Aprovizionării Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe exercită, în întreaga economie, controlul asupra folosirii optime a fondurilor fixe, a tuturor capacităţilor de producţie, în condiţii de siguranţă şi de eficienţă economică; iniţiază măsuri pentru organizarea producţiei; normarea consumului şi constituirea rezervelor necesare de piese de schimb, care să asigure buna funcţionare a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor din economia naţională.
În exercitarea atribuţiilor sale Ministerul Aprovizionării Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe colaborează permanent cu Comitetul de Stat al Planificării, cu toate ministerele, centralele şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al Municipiului Bucureşti.
Planificarea dezvoltării relaţiilor economice internaţionale şi a cooperării industriale şi tehnico-ştiinţifice
Planul de dezvoltare a relaţiilor economice şi tehnico-ştiinţifice externe, parte integrantă a planurilor cincinale şi anuale, trebuie să prevadă orientările, obiectivele concrete şi mijloacele necesare pentru extinderea schimburilor comerciale şi a relaţiilor de cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică cu alte state, creşterea contribuţiei activităţii de comerţ exterior la dezvoltarea ţării.
În elaborarea şi executarea planului de comerţ exterior, unităţile socialiste au obligaţia:
a) să asigure folosirea judicioasă a potenţialului productiv pentru creşterea exporturilor, extinderea acţiunilor de valorificare a licenţelor, a documentaţiilor tehnice pe baza studiilor de conjunctură, a contractelor şi acordurilor încheiate cu partenerii străini; ... b) să planifice şi să organizeze acţiunile necesare pentru punerea în funcţiune şi atingerea parametrilor proiectaţi - în termene cît mai reduse la capacităţile prevăzute a realiza producţia pentru export; să profileze unităţi specializate pentru export; să asigure creşterea eficienţei economice a comerţului exterior prin îmbunătăţirea structurii exportului, reînnoirea continuă a produselor destinate pieţei externe, cercetarea, proiectarea, asimilarea şi introducerea în fabricaţie de produse cu grad superior de prelucrare, ridicarea continuă a performanţelor tehnico-economice, a fiabilităţii şi competitivităţii produselor; să asigure creşterea volumului, calităţii şi eficienţei economice a prestaţiilor de servicii în străinătate; ... c) să programeze şi să înfăptuiască măsurile necesare pentru îmbunătăţirea plasării mărfurilor la export, prin intensificarea activităţii de prospectare a pieţelor externe, diversificarea formelor de comercializare, lărgirea zonelor geografice ale pieţelor de desfacere şi încheierea de contracte de lungă durată; ... d) să promoveze pe scară largă cooperarea economică şi tehnico-ştiinţifică cu toate ţările socialiste, cu ţările în curs de dezvoltare şi cu celelalte state; ... e) să dimensioneze importul la strictul necesar, asigurînd utilizarea maximă a resurselor interne de materii prime, materiale, de maşini, combustibili şi energie şi utilaje. ...Activitatea de planificare trebuie să asigure echilibrul balanţei de plăţi externe prin creşterea cantitativă şi calitativă a exporturilor, prin extinderea acţiunilor de cooperare şi dimensionarea riguroasă a importurilor.
Ministerul Comerţului Exterior răspunde de înfăptuirea politicii partidului şi statului în domeniul comerţului exterior, al cooperării economice şi tehnice internaţionale.
Ministerul Comerţului Exterior întocmeşte în colaborare cu ministerele şi celelalte organe centrale proiectul planului de comerţ exterior şi cooperare economică şi tehnică internaţională; exercită controlul şi îndrumarea generală asupra exportului şi importului, urmăreşte creşterea continuă a eficienţei comerţului exterior şi răspunde de modul cum se realizează planul de comerţ exterior.
Planificarea cercetării ştiinţifice, a introducerii progresului tehnic şi ridicării calităţii producţiei.
Planurile cincinale şi anuale vor cuprinde obiectivele şi, mijloacele necesare pentru dezvoltarea şi utilizarea optimă a potenţialului de cercetare ştiinţifică, orientarea cercetărilor ştiinţifice spre rezolvarea celor mai importante probleme privind valorificarea superioară a resurselor naturale, introducerea tehnologiilor noi, perfecţionarea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor, modernizarea şi înnoirea producţiei.
Institutele de cercetări şi proiectări vor elabora planurile lor de cercetare în strînsă legătură cu cerinţele dezvoltării economico-sociale şi cu sarcinile prevăzute în planul naţional unic.
În planurile de cercetare ştiinţifică şi de introducere a progresului tehnic se vor stabili:
a) teme de cercetare ştiinţifică şi tehnologică, cuprinzînd în special cercetările pentru punerea în valoare şi prelucrarea eficientă a resurselor proprii de materii prime, elaborarea de noi tehnologii şi produse, precum şi modernizarea celor existente; ridicarea continuă a calităţii şi eficienţei producţiei; ... b) etapele cercetărilor, termenele de încheiere a acestora şi de aplicare în producţie a cercetărilor încheiate; ... c) mijloacele necesare realizării sarcinilor planificate, urmărind utilizarea raţională a fondurilor materiale şi băneşti alocate, orientarea întregului potenţial de creaţie spre temele de importanţă primordială pentru dezvoltarea economico-socială a ţării; ... d) obiectivele, mijloacele şi rezultatele economice ele extinderii mecanizării, automatizării, îmbunătăţirii controlului calităţii şi al fiabilităţii produselor, precum şi ale introducerii tehnicii electronice de calcul în conducerea proceselor de fabricaţie şi în gestiune; ... e) teme pentru elaborarea standardelor de stat privind tipizarea, condiţiile de calitate şi metodele de încercări ale principalelor materii prime, materiale, combustibili şi produse finite. ...Unităţile economice sînt obligate să elaboreze şi să aplice măsuri pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii materiilor prime şi semifabricatelor, produselor finite, lucrărilor de construcţii şi de montaj precum şi a serviciilor din sfera lor de activitate.
