ARANJAMENT din 24 aprilie 2009

dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, convenit prin Scrisoarea de intenţie transmisă de autorităţile române, semnată la Bucureşti la 24 aprilie 2009, şi prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 4 mai 2009, precum şi a Scrisorii suplimentare de intenţie, semnată de autorităţile române la data de 8 septembrie 2009 şi aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 21 septembrie 2009

EMITENT

ACT INTERNAŢIONAL

Bucureşti, 24 aprilie 2009

Dlui Dominique Strauss-Kahn,

director general,

Fondul Monetar Internaţional

Washington, D.C. 20431

Stimate domnule Strauss-Kahn,

1. Condiţiile economice din regiune s-au înrăutăţit dramatic în ultimele luni ca urmare a crizei financiare globale. Aceste evenimente au fost agravate de dezechilibrele existente în economia noastră şi au dus la deteriorarea rapidă a perspectivelor României. Ca răspuns, Guvernul şi Banca Naţională a României (BNR) au elaborat o strategie comprehensivă menită să ancoreze ferm politicile macroeconomice şi să reducă tensiunea de pe piaţa financiară. Solicităm Fondului Monetar Internaţional (FMI) să susţină programul nostru printr-un acord stand-by (ASB) pe o perioadă de 24 de luni, cu o sumă echivalentă cu 11,443 miliarde DST (12,95 miliarde de euro). Conjugat cu asistenţa în valoare de 5 miliarde de euro acordată de UE prin facilitatea de finanţare a balanţei de plăţi şi cu alte angajamente multilaterale de aproximativ 2 miliarde de euro, acest acord va demonstra susţinerea de către comunitatea internaţională a politicilor noastre. Considerăm că acest pachet este esenţial pentru protejarea economiei româneşti împotriva celor mai severe efecte ale crizei mondiale şi pentru plasarea noastră într-o poziţie care să permită reluarea în forţă a procesului de creştere odată ce dificultăţile curente se vor ameliora.

2. Am discutat cu echipa FMI programul nostru economic, ce este prezentat în continuare. Programul îşi propune să atenueze efectele scăderii drastice a intrărilor de capital în paralel cu implementarea unor măsuri de politici privind soluţionarea dezechilibrelor externe şi fiscale şi consolidarea sectorului financiar. Obiectivul imediat este acela de a facilita o ajustare ordonată a deficitului extern, reducând astfel presiunile excesive asupra cursului de schimb ce ar putea genera efecte bilanţiere grave pentru sectorul corporatist şi populaţie, având ca rezultat o recesiune şi mai severă şi tensiuni în sectorul bancar. Pentru a realiza acest obiectiv, programul nostru îşi propune: (i) să consolideze în continuare politica fiscală pentru a reduce nevoile de finanţare ale Guvernului şi pentru a îmbunătăţi sustenabilitatea fiscală pe termen lung, pregătind astfel România pentru intrarea în cele din urmă în zona euro; (îi) să menţină o capitalizare adecvată a băncilor şi lichidităţi suficiente pe pieţele financiare interne; (iii) să aducă şi să menţină inflaţia în intervalul ţintit de BNR; şi (iv) să asigure o finanţare externă adecvată şi să îmbunătăţească nivelul de încredere.

3. Guvernul a întreprins deja eforturi importante în direcţia ajustării de care este nevoie pentru stabilizarea economiei. Am aprobat un buget pentru anul 2009 ce cuprinde reduceri semnificative de cheltuieli şi majorări de venituri ce generează în total aproximativ 3% din PIB. Ca precondiţii în cadrul programului, vor mai fi implementate măsuri de consolidare fiscală de încă 1,1% din PIB. A fost lansat un program anticriză ce cuprinde eforturi de reorientare a cheltuielilor publice către investiţii şi de încurajare a investiţiilor private. Se întreprind de asemenea măsuri sociale de protejare a grupurilor vulnerabile. BNR a extins acordarea de lichidităţi către bănci şi mai multe bănci şi-au majorat semnificativ nivelul de adecvare a capitalului, în timp ce altele sunt pe cale de a face acest lucru.

