ACORD din 26 martie 1992

între Guvernul României şi Guvernul Republicii Finlanda pentru promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor

EMITENT

PARLAMENTUL

Guvernul României şi Guvernul Republicii Finlanda, denumite în continuare părţi contractante,

în dorinţa de a intensifica cooperarea economică în beneficiul reciproc al ambelor tari,

intentionind sa creeze condiţii favorabile pentru investiţiile investitorilor fiecărei părţi contractante pe teritoriul celeilalte părţi contractante şi,

recunoscind nevoia de a proteja investiţiile investitorilor ambelor părţi contractante şi de a stimula fluxul de capital şi al iniţiativei în afaceri cu privire la prosperitatea economică a ambelor părţi contractante,

au convenit cele ce urmează:

Articolul 1

Definiţii

1. În sensul acestui acord:

(i) drepturi de proprietate mobila sau imobilă şi orice alte drepturi cum ar fi: ipoteci, privilegii sau garanţii;

(îi) acţiuni, obligaţiuni, părţi sociale şi alte forme de interese în societăţi sau interese în proprietatea unor astfel de societăţi;

(iii) beneficii reinvestite;

(iv) drepturi de creanta sau alte drepturi referitoare la prestări avînd o valoare economică sau financiară;

(v) drepturi de proprietate industriala şi intelectuală cum sînt: drepturi de autor, mărci de comerţ, nume comerciale, brevete, procedee tehnice, know-how, goodwill, precum şi alte drepturi similare;

(vi) concesiuni de afaceri conferite prin lege sau în virtutea unui contract, inclusiv concesiunile de cercetare, cultivare, extracţie sau exploatare de resurse naturale;

(i) orice persoană fizica care este cetăţean al oricărei părţi contractante, în conformitate cu legile sale;

(îi) orice persoane juridică care îşi are sediul pe teritoriul oricărei părţi contractante;

2. Dacă exista perspectiva unei investiţii pe teritoriul unei părţi contractante, care ar urma să fie efectuată de o societate ce nu este acoperită de definitia din paragraful 1 c) (îi) al acestui articol, dar în care investitorii celeilalte părţi contractante au interes predominant, prima parte contractantă, printr-un acord reciproc între cele doua părţi contractante, va considera societatea ca una care se bucura de protecţia acestui acord, în ceea ce priveşte investiţia respectiva.

Articolul 2

Aplicabilitatea acestui acord

1. Acest acord se va aplica numai investiţiilor efectuate în conformitate cu legile, reglementările şi procedurile tarii gazda.

2. Potrivit dispoziţiilor paragrafului 1 al acestui articol, acest acord se va aplica tuturor investiţiilor efectuate pe teritoriul unei părţi contractante, de către investitorii celeilalte părţi contractante anterior sau ulterior intrării în vigoare a acestui acord. Cu toate acestea, acordul nu se va aplica vreunui diferend care a apărut anterior intrării în vigoare a acestui acord.

Articolul 3

Protejarea investiţiilor

Fiecare parte contractantă, potrivit legilor şi reglementărilor sale şi în conformitate cu dreptul internaţional, va asigura pe toată perioada un tratament just şi echitabil pentru investiţiile investitorilor celeilalte părţi contractante.

Articolul 4

Tratamentul naţiunii celei mai favorizate

1. Fiecare parte contractantă va acorda investiţiilor investitorilor celeilalte părţi contractante deplina siguranţa şi protecţie, care în nici un caz nu va fi mai mica decît cea acordată investiţiilor investitorilor unui stat terţ. Fiecare parte contractantă va respecta orice obligaţie pe care şi-a asumat-o referitor la investiţii.

2. Dacă prevederile legale ale oricărei părţi contractante sau obligaţiile în baza dreptului internaţional existente în prezent sau stabilite pe parcurs între părţile contractante, suplimentar faţă de acest acord, conţin o reglementare fie generală sau specifică, care indreptateste investiţiile investitorilor celeilalte părţi contractante la un tratament mai favorabil decît cel prevăzut de acest acord, aceasta reglementare, în măsura în care este mai favorabilă, va prevala asupra prezentului acord.