Planurile cincinale şi anuale vor cuprinde obiectivele privind creşterea nivelului calitativ al produselor, lucrărilor şi serviciilor, în concordanţă cu progresul ştiinţei şi tehnicii, cu cerinţele consumatorilor interni şi externi, în condiţiile unei eficienţe economice ridicate.
În producţia de serie se vor introduce numai produsele omologate ale căror caracteristici calitative au fost verificate în prealabil în condiţiile de utilizare prescrise şi după ce s-au asigurat mijloacele necesare de fabricaţie şi control, care să garanteze menţinerea calităţii.
Unităţile socialiste, fiecare în domeniul său de activitate, răspund de elaborarea şi realizarea planurilor cincinale şi anuale privind cercetarea ştiinţifică, introducerea progresului tehnic şi ridicarea calităţii producţiei.
Unităţile socialiste vor conlucra cu academiile de ştiinţă, institutele centrale de cercetare şi proiectare, cadrele din învăţămînt superior, vor asigura participarea largă a cercetătorilor, oamenilor de ştiinţă şi specialiştilor din producţie la rezolvarea temelor prevăzute în planul lor de cercetare şi de introducere a progresului tehnic.
Unităţile socialiste vor colabora între ele pentru ridicarea performanţelor tehnico-economice ale produselor pe care le realizează în cooperare.
Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie asigură elaborarea planurilor cincinale şi anuale pe ansamblul activităţii de cercetare ştiintifică şi tehnologică precum şi pentru activitatea de standardizare; răspunde de orientarea unitară a acestora spre rezolvarea problemelor fundamentale tehnice şi ştiinţifice care condiţionează dezvoltarea economică-socială a ţării; controlează şi ia măsuri pentru aplicarea în economie a cercetărilor încheiate pentru introducerea în producţia materială a invenţiilor şi tehnologiilor noi, urmărind ridicarea nivelului tehnic al ramurilor economiei.
Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie elaborează prognoza ştiinţifică şi tehnologică pe termen lung şi participă la elaborarea prognozelor de dezvoltare economico-socială.
Planificarea învăţămîntului a pregătirii şi utilizării forţei de muncă
Programul special de pregătire a cadrelor, - parte integrantă a planurilor cincinale şi anuale - va cuprinde obiectivele şi mijloacele necesare dezvoltării învăţămîntului şi amplificării acţiunii generale de perfecţionare a pregătirii profesionale, urmărind:
a) cuprinderea întregului tineret în forme de învăţămînt corespunzătoare necesităţilor dezvoltării economico-sociale a ţării; ... b) formarea profesională a cadrelor prin lărgirea şi intensificarea pregătirii practice, legarea strînsă a procesului de învăţămînt de producţie şi cercetare, amplasarea şi desfăşurarea activităţilor de învăţămînt direct în unităţile productive, îmbunătăţirea permanentă a conţinutului şi structurii învăţămîntului mediu şi superior în vederea asigurării unei pregătiri complexe şi calificării multilaterale, cu profil larg a absolvenţilor, extinderea bazei experimentale a procesului didactic; ... c) asigurarea bazei materiale şi a cadrelor didactice necesare desfăşurării în bune condiţii a învăţămîntului de toate formele; ... d) accelerarea şi adîncirea procesului de instruire şi calificare profesională a oamenilor muncii, de reîmprospătare şi lărgire a cunoştinţelor profesionale prin reciclarea periodică, policalificarea şi recalificarea, potrivit mutaţiilor ce se produc în structura ramurilor economiei naţionale. ...Ministerele, centralele, întreprinderile, toate unităţile socialiste răspund pentru asigurarea cadrelor calificate în strictă concordanţă cu cerinţele dezvoltării producţiei şi activităţilor social-culturale pentru organizarea şi desfăşurarea activităţii de perfecţionare a pregătirii profesionale a lucrătorilor corespunzător necesităţilor realizării planurilor de dezvoltare economico-socială.
Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului răspunde de desfăşurarea în bune condiţii şi perfecţionarea continuă a procesului de învăţămînt, îndrumă şi controlează instituţiile de învăţămînt în realizarea programului de pregătire a cadrelor, sprijină unităţile socialiste şi coordonează activitatea de perfecţionare a pregătirii profesionale.
Prin planul naţional unic se stabilesc măsuri pentru folosirea deplină a forţei de muncă, sporirea populaţiei ocupate în industrie şi alte ramuri ale producţiei materiale, satisfacerea nevoilor de forţă de muncă a tuturor sectoarelor de activitate, în concordanţă cu dezvoltarea economico-socială a ţării.
Ministerul Muncii analizează resursele de muncă, propune împreună cu ministerele, centralele şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene măsuri pentru utilizarea raţională a forţei de muncă, organizează elaborarea normelor de muNcă, a normelor şi normativelor de personal, controlează modul de aplicare a acestora, încadrarea cu personal a ministerelor, a celorlalte organe centrale şi a consiliilor populare judeţene, urmăreşte modul cum se desfăşoară activitatea de organizare a producţiei şi a muncii; studiază şi organizează împreună cu organele competente orientarea profesională a forţei de muncă în raport cu necesităţile economiei naţionale.