4. Programul va fi monitorizat prin criterii cantitative de performanţă şi prin ţinte indicative, prin criterii structurale de performanţă şi clauze de consultare pe parcursul evaluărilor trimestriale. Tabelul 1 de mai jos stabileşte ţintele trimestriale specifice care vor fi respectate în cadrul ASB pentru soldul bugetului general consolidat, variaţia arieratelor guvernamentale, inflaţia IPC şi activele externe nete, precum şi pentru emiterea de noi garanţii guvernamentale pentru sectorul privat nonfinanciar şi al întreprinderile publice. Totodată, vor fi stabilite ţinte indicative pentru cheltuielile primare ale bugetului general consolidat, exclusiv tragerile din fondurile UE pre şi postaderare structurale. Vom aproba prin ordonanţă de urgenţă şi vor trimite la Parlament spre ratificare un pachet de măsuri fiscale ce vor duce la obţinerea a 1,1% din PIB, 5,9 miliarde RON, înaintea discutării programului nostru de către Consiliul director al FMI. Pentru prima evaluare condiţia este ca aceste măsuri să fie aprobate. BNR va finaliza până la 30 aprilie (ca precondiţie) testele de stres pentru toate băncile ce deţin o cotă mai mare de 1% (ca active) din piaţa românească şi pentru băncile mai mici selectate în acest scop, conform parametrilor de risc agreaţi cu echipa FMI. Prima evaluare a programului va avea loc până la data de 15 septembrie 2009, iar cea de-a doua până la data de 15 decembrie 2009. Considerăm că politicile prezentate în această scrisoare sunt corespunzătoare pentru a atinge obiectivele programului nostru economic, dar Guvernul este pregătit în continuare să ia şi alte măsuri suplimentare ce s-ar putea dovedi necesare pentru realizarea obiectivelor sale. România se va consulta cu FMI în legătură cu adoptarea unor astfel de măsuri şi înainte de modificarea politicilor cuprinse în această scrisoare în conformitate cu politicile FMI privind astfel de consultări.

Performanţele economice recente şi cadrul macroeconomic pentru perioada 2009-2010

5. România a înregistrat un boom economic în perioada 2003-2008, ce a condus la supraîncălzire şi la dezechilibre nesustenabile. Creşterea medie a PIB s-a situat la peste 6 1/2 % pe an, investiţiile străine directe şi intrările de capital contribuind la o creştere importantă a consumului şi investiţiilor. Creşterea robustă a exporturilor către ţările UE a reflectat un proces de integrare din ce în ce mai mare cu economiile vest-europene. Creşterea importurilor a fost însă şi mai rapidă, generând deficite de cont curent din ce în ce mai mari, ce au culminat cu nivelul de 13 1/2% din PIB atins în 2007. Economia în supraîncălzire şi intrările rapide de capital au complicat politica monetară, fapt ce a condus la o creştere medie a creditului de 50% în perioada 2006-2007 şi a împiedicat BNR să realizeze ţinta de inflaţie, în pofida majorărilor de rate ale dobânzii şi ale rezervelor minime obligatorii, precum şi a altor măsuri destinate încetinirii creşterii creditului. Politica fiscală a fost puternic prociclică, deficitul bugetar crescând de la sub 1% din PIB în 2005 la aproape 5% din PIB în 2008.

6. În ultimele luni, tensiunea financiară a crescut, reflectând factorii externi şi declinul economiei. Modificarea extremă a preferinţelor investitorilor în ceea ce priveşte riscul, ca urmare a dificultăţilor apărute pe pieţele financiare mondiale a influenţat negativ cursul de schimb, preţul acţiunilor şi piaţa titlurilor de stat. Intrările de capital au scăzut drastic şi rezervele BNR au început să se diminueze. Efectele în România nu au fost foarte pronunţate comparativ cu alte zone din regiune dar, din cauza poziţiei fiscale slabe şi a deficitului de cont curent mare, vulnerabilitatea faţă de o scădere bruscă a intrărilor de capital este mai mare.

7. Economia a început să scadă dramatic în cel de-al patrulea trimestru al anului 2008, iar perspectivele pentru anul 2009 sunt negative. PIB a scăzut cu 3,9% (trimestru-la-trimestru, serie ajustată sezonier) în ultimul trimestru şi indicatorii sugerează că declinul va continua şi la începutul anului 2009. La acest moment perspectiva este deosebit de incertă, deoarece depinde de evenimentele de pe plan mondial şi de redobândirea încrederii consumatorilor şi investitorilor. Anticipăm o scădere severă a PIB-ului în acest an, dar avem speranţa că măsurile propuse în acest program vor limita declinul. Este de aşteptat ca revigorarea să înceapă în 2010, dar este probabil ca rata creşterii economice să rămână în jur de zero datorită efectelor remanente pe care criza mondială le are asupra României. Riscurile pentru scenariul de bază sunt mai ales în direcţia înrăutăţirii, reflectând incertitudinea legată de viteza cu care se vor stabiliza pieţele financiare şi de profunzimea recesiunii economice mondiale. Se aşteaptă ca presiunile inflaţioniste să scadă pe măsură ce economia scade şi anticipăm că inflaţia IPC se va încadra în intervalul ţintit de BNR până la sfârşitul anului 2009 şi că se va menţine în acest interval pe parcursul lui 2010.