3. Prevederile acestui acord referitoare la acordarea unui tratament nu mai puţin favorabil decît cel acordat investitorilor oricărui stat terţ, nu vor fi astfel interpretate în sensul de a obliga o parte contractantă sa extindă asupra investitorilor celeilalte, beneficiul oricărui tratament, preferinta sau privilegiul rezultind din:

Articolul 5

Exproprierea şi despăgubirea

1. Nici o parte contractantă nu va lua nici un fel de măsuri de expropriere, naţionalizare sau orice alte măsuri cu efect echivalent naţionalizarii sau exproprierii, împotriva investiţiei unui investitor al celeilalte părţi contractante cu excepţia următoarelor cazuri:

2. Prevederile paragrafului 1 al acestui articol se vor aplica, de asemenea, şi veniturilor dintr-o investiţie în cazul lichidării, la sumele obţinute din lichidare.

Articolul 6

Despăgubire pentru pierderi

Investitorilor oricărei părţi contractante ale căror investiţii suferă pierderi pe teritoriul celeilalte părţi contractante datorate unui război sau altui conflict armat, stării de necesitate, revoluţiei sau revoltei, li se va acorda de către cealaltă parte contractantă un tratament nu mai puţin favorabil decît cel pe care acea parte îl acorda investitorilor oricărui stat terţ în ceea ce priveşte restituirea, compensarea, despăgubirea sau alta recompensa privind valoarea. Astfel de plati vor fi liber transferabile între cele doua părţi contractante.

Articolul 7

Repatrierea valorii investiţiei şi a veniturilor

1. Fiecare parte contractantă va permite, în conformitate cu legile şi reglementările sale, fără restrictii ori întîrziere nejustificată, dar în orice caz într-o perioadă ce nu va depăşi 6 luni, transferul în orice valuta convertibilă al:

2. Părţile contractante vor permite, de asemenea, transferul liber de pe teritoriile lor a proprietăţilor mobiliare care constituie parte a unei investiţii de către un investitor al celeilalte părţi contractante.

3. Părţile contractante înţeleg sa acorde transferurilor la care se face referire în paragrafele 1 şi 2 ale acestui articol un tratament la fel de favorabil ca cel acordat transferurilor care provin din investiţiile făcute de investitorii oricărei tari terţe.

Articolul 8

Diferende dintre o parte contractantă şi un investitor

1. Orice diferend legal dintre un investitor al unei părţi contractante şi cealaltă parte contractantă privind o investiţie a celei dintii pe teritoriul celei din urma, care nu a fost rezolvată în mod amical într-o perioadă de 3 luni de la notificarea scrisă a reclamaţiei, poate, la cererea oricărei părţi în disputa, să fie supusă spre reglementare Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor privind Investiţiile (denumit în continuare centrul) avîndu-se în vedere aplicarea prevederilor Convenţiei privind reglementarea diferendelor referitoare la investiţii dintre state şi cetăţenii altor state, deschisă pentru semnare la Washington D.C. la 18 martie 1965.

2. Fără a intră în contradictie cu prevederile paragrafului 1 al acestui articol referitor la prezentarea diferendului la arbitraj, investitorul va avea dreptul sa aleagă procedura de conciliere sau tribunalul teritorial al părţii contractante, înainte ca diferendul să fie supus arbitrajului în conformitate cu paragraful 1 de mai sus.

3. Hotărîrile arbitrale vor fi recunoscute şi aplicate de părţile contractante în conformitate cu Convenţia din 1958 de la New York privind recunoaşterea şi aplicarea hotărîrilor arbitrajului extern.

Articolul 9

Diferende dintre părţile contractante

1. Diferendele dintre părţile contractante privind interpretarea sau aplicarea acestui acord vor fi reglementate, pe cît posibil, pe canale diplomatice.