Ministerele, centralele, unităţile economice şi social-culturale vor asigura utilizarea judicioasă a întregului personal pe baza unor norme şi normative fundamentate ştiinţific, folosirea cu precădere a inginerilor şi tehnicienilor, a tuturor cadrelor calificate în activitatea de producţie, de cercetare şi proiectare, raţionalizarea personalului ocupat în activităţi de administraţie.
Planificarea pe ramuri şi subramuri ale economiei naţionale
Planificarea pe ramuri şi subramuri trebuie să asigure modernizarea continuă a structurii economiei naţionale, intensificarea procesului de concentrare, specializare şi cooperare, coordonarea şi corelarea legăturilor dintre ramuri, în vederea dezvoltării armonioase, echilibrate şi eficiente a fiecărei ramuri în parte şi pe ansamblul economiei.
Proiectul de plan pentru întreaga ramură sau subramură se va întocmi de către ministrul coordonator, în strînsă conlucrare cu centralele şi alte unităţi economice ale căror activităţi se încadrează în ramura sau subramura respectivă, cu participarea ministerelor, altor organe centrale şi a comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene.
În cazurile în care funcţionează consilii de coordonare pe ramuri, sarcinile ministerului coordonator, cuprinse în alineatul precedent, revin acestor consilii.
Comitetul de Stat al Planificării participă la activitatea de elaborare a proiectelor de planuri pe ramuri şi subramuri, asigurînd încadrarea acestora în planul naţional unic, într-o concepţie unitară şi de perspectivă.
În elaborarea planurilor pe ramuri şi subramuri, precum şi în cursul executării acestora, ministerele coordonatoare sau consiliile de coordonare pe ramuri au obligaţia să asigure concentrarea, specializarea şi cooperarea în producţie, încărcarea maximă a capacităţilor de producţie, valorificarea superioară a materiilor prime, ridicarea calităţii producţiei, asimilarea de produse şi tehnologii noi, dezvoltarea cercetării ştiinţifice şi introducerea rezultatelor acesteia în producţie, pregătirea cadrelor, comercializarea produselor pe piaţa internă şi externă, folosind cu o înaltă eficienţă potenţialul tuturor unităţilor economice din sectorul respectiv de activitate.
Planificarea teritorială a dezvoltării economico-sociale
Consiliile populare comunale, orăşeneşti, municipale şi judeţene organizează, îndrumă şi controlează întreaga activitate de dezvoltare economico-socială planificată din unitatea administrativ-teritorială respectivă, urmărind folosirea cu eficienţă maximă a resurselor materiale şi umane, a întregului potenţial economic.
Dezvoltarea economico-socială a unităţilor administrativ-teritoriale comună, oraş, municipiu, judeţ - se înfăptuieşte pe baza planului propriu ca parte integrantă a planului naţional unic.
Planul de dezvoltare economico-socială a unităţilor administrativ-teritoriale se elaborează de comitetele executive ale consiliilor populare, pe baza unei strînse conlucrări cu întreprinderile de pe teritoriul respectiv, cu centralele, ministerele şi celelalte organe centrale interesate.
În scopul elaborării proiectelor de plan în profil teritorial, unităţile economice şi social-culturale, indiferent de subordonare, vor transmite comitetelor executive ale consiliilor populare pe teritoriul cărora îşi desfăşoară activitatea proiectele lor de plan. Fac excepţie unităţile industriale şi de construcţii de subordonare republicană, care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul comunelor şi care vor transmite propunerile de plan comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene.
Comitetele executive ale consiliilor populare comunale elaborează proiectul de plan de dezvoltare economico-socială a comunei, care cuprinde: activitatea de producţie agricolă de pe teritoriul comunei; activitatea unităţilor economice şi social-culturale din subordinea consiliului popular comunal, precum şi activitatea de pe teritoriul comunei a unităţilor din subordinea consiliului popular judeţean; activitatea unităţilor cooperatiste meşteşugăreşti şi de consum; contribuţia gospodăriilor personale ale membrilor cooperativelor agricole de producţie, a gospodăriilor individuale şi a meseriaşilor la constituirea resurselor centralizate ale statului şi la satisfacerea nevoilor de bunuri şi servicii ale populaţiei; lucrările de interes obştesc ce se efectuează prin contribuţia în bani şi în muncă a locuitorilor.
Comitetele executive ale consiliilor populare orăşeneşti elaborează proiectul de plan de dezvoltare economico-socială a oraşului, care cuprinde: activitatea de producţie industrială, agricolă, de construcţii, transporturi, circulaţia mărfurilor, prestări de servicii, social-culturală şi de gospodărire comunală desfăşurată de unităţile din subordinea consiliului popular orăşenesc şi de unităţile cooperatiste; activitatea desfăşurată pe teritoriul oraşului de unităţile din subordinea consiliului popular judeţean şi de cele de interes republican; contribuţia gospodăriilor personale ale membrilor cooperativelor agricole de producţie, a gospodăriilor individuale şi a meseriaşilor la constituirea resurselor centralizate ale statului şi la satisfacerea nevoilor de bunuri şi servicii ale populaţiei; lucrările de interes obştesc ce se efectuează prin contribuţia în bani şi în muncă a locuitorilor.