8. Corecţia contului curent pare a fi într-un stadiu destul de avansat, dar intrările de capital diminuate generează un deficit de finanţare externă. Necesarul brut de finanţare externă va scădea în 2009 datorită deficitului de cont curent mai mic şi va fi parţial acoperit de fondurile UE pre şi postaderare structurale (o sursă stabilă de intrări de fonduri) şi de investiţiile străine directe deja angajate. Utilizăm, din raţiuni de precauţie, premisa unor ieşiri nete din sectorul privat nonfinanciar. Programul nostru susţinut de FMI şi de UE va asigura un echilibru corect între ajustarea balanţei de plăţi şi asistenţa financiară. Odată ce programul intră în vigoare, ne aşteptăm ca băncile străine să îşi menţină în mare parte expunerea, punând capăt declinului înregistrat la începutul anului. În acelaşi timp, ne propunem să majorăm treptat rezervele internaţionale ale BNR ca măsură de precauţie împotriva unor ieşiri de capital neanticipate. Restul necesarului de finanţare externă de aproximativ 20 de miliarde de euro în perioada 2009-2011 poate fi acoperit prin atragerea de resurse de la FMI, prin asistenţă în cadrul facilităţii UE de finanţare a balanţei de plaţi, şi de la alţi creditori oficiali.

Politica fiscală

9. Între 2005 şi 2008 cheltuielile bugetare s-au dublat în termeni nominali, determinând creşterea ponderii sectorului public în economie de la 32% din PIB la 37% din PIB. Cheltuielile cu salariile din sectorul public au crescut de peste două ori în aceşti 3 ani din cauza majorărilor salariale ridicate combinate cu o creştere semnificativă a numărului de salariaţi din sectorul bugetar. Deficitul fiscal a crescut în 2008 până în jurul valorii de 5% din PIB. În ultimele luni ale anului 2008, majorările suplimentare de cheltuieli efectuate în preajma alegerilor au fost finanţate pe termen foarte scurt, Guvernul nereuşind să se împrumute la costuri rezonabile pe termene mai lungi. Având în vedere că ţara intră în recesiune în anul 2009, o relaxare a politicii fiscale în vederea amortizării efectelor crizei nu mai este, din păcate, posibilă. Din cauza nivelului foarte ridicat al cheltuielilor şi a condiţiilor de finanţare, Guvernul nu mai poate acoperi un deficit mare.

10. Actualul Guvern, care şi-a preluat mandatul în ultima parte a lunii decembrie, a făcut deja paşi importanţi pe calea redresării dezechilibrului fiscal. Politicile fiscale din 2008 ar fi produs un deficit de ordinul a 9% din PIB în 2009, dar măsurile deja aprobate prin bugetul anului 2009 vor reduce deficitul cu aproximativ 3 puncte procentuale din PIB. Aceste măsuri bugetare includ: (i) o majorare de 3,3 puncte procentuale a contribuţiilor sociale; (îi) impozite pe proprietate ajustate datorită unei creşteri a valorii evaluate; (iii) reduceri semnificative ale cheltuielilor cu salariile în sectorul public prin reducerea sporurilor şi a altor beneficii şi prin eliminarea a 137.000 de posturi vacante (utilizate anterior pentru a acorda salarii mai mari personalului existent); şi (iv) reduceri substanţiale ale cheltuielilor cu bunurile şi serviciile şi reduceri de subvenţii.