2. Dacă un diferend între părţile contractante nu poate fi astfel soluţionat într-un interval de 6 luni, acesta poate fi prezentat, la cererea oricărei părţi contractante, unui tribunal arbitral.

3. Un astfel de tribunal arbitral va fi constituit pentru fiecare caz în parte în următorul mod: în termen de 2 luni de la primirea cererii pentru arbitraj, fiecare parte contractantă va desemna un membru al tribunalului. Aceşti doi membri vor selecta apoi un cetăţean al unui stat terţ care, cu aprobarea celor două părţi contractante, va fi desemnat preşedinte al tribunalului. Preşedintele va fi desemnat în termen de 2 luni de la data numirii celorlalţi doi membri.

4. Dacă în decursul perioadelor specificate în paragraful 3 al acestui articol nu au fost efectuate numirile necesare, oricare parte contractantă poate, în absenta oricărui alt acord, sa invite pe preşedintele Curţii Internaţionale de Justiţie să facă numirile necesare. Dacă preşedintele este cetăţean al uneia dintre părţile contractante sau este în alt mod împiedicat de la exercitarea funcţiei menţionate, vicepreşedintele va fi invitat să facă numirile necesare. Dacă vicepreşedintele este cetăţean al uneia dintre părţile contractante sau dacă este, de asemenea, împiedicat sa exercite funcţia menţionată, membrul Curţii Internaţionale de Justiţie, care urmează imediat în grad şi nu este cetăţean al uneia dintre părţile contractante şi care nu este în alt mod împiedicat de la exercitarea funcţiei menţionate, va fi invitat să facă numirile necesare.

5. Tribunalul arbitral va adopta hotărîrea sa cu majoritate de voturi. O astfel de hotărîre va fi obligatorie pentru ambele părţi contractante. Cheltuielile privind preşedintele şi membrii tribunalului vor fi suportate în părţi egale de către părţile contractante. Cu toate acestea, tribunalul poate să indice, în decizia sa, ca o parte mai mare a costurilor să fie suportate de una dintre cele doua părţi contractante, iar aceasta sentinta va fi obligatorie pentru ambele părţi contractante. Tribunalul îşi va stabili propria procedura.

Articolul 10

Subrogarea

Dacă o parte contractantă sau instituţia desemnată de aceasta efectuează o plata oricăruia dintre investitorii săi, în virtutea unei garanţii pe care a acordat-o în legătură cu o investiţie, cealaltă parte contractantă va recunoaşte, fără însă a aduce un prejudiciu drepturilor primei părţi contractante conform art. 9, transferul oricărui drept ori titlu al unui astfel de investitor către acea parte contractantă şi subrogarea acelei părţi contractante sau instituţiei sale desemnate în orice drept sau titlu.

Articolul 11

Intrarea în vigoare. Durata şi expirare

1. Acest acord va intră în vigoare în 30 de zile după data la care părţile contractante şi-au notificat una alteia ca cerinţele legale pentru intrarea în vigoare a acestui acord au fost îndeplinite.

2. Acordul va rămîne în vigoare pentru o perioadă de 15 ani. După aceea va continua să fie în vigoare pînă la expirarea a 12 luni de la data la care oricare parte contractantă va da celeilalte o notificare scrisă de expirare.

3. Pentru investiţiile făcute pînă la data la care expirarea acordului devine efectivă, prevederile art. 1-10 vor continua să aibă efect pentru perioada următoare de 15 ani, după data expirării, şi fără a prejudicia aplicarea în continuare a prevederilor legislaţiei generale internaţionale.

Semnat la Helsinki la 26 martie 1992, în doua exemplare originale în limbile finlandeza, română şi engleza, toate exemplarele fiind egal autentice. În caz de disputa, originalul în limba engleza va prevala.

Pentru Guvernul

României,

Adrian Nastase,

ministrul afacerilor externe

Pentru Guvernul

Republicii Finlanda,

Paavo Vayrynen,

ministrul afacerilor externe

-------------