Proiectele de plan în profil teritorial după adoptarea acestora de către comitetele executiv, ale consiliilor populare comunale, orăşeneşti şi municipale se transmit comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene.
Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene elaborează proiectele planurilor cincinale şi anuale de dezvoltare economico-socială a judeţelor, care vor cuprinde: planurile de dezvoltare economico-socială a comunelor şi oraşelor; activitatea unităţilor economice şi social-culturale direct subordonate consiliului popular judeţean, precum şi activitatea desfăşurată pe teritoriul judeţului de toate unităţile economice şi social-culturale de interes republican; lucrările de interes obştesc ce se efectuează prin contribuţia în bani şi în muncă a locuitorilor.
Pe parcursul elaborării proiectelor de plan în profil teritorial unităţile economice şi social-culturale vor conlucra strîns cu comitetele executive ale consiliilor populare în scopul corelării şi armonizării propunerilor, al încadrării activităţii lor în dezvoltarea economico-socială a localităţii respective.
Proiectele planurilor de dezvoltare economico-socială a judeţelor privind unităţile direct subordonate se transmit de către comitetele executive ale consiliilor populare judeţene Comitetului de Stat al Planificării, împreună cu problemele privind unităţile de subordonare republicană, care nu au putut fi soluţionate cu ministerele şi celelalte organe centrale.
Pe baza sarcinilor ce decurg din planul naţional unic, repartizate pe titulari de plan conform art. 57, consiliile populare dezbat şi adoptă în sesiuni planurile de dezvoltare economico-socială ale judeţelor, oraşelor şi comunelor.
În activitatea de elaborare a proiectelor de plan şi executare a planurilor, comitetele executive ale consiliilor populare comunale au următoarele atribuţii principale:
a) răspund de întocmirea şi realizarea planurilor de către unităţile proprii; ... b) asigură folosirea integrală şi intensivă a terenurilor agricole, valorificarea tuturor resurselor de creştere a producţiei agricole vegetale şi animale în fermele de stat, cooperativele agricole şi gospodăriile personale; ... c) acţionează în direcţia creşterii aportului comunei la formarea fondului de stat de produse agricole vegetale şi animale; planul de producţie agricolă şi cel de vînzări de produse agricole către stat se dezbat în adunarea generală a locuitorilor comunei; ... d) urmăresc dezvoltarea activităţilor de prelucrare a produselor agricole, a altor activităţi industriale pe baza materiilor prime locale, precum şi a prestărilor de servicii în unităţi proprii sau ale cooperativelor agricole, meşteşugăreşti şi de consum; ... e) asigură dezvoltarea activităţilor social-culturale, organizarea aprovizionării cu mărfuri a comunei, dezvoltarea edilitar-gospodărească, organizînd participarea prin contribuţie voluntară a cetăţenilor la aceste lucrări. ...În activitatea de elaborare a proiectelor de plan şi executare a planurilor, comitetele executive ale consiliilor populare orăşeneşti au următoarele atribuţii principale:
a) răspund de întocmirea şi realizarea planurilor de către unităţile proprii din industrie, construcţii, comerţ, gospodărie comunală şi de către unităţile social-culturale; ... b) asigură folosirea deplină a potenţialului de producţie existent, utilizarea optimă a resurselor materiale de muncă, gospodărirea raţională a fondurilor materiale şi băneşti; creşterea aportului unităţilor locale la dezvoltarea de ansamblu a oraşului, la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă ale populaţiei; ... c) urmăresc ca proiectele de plan elaborate de întreprinderile din subordinea consiliului popular judeţean, cele ale organizaţiilor cooperatiste din subordinea uniunilor de cooperative meşteşugăreşti şi de consum, precum şi cele ale întreprinderilor de interes republican să asigure folosirea deplină a capacităţilor de producţie şi a forţei de muncă, ridicarea eficienţei economice; colaborează cu centralele, ministerele şi celelalte organe centrale la elaborarea soluţiilor optime din punct de vedere economic şi social privind dezvoltarea capacităţilor existente sau crearea de noi unităţi economice; ... d) acţionează în vederea extinderii cooperării dintre întreprinderile de interes local şi cele de interes republican; ... e) coordonează şi răspund de dezvoltarea edilitar-gospodărească a oraşului, organizează participarea cetăţenilor prin contribuţie voluntară la aceste lucrări; asigură ca planurile cu privire la lărgirea bazei tehnico-materiale a comerţului, a activităţilor social-culturale şi de servicii să fie în concordanţă cu creşterea populaţiei, cu dezvoltarea industriei şi a celorlalte ramuri ale producţiei materiale din oraşul respectiv. ...În activitatea de elaborare a proiectelor de plan şi de executare a planurilor, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene au următoarele sarcini şi atribuţii principale:
a) organizează şi îndrumă activitatea comitetelor executive ale consiliilor populare orăşeneşti (municipale) şi comunale cu privire la elaborarea şi executarea planurilor, asigurînd încadrarea acestora în planul naţional unic de dezvoltare economico-socială a ţării; ... b) răspund de elaborarea şi realizarea planurilor de către unităţile economice şi social-culturale subordonate, asigurînd folosirea intensivă a întregului lor potenţial, utilizarea raţională a fondurilor materiale băneşti; ... c) urmăresc ca planurile unităţilor de interes republican şi planurile unităţilor de interes local să asigure sistematizarea dezvoltării economico-sociale a judeţului, valorificarea optimă a forţei de muncă şi a resurselor naturale, îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă şi de viaţă ale populaţiei din judeţul respectiv. ...Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi orăşeneşti au următoarele drepturi şi obligaţii cu privire la executarea planului unităţilor de interes republican:
a) exercită controlul asupra activităţii economice şi sprijină organele de conducere colectivă în stabilirea măsurilor necesare pentru îndeplinirea integrală a sarcinilor de plan; ... b) avizează, ţinînd seama de gradul de utilizare a potenţialului existent, dezvoltarea capacităţilor de producţie şi amplasarea de noi capacităţi sau obiective de investiţii; ... c) avizează folosirea fondurilor proprii ale întreprinderilor republicane constituite din beneficii sau din alte surse pentru construcţia de obiective social-culturale; ... d) adoptă în colaborare cu organele centrale de specialitate, măsuri pentru protejarea mediului natural ambiant, prevenirea poluării aerului şi apelor, precum şi a degradării solului; exercită controlul riguros asupra modului în care unităţile economice folosesc fondurile destinate acestor lucrări. ...În fiecare judeţ, precum şi în municipiul Bucureşti, se organizează direcţii de planificare, subordonate comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene sau al municipiului Bucureşti, cît şi comitetului de Stat al Planificării.