11. În cadrul programului propus spre a fi implementat cu sprijinul FMI, Guvernul va mai întreprinde şi alte eforturi de ajustare fiscală ca precondiţie pentru reducerea deficitului cu încă 1,1% din PIB, aducându-l la nivelul de 4,6% din PIB în 2009. Cheltuielile bugetare primare (ce exclud plăţile de dobânzi) vor fi reduse cu încă 0,85 puncte procentuale din PIB, comparativ cu bugetul anului 2009. Această reducere se va realiza prin: (i) eliminarea majorărilor salariale din sectorul public (în total de 5%) planificate pentru anul 2009 sau prin reducerea echivalentă a numărului de salariaţi; (îi) reducerea numărului de angajaţi în sectorul public, inclusiv prin înlocuirea unui singur angajat din 7 angajaţi care părăsesc sectorul public; (iii) reducerea cheltuielilor de capital la articole precum autoturisme şi echipamente de birou, în paralel cu un calendar mai realist pentru proiectele cu finanţare UE; (iv) reduceri suplimentare de cheltuieli cu bunurile şi serviciile; (v) reducerea în continuare a subvenţiilor destinate entităţilor publice. Ratificarea de către Parlament a acestor măsuri va fi finalizată până la prima evaluare a programului (obiectiv structural). În cadrul cheltuielilor bugetare vom acordă prioritate proiectelor de investiţii cofinanţate din fonduri UE. Vom aloca, de asemenea, o sumă adiţională de 250 de milioane de RON cheltuielilor de îmbunătăţire a protecţiei sociale pentru grupurile cele mai vulnerabile pe parcursul crizei economice. Pe partea de venituri este de aşteptat ca măsurile de eliminare a anumitor deduceri şi avantaje fiscale (referitoare, mai ales, la maşinile de serviciu şi la amortizarea activelor reevaluate) să genereze încă 0,25% din PIB.

12. Programul va fi monitorizat în principal prin soldul cash al bugetului general consolidat (definit în Memorandumul Tehnic de Înţelegere, MTI, ce însoţeşte această scrisoare) (un criteriu de performanţă trimestrial). În eventualitatea în care veniturile bugetare, exclusiv finanţarea nerambursabilă, depăşesc veniturile prevăzute în program, ţinta de deficit va fi ajustată în jos cu jumătate din surplus, permiţând astfel efectuarea de cheltuieli suplimentare de capital în paralel cu reducerea continuă a deficitului. Ne vom consulta cu echipa FMI în legătură cu ajustarea ţintelor şi cu eventualele măsuri corective ce se impun în cazul unei insuficiente finanţări bugetare. Se va stabili un criteriu de performanţă aferent variaţiei arieratelor de plăţi interne (definite în MTI) ce va avea în vedere plata integrală a arieratelor din 2008 în cadrul programului. În cazul în care este necesar, Guvernul va adopta măsuri corective de prevenire a acumulării de noi arierate. O ţintă indicativă va fi stabilită, de asemenea, pentru cheltuielile primare ale bugetului general consolidat, exclusiv rambursările aferente proiectelor din fonduri UE pre şi post aderare structurale, ţintă ce va fi supusă aceluiaşi ajustor, ca şi cel aplicabil în cazul ţintei de deficit.

13. Guvernul este decis să menţină disciplina fiscală pe termen lung, recunoscând faptul că aceasta constituie un element esenţial în reducerea dezechilibrului extern şi în menţinerea încrederii investitorilor. Intenţionăm, aşadar, să continuăm consolidarea bugetară în anul 2010. Avem în vedere reducerea în continuare a deficitului bugetului general consolidat până la aproximativ 3 2/3% din PIB. Eforturile fiscale vor continua să se concentreze pe partea de cheltuieli. La data celei de-a doua evaluări (ce se va finaliza până la 15 decembrie 2009) se vor stabili ţinte trimestriale specifice pentru anul 2010. Pentru 2011 ne propunem să aducem deficitul bugetului general consolidat sub 3% din PIB (atât în definiţia naţională, cât şi în definiţia ESA 95). Aprobarea unui buget pentru anul 2011 menit să realizeze acest obiectiv va reprezenta un obiectiv structural pentru cea de-a şasea evaluare a programului (programată a avea loc până la 15 decembrie 2010).

14. Realizarea sustenabilă a unor deficite bugetare mai mici va presupune modificarea considerabilă a procesului bugetar, precum şi reforme ale politicilor de venituri şi cheltuieli. O componentă esenţială a strategiei noastre pe termen mediu va fi reprezentată de noua lege a responsabilităţii fiscale care, printre altele: (i) va stabili, în urma coordonării cu FMI şi cu Banca Mondială, proceduri îmbunătăţite de elaborare a bugetelor multianuale; (îi) va stabili limite privind rectificările bugetare efectuate în cursul anului; (iii) va prevede reguli fiscale privind cheltuielile, datoria publică şi deficitul primar; (iv) va crea un consiliu fiscal care să asigure o analiză independentă şi de specialitate; (v) va crea cadrul de emisiune şi gestionare a garanţiilor şi a altor obligaţii colaterale. Ne propunem să înaintăm Parlamentului această lege şi să realizăm un plan de implementare până la sfârşitul lunii noiembrie 2009 (obiectiv structural).