Planificarea creşterii nivelului de trai al populaţiei
Obiectivele privind creşterea continuă a nivelului de trai al populaţiei şi mijloacele necesare realizării acestor obiective se vor stabili în deplină concordanţă cu dezvoltarea producţiei materiale şi creşterea productivităţii muncii sociale, cu volumul venitului naţional şi al fondului de consum.
În planurile cincinale şi anuale se vor stabili:
a) creşterea veniturilor populaţiei urmărind aplicarea principiului repartiţiei după cantitatea, calitatea şi importanţa socială a muncii, a principiilor echităţii socialiste; creşterea salariului real şi a veniturilor reale ale ţărănimii; planificarea fondului de salarii şi a celorlalte venituri ale populaţiei trebuie să se facă în strînsă corelaţie cu creşterea producţiei şi dezvoltarea diferitelor activităţi economice şi social-culturale; ... b) noi locuri de muncă prin dezvoltarea producţiei materiale şi în primul rînd a industriei; ... c) mijloacele materiale şi băneşti alocate pentru acţiunile social-culturale, fondurile destinate pensiilor, burselor, alocaţiilor de stat pentru copii; acţiunile şi fondurile alocate pentru protecţia muncii, - extinderea reţelei de ocrotire a sănătăţii şi îmbunătăţirea asistenţei medicale, pentru dezvoltarea bazei materiale a culturii, pentru odihnă, turism, sport şi alte asemenea acţiuni; ... d) volumul de mărfuri şi servicii în concordanţă cu veniturile populaţiei, cantităţile şi sortimentele de mărfuri potrivit cu cererea diferitelor categorii de consumatori, produsele ieftine şi articolele pentru copii; dezvoltarea şi modernizarea reţelei comerciale, de alimentaţie publică şi unităţilor prestatoare de servicii atît la oraşe, cît şi la sate; ... e) volumul de locuinţe, lucrările edilitar-gospodăreşti, dezvoltarea şi modernizarea transporturilor în comun, acţiunile pentru protejarea mediului ambiant. ...Unităţile socialiste au obligaţia să asigure la fiecare loc de muncă condiţiile materiale şi organizatorice necesare, astfel ca fiecare lucrător să realizeze sarcinile sale de producţie şi de creştere a productivităţii muncii, să obţină remunerarea prevăzută.
Unităţile socialiste trebuie să realizeze măsurile planificate privind îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de protecţia muncii, construcţia de locuinţe, cămine, creşe, grădiniţe, cantine şi alte acţiuni similare.
Unităţile economice producătoare de bunuri de consum trebuie să asigure sporirea şi diversificarea producţiei de mărfuri alimentare, îmbrăcăminte, produse de folosinţă îndelungată şi de uz gospodăresc, bunuri cu caracter cultural-sportiv şi a altor mărfuri solicitate de populaţie, să ridice permanent calitatea produselor fabricate.
Unităţile comerciale şi cele prestatoare de servicii sînt obligate să ia măsuri pentru cunoaşterea cererilor consumatorilor, repartizarea raţională a reţelei comerciale pe teritoriu, formarea cadrelor şi ridicarea nivelului lor de pregătire profesională pentru îmbunătăţirea continuă a servirii populaţiei.
Ministerele şi celelalte organe centrale trebuie să exercite un control exigent asupra realizării volumului de mărfuri destinat vînzării către populaţie, calităţii şi preţurilor bunurilor de consum, să asigure îndeplinirea riguroasă a tuturor sarcinilor legate de satisfacerea în condiţii optime a cererilor consumatorilor.
Comitetul de Stat pentru Preţuri răspunde de aplicarea şi respectarea preţurilor fixate la mărfurile de larg consum.
Ministerul Comerţului Interior răspunde de organizarea şi îndrumarea unitară a întregii activităţi de comerţ; asigură încadrarea planului privind vînzările de mărfuri în planul naţional unic de dezvoltare economico-socială, repartizează fondul de mărfuri pe judeţe şi răspunde de buna aprovizionare a populaţiei.
Unităţile social-culturale, precum şi organele centrale şi locale ale administraţiei de stat cărora le sînt subordonate, au obligaţia să asigure prin plan dezvoltarea bazei tehnico-materiale, recrutarea şi pregătirea personalului din aceste unităţi, mijloacele materiale şi băneşti necesare desfăşurării în bune condiţii a activităţii lor, în concordanţă cu obiectivele dezvoltării economico-sociale a ţării.
Comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orăşeneşti, municipale şi judeţene au obligaţia să organizeze şi să controleze activitatea comercială şi de prestaţii de servicii, să asigure repartizarea judicioasă a fondului de mărfuri pe localităţi şi sisteme, comerciale, respectarea preţurilor; să realizeze dezvoltarea planificată a construcţiilor de locuinţe, a lucrărilor edilitare şi gospodăreşti; să coordoneze întreaga activitate a unităţilor social-culturale din unitatea administrativ-teritorială respectivă.
Ministerele, celelalte organe centrale, centralele, întreprinderile, comitetele executive ale consiliilor populare, toate unităţile socialiste răspund de realizarea integrală a sarcinilor de plan cu privire la creşterea veniturilor oamenilor muncii, aprovizionarea cu mărfuri şi servicii, respectarea riguroasă a regimului preţurilor, înfăptuirea acţiunilor cu caracter social-cultural, urmărind îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă şi de viaţă, a bunăstării populaţiei.
Consiliul de Miniştri - organul suprem al administraţiei de stat conduce întreaga activitate executivă de dezvoltare economico-socială planificată a ţării, răspunde de elaborarea proiectului planului naţional unic şi a bugetului de stat, precum şi de realizarea acestora după adoptarea lor de către Marea Adunare Naţională.
În exercitarea atribuţiilor sale, Consiliul de Miniştri stabileşte reguli unitare de elaborare şi fundamentare a proiectelor planurilor în profil de ramură, departamental şi teritorial; aprobă sistemul indicatorilor, al normelor şi normativelor utilizate în planificare, analizează în diferite faze, pe sectoare de activitate, în profil departamental, teritorial şi pe ansamblul economiei naţionale, proiectele planurilor cincinale şi proiectele planurilor anuale, spre a asigura valorificarea optimă a potenţialului ţării, gospodărirea cu randament maxim a patrimoniului naţional.
Consiliul de Miniştri organizează executarea planului naţional unic, stabileşte pe ministere şi alte organe centrale, consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti indicatorii şi măsurile care asigură înfăptuirea prevederilor legii de adoptare a planurilor cincinale şi anuale.
Consiliul de Miniştri controlează sistematic mersul întregii activităţi economico-sociale şi ia măsuri pentru perfecţionarea acesteia; examinează periodic mersul îndeplinirii sarcinilor stabilite şi ia măsuri pentru mobilizarea rezervelor şi realizarea integrală a planului. Consiliul de Miniştri întocmeşte raportul general cu privire la executarea planului cincinal şi anual şi îl prezintă Marii Adunări Naţionale.
Comitetul de Stat al Planificării elaborează propunerile pentru proiectul planului naţional unic de dezvoltare economico-socială, asigură cuprinderea în proiectul de plan a întregului potenţial de producţie al ţării în condiţiile creşterii eficienţei activităţii economice; răspunde de echilibrul material, financiar, monetar şi valutar al economiei atît la elaborarea, cît şi în executarea planului; participă la elaborarea prognozelor pe termen lung.
Comitetul de Stat al Planificării elaborează metodologia de întocmire a proiectelor planurilor cincinale şi anuale; stabileşte, în mod unitar, conţinutul şi metodele de determinare a indicatorilor, normelor şi normativelor utilizate în planificare; urmăreşte continua perfecţionare şi raţionalizare a sistemului informaţional al planificării, promovarea metodelor şi tehnicilor moderne de planificare.
Comitetul de Stat al Planificării elaborează analize şi studii care să asigure fundamentarea multilaterală a propunerilor privind dezvoltarea echilibrată şi eficientă a economiei naţionale, accelerarea procesului reproducţiei socialiste lărgite, valorificarea superioară a resurselor naturale şi utilizarea judicioasă a forţei de muncă, intensificarea participării ţării la diviziunea internaţională a muncii, creşterea nivelului de trai şi alte laturi ale dezvoltării economico-sociale.
Comitetul de Stat al Planificării controlează modul în care unităţile socialiste asigură în proiectele lor de plan utilizarea judicioasă a capacităţilor, a fondurilor de producţie şi de circulaţie, a forţei de muncă; iniţiază sau adoptă măsuri pentru organizarea în toate unităţile socialiste a unei evidenţe riguroase privind potenţialul material şi tehnic, precum şi modul de utilizare a acestuia.
Comitetul de Stat al Planificării exercită un control permanent asupra îndeplinirii planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a ţării pentru a asigură realizarea ritmurilor şi proporţiilor planificate, pentru a preveni apariţia dereglărilor.
În acest scop, Comitetul de Stat al Planificării, împreună cu ministerele şi celelalte organe centrale şi organele locale ale administraţiei de stat:
a) analizează realizarea planului de producţie valoric şi pe principalele materii prime, materiale, bunuri de consum, utilaje, instalaţii, servicii şi piese de schimb precum şi destinaţia acestora; realizarea normelor de consum şi de stocuri la principalele materii prime materiale; îndeplinirea planului de investiţii şi utilizarea capacităţilor de producţie; realizarea veniturilor populaţiei şi acoperirea acestora cu produse şi servicii; executarea planului de comerţ exterior şi a balanţei de plăţi externe; realizarea indicatorilor de eficienţă economică; ... b) propune Consiliului de Miniştri măsuri pentru realizarea ritmică şi integrală a sarcinilor planului de stat, pentru menţinerea dinamismului şi echilibrului în economie; ... c) adoptă sau, după caz, iniţiază măsuri pentru redistribuirea mijloacelor materiale în funcţie de priorităţile din economie; adoptă sau, după caz, iniţiază măsuri pentru introducerea în circuitul economic şi valorificarea superioară a rezervelor existente în economie, a întregului potenţial economic; ... d) elaborează proiectul resortului asupra executării planului de stat. ...Comitetul de Stat al Planificării participă la dezbaterea de către organele de conducere colectivă din ministere, celelalte organe centrale, centrale şi unităţi asimilate acestora, precum şi de către consiliile populare şi comitetele executive a proiectelor de plan şi a modului de realizare a sarcinilor de plan; aprobă sau avizează, potrivit legii, modificarea sau virarea unor sarcini de plan.