15. Am solicitat asistenţă tehnică de la FMI, de la Banca Mondială şi de la Comisia Europeană în 2009 pentru a ne sprijini în îmbunătăţirea managementului finanţelor publice, a administrării fiscale şi a eficienţei cheltuielilor publice. Implementarea recomandărilor provenite din această asistenţă se va face în 2009 şi 2010, incluzând revizuirile cuprinzătoare ale Codului fiscal şi Codului de procedură fiscală, în conformitate cu termenele şi procedurile Comisiei Europene. Vom implementa un sistem îmbunătăţit de monitorizare financiară a entităţilor fiscale descentralizate (inclusiv întreprinderile publice) şi vom trece la majorarea veniturilor nete de la aceste entităţi, printr-un control mai strâns al cheltuielilor lor şi prin reducerea subvenţiilor. În 2010, odată implementată această monitorizare, în condiţionalităţile programului se va include o ţintă indicativă privind situaţia financiară a celor mai mari întreprinderi publice. Întreprinderilor publice nu li se va mai permite sa acumuleze noi arierate şi vor trebui să se restructureze pentru a reduce arieratele existente. Pe parcursul programului, întreprinderile publice ce înregistrează pierderi nu vor avea dreptul să majoreze plăţile de natură salarială; cele generatoare de profit vor putea să majoreze plăţile de natură salarială doar proporţional cu inflaţia şi cu rata de creştere a productivităţii. Vom intensifica eforturile de îmbunătăţire a absorbţiei de fonduri UE, asigurându-ne în acelaşi timp că aceste fonduri sunt îndreptate către priorităţile adecvate de creştere economică. În vederea atingerii acestui scop, îmbunătăţirea eficienţei şi eficacităţii administraţiei publice este esenţială.

16. În prezent ne confruntăm cu probleme majore în sistemul de salarizare a personalului din sectorul public. Sporurile reprezintă prea mult din remuneraţia totală, nu avem o grilă unitară de salarizare şi există un număr mare de acte normative ce reglementează salariile în diferite segmente ale sistemului. Pentru a elimina definitiv aceste probleme, în anul 2009 vom aproba legislaţia de restructurare a sistemului de salarizare în sectorul public (obiectiv structural). Prin această legislaţie vom defini o grilă unitară, simplificată de salarizare şi vom reforma actualul sistem de sporuri. Se va introduce treptat un plafon de sub 30% privind ponderea cheltuielilor nonsalariale de personal în totalul remuneraţiei publice. Se va interzice crearea de sporuri nemonetare. Sporurile monetare vor fi consolidate eliminând cea mai mare parte a sporurilor sau incluzându-le în salariul de bază. Pentru orice funcţionar public, sporurile vor fi plafonate prin lege. Toate sporurile vor fi în continuare integral impozabile. Legea ar putea prevede o perioadă de implementare treptată a reformelor de până la 3 ani, pe parcursul acestui proces făcându-se eforturi în direcţia protejării veniturilor reale ale angajaţilor cu cele mai mici salarii. Alte prevederi ale acestei legislaţii vor fi stabilite în coordonare cu FMI şi cu Banca Mondială.

17. O sursă semnificativă de presiune fiscală pe termen mediu este costul viitoarelor obligaţii aferente pensiilor. Pentru soluţionarea acestei probleme, vom reforma parametrii principali ai sistemului de pensii, în coordonare cu Banca Mondială (obiectiv structural). Modificările vor include trecerea la indexarea pensiilor publice cu indicele preţurilor de consum şi nu cu nivelul salariului şi limitarea sferei majorărilor discreţionare ale pensiilor. Grupurile de angajaţi din sectorul public ce sunt în prezent excluşi de la contribuţiile la pensii vor face obiectul introducerii treptate a acestor contribuţii. Vom continua, de asemenea, ajustarea graduală a vârstei de pensionare dincolo de schema convenită în prezent (mai ales pentru femei) ţinând seama de evoluţia speranţei de viaţă, pentru a permite o mai mare stabilitate a sistemului, dar şi pentru a ne asigura că parametrii de pensionare sunt aliniaţi practicilor din ţările UE. Pentru a proteja pensionarii vulnerabili vom face eforturi de impulsionare a programelor ce vizează susţinerea populaţiei sărace prin care se va îmbunătăţi standardul de viaţă al acestora. Vom continua implementarea treptată a pilonului doi al sistemului de pensii, cu majorări programate periodic ale contribuţiilor, aşa cum s-a prevăzut iniţial. Împreună, sperăm ca pilonii sistemului de pensii să ne permită să atingem în final obiectivul nostru de a avea o rată medie de înlocuire de 45% pentru pensionari.