Comitetul de Stat al Planificării, ca organ de specialitate în activitatea de planificare:
a) organizează periodic consfătuiri de lucru cu conducătorii compartimentelor de planificare din ministere, ai altor organe centrale şi organe locale ale administraţiei de stat, precum şi din centrale şi unităţi asimilate; ... b) coordonează activitatea de perfecţionare a cadrelor din domeniul planificării; ... c) atrage, pe timp limitat, în realizarea unor lucrări de planificare, cu aprobarea Consiliului de Miniştri, cadre din compartimentele de planificare din ministere, alte organe centrale şi organe locale ale administraţiei de stat şi din unităţi economice. ...În exercitarea atribuţiilor sale, în toate fazele de elaborare şi de realizare a planului, Comitetul de Stat al Planificării colaborează cu ministerele, celelalte organe centrale, cu centralele, marile uzine, institute de cercetări şi proiectări, instituţii de învăţămînt superior, precum şi cu comisiile economice judeţene şi cu comitetele executive ale consiliilor populare judeţene în vederea orientării unitare a întregii activităţi de planificare.
Conducătorii direcţiilor de planificare din ministere şi centrale; precum şi ai direcţiilor de planificare judeţene şi a municipiului Bucureşti se numesc şi se eliberează din funcţie cu avizul Comitetului de Stat al Planificării.
Ministerul Finanţelor, Direcţia Centrală de Statistică, Ministerul Muncii, Comitetul de Stat pentru Preţuri, Comitetul de Stat pentru Economia şi Administraţia Locală, Inspectoratul General de Stat pentru Controlul Calităţii Produselor, băncile şi celelalte organe centrale au în activitatea de planificare, fiecare în domeniul său, atribuţiile şi răspunderile stabilite prin prevederile acestei legi şi ale legilor lor de organizare.
Consiliul Central de Control al Activităţii Economice şi Sociale organ de partid şi de stat - exercită controlul unitar al îndeplinirii hotărîrilor de partid şi legilor ţării, în toate domeniile de activitate economică şi socială.
Întreaga activitate de dezvoltare economico-socială planificată a ţării se desfăşoară sub conducerea Partidului Comunist Român - forţa politică conducătoare a întregii societăţi.
Marea Adunare Naţională adoptă planurile cincinale şi planurile anuale de dezvoltare economico-socială.
Consiliul de Stat controlează, între sesiunile Marii Adunări Naţionale, modul în care se asigură dezvoltarea economico-socială planificată a ţării.
Consiliul Suprem al Dezvoltării Economico-Sociale care funcţionează sub îndrumarea Consiliului de Stat - va conlucra strîns cu organele de partid şi de stat la elaborarea prognozelor şi a planului unic; întocmeşte studii şi dezbate principalele orientări ale dezvoltării economico-sociale a ţării, prezentînd concluziile şi propunerile sale conducerii de partid şi de stat.
Prezenta lege intră în vigoare la 1 ianuarie 1973. Pe data intrării în vigoare, orice dispoziţii contrare se abrogă.
Această lege a fost votată de Marea Adunare Naţională în şedinţa din 22 noiembrie 1972, întrunind din cele 429 voturi exprimate, 426 voturi pentru şi 3 voturi împotrivă.
Preşedintele Marii Adunări Naţionale,
ŞTEFAN VOITEC
Bucureşti, 22 noiembrie 1972.
Nr. 8.
------
| Version Date: | N/A |
|---|---|
| Original Publication Date: | 25.11.1972 |
| This Version Valid From: | 25.11.1972 |
| This Version Valid To: | Not specified |
| Is Latest Version: | Yes |
| Document Type: | LEGE |
| Emitent: | N/A |
| Publicat în: | Publicat în BULETINUL OFICIAL nr. 135 din 25 noiembrie 1972 |
No related versions found.