Sectorul financiar

18. Sistemul bancar românesc a intrat în perioada de turbulenţă financiară globală cu o poziţie de solvabilitate puternică. Toate cele 32 de bănci respectă condiţia de adecvare a capitalului de 8%, iar rata medie de adecvare a capitalului era de 12,3% la finele lui 2008. Majoritatea băncilor sunt deţinute de capital străin (cu 87% din active) şi majoritatea băncilor-mamă se află în zona euro cu acces la lichidităţi prin facilităţile BCE. Băncile-mamă ale principalelor bănci care operează în România s-au angajat să sprijine continuu sucursalele lor, angajându-se să îşi menţină expunerea globală faţă de România pe durata programului şi să îşi recapitalizeze sucursalele în funcţie de necesităţi. Acest lucru a fost reafirmat în declaraţia comună dată la Viena în 26 martie 2009. BNR împreună cu organismele de supraveghere bancară din ţările de domiciliu vor monitoriza îndeaproape acest angajament.

19. Deşi sistemul bancar în întregul său este actualmente bine capitalizat, are acum în faţă circumstanţe financiare şi macroeconomice globale mai dificile decât în ultimii ani şi perspective extraordinar de nesigure. În aceste circumstanţe este prudent ca băncile să menţină capitaluri tampon solide. În acest scop, programul va beneficia de capabilitatea de testare a stresului dezvoltată de BNR la un standard înalt. Testele de stres pentru bilanţurile contabile şi portofoliile de credite ale băncilor conform unor scenarii diferite vor fi utilizate pentru a evalua creşterile potenţiale ale fondurilor proprii necesare pentru a asigura menţinerea ratelor de solvabilitate peste 10% pe parcursul duratei programului (precondiţie).

20. În momentul în care testele de stres vor fi fost finalizate, băncilor li se va solicita să furnizeze, până la sfârşitul lunii septembrie 2009, resurse suficiente pentru a acoperi orice deficienţe potenţiale relevate de testele de stres. Aceste resurse pot proveni din creşteri ale capitalului subscris sau prin acordarea de împrumuturi subordonate pe termen lung (cel puţin 5 ani) şi a unor instrumente similare, ce sunt calificate ca şi capital de rang 2, convertibil în capital subscris obişnuit la libera alegere a proprietarilor sau la solicitarea BNR. Aceste resurse trebuie în primul rând să provină de la proprietarii băncilor, dar vom încuraja proprietarii băncilor să exploreze în mod activ posibilităţile de cofinanţare a creşterii finanţării stabile oferite de Instituţiile Financiare Internaţionale în cadrul Planului lor comun de acţiune din februarie 2009 destinat susţinerii sistemelor bancare în regiunea ECC.

21. Un regim preferenţial temporar va fi instituit pentru băncile al cărui proprietar majoritar semnează un angajament de a (i) menţine expunerea globală faţă de România pe întreaga durata a programului; şi (îi) majoră capitalul băncii sale în România în funcţie de necesităţile potenţiale, aşa cum au fost evaluate pe parcursul exerciţiului de stres test. Pentru aceste bănci, orice datorie nouă subordonată subscrisă fie de proprietari, fie de IFI va fi exclusă din baza de calcul a rezervelor minime obligatorii a BNR. În vederea urmăririi respectării condiţiei de la punctul (îi), aceste datorii subordonate şi instrumente similare vor fi clasificate ca şi capital de rang 1, regulile privind rata de adecvare a capitalului continuând să se aplice. Acest regim preferenţial va expira la sfârşitul perioadei programului. Conform principiilor UE, el va fi disponibil pentru toate băncile stabilite în România, indiferent de naţionalitatea proprietarilor. Angajamentul băncilor de a menţine sau spori expunerea şi de a majoră capitalul în funcţie de necesităţi reprezintă un element cheie în îmbunătăţirea