| Section | Operation | Act |
|---|---|---|
| Actul | ABROGAT DE | LEGE 1 16/01/1992 |
| ART. 4 | COMPLETAT DE | DECRET 19 20/01/1986 |
| ART. 14 | MODIFICAT DE | DECRET 19 20/01/1986 |
| ART. 18 | COMPLETAT DE | DECRET 19 20/01/1986 |
| ART. 20 | COMPLETAT DE | DECRET 19 20/01/1986 |
| ART. 21 | COMPLETAT DE | DECRET 19 20/01/1986 |
| ART. 22 | MODIFICAT DE | DECRET 19 20/01/1986 |
| ART. 24 | COMPLETAT DE | DECRET 19 20/01/1986 |
| ART. 26 | MODIFICAT DE | DECRET 19 20/01/1986 |
| ART. 27 | COMPLETAT DE | DECRET 19 20/01/1986 |
| ART. 27 | MODIFICAT DE | DECRET 19 20/01/1986 |
| ART. 36 | MODIFICAT DE | DECRET 19 20/01/1986 |
| ART. 39 | COMPLETAT DE | DECRET 19 20/01/1986 |
| ART. 39 | MODIFICAT DE | DECRET 19 20/01/1986 |
| ART. 51 | MODIFICAT DE | DECRET 19 20/01/1986 |
| ART. 62 | COMPLETAT DE | DECRET 19 20/01/1986 |
| ART. 75 | MODIFICAT DE | DECRET 420 18/12/1976 |
| ART. 123 | INTRAT IN VIGOARE | LEGE 8 22/11/1972 |
| Target Document | Section | Operation | Details |
|---|---|---|---|
| LEGE 8 22/11/1972 ART. 123 | Actul | PUNE IN VIGOARE |
These questions were automatically generated to help users find relevant information in this document.
5
1
0
0
| Timestamp | Type | Message | Provider | Actions |
|---|---|---|---|---|
| 2026-08-29 08:30:06 | Processing Completed | Batch question generation completed with 138 total questions from 0 chapters | OPENROUTER |
|
Metadata: |
||||
| 2026-08-29 08:30:05 | Response Received | Received batch response with 138 questions from 90 chapters | OPENROUTER | |
Metadata:Response Preview:Tokens: 47,373 Cost: $0.007636 Processing Time: 3268000 ms |
||||
| 2026-08-29 08:26:10 | Batch Created | Added to batch 2/3 | OPENROUTER |
|
Metadata: |
||||
| 2026-08-29 07:35:33 | Processing Started | Starting batch question generation with OpenRouter (qwen/qwen3-235b-a22b-2507) | OPENROUTER |
|
Metadata: |
||||
| 2026-08-29 07:35:33 | Prompt Sent | Sending batch prompt part 1/1 (elements 1-380) for iteration 1 | OPENROUTER |
|
Metadata:
JSON Schema Available
View full prompt to see the response format schema
|
||||
| Section | Operation | Act |
|---|---|---|
| Actul | ABROGAT DE | LEGE 1 16/01/1992 |
| ART. 4 | COMPLETAT DE | DECRET 19 20/01/1986 |
| ART. 14 | MODIFICAT DE | DECRET 19 20/01/1986 |
| ART. 18 | COMPLETAT DE | DECRET 19 20/01/1986 |
| ART. 20 | COMPLETAT DE | DECRET 19 20/01/1986 |
| ART. 21 | COMPLETAT DE | DECRET 19 20/01/1986 |
| ART. 22 | MODIFICAT DE | DECRET 19 20/01/1986 |
| ART. 24 | COMPLETAT DE | DECRET 19 20/01/1986 |
| ART. 26 | MODIFICAT DE | DECRET 19 20/01/1986 |
| ART. 27 | COMPLETAT DE | DECRET 19 20/01/1986 |
| ART. 27 | MODIFICAT DE | DECRET 19 20/01/1986 |
| ART. 36 | MODIFICAT DE | DECRET 19 20/01/1986 |
| ART. 39 | COMPLETAT DE | DECRET 19 20/01/1986 |
| ART. 39 | MODIFICAT DE | DECRET 19 20/01/1986 |
| ART. 51 | MODIFICAT DE | DECRET 19 20/01/1986 |
| ART. 62 | COMPLETAT DE | DECRET 19 20/01/1986 |
| ART. 75 | MODIFICAT DE | DECRET 420 18/12/1976 |
| ART. 123 | INTRAT IN VIGOARE | LEGE 8 22/11/1972 |
| Section | Operation | Act |
|---|---|---|
| Actul | PUNE IN VIGOARE | LEGE 8 22/11/1972 ART. 123 |
| Section | Reference Type | Act |
|---|---|---|
| Actul | PUNE IN VIGOARE | LEGE 8 22/11/1972 ART. 123 |
| Section | Reference Type | Act |
|---|---|---|
| Actul | ABROGAT DE | LEGE 1 16/01/1992 |
| ART. 4 | COMPLETAT DE | DECRET 19 20/01/1986 |
| ART. 14 | MODIFICAT DE | DECRET 19 20/01/1986 |
| ART. 18 | COMPLETAT DE | DECRET 19 20/01/1986 |
| ART. 20 | COMPLETAT DE | DECRET 19 20/01/1986 |
| ART. 21 | COMPLETAT DE | DECRET 19 20/01/1986 |
| ART. 22 | MODIFICAT DE | DECRET 19 20/01/1986 |
| ART. 24 | COMPLETAT DE | DECRET 19 20/01/1986 |
| ART. 26 | MODIFICAT DE | DECRET 19 20/01/1986 |
| ART. 27 | COMPLETAT DE | DECRET 19 20/01/1986 |
| ART. 27 | MODIFICAT DE | DECRET 19 20/01/1986 |
| ART. 36 | MODIFICAT DE | DECRET 19 20/01/1986 |
| ART. 39 | COMPLETAT DE | DECRET 19 20/01/1986 |
| ART. 39 | MODIFICAT DE | DECRET 19 20/01/1986 |
| ART. 51 | MODIFICAT DE | DECRET 19 20/01/1986 |
| ART. 62 | COMPLETAT DE | DECRET 19 20/01/1986 |
| ART. 75 | MODIFICAT DE | DECRET 420 18/12/1976 |
| ART. 123 | INTRAT IN VIGOARE | LEGE 8 22/11/1972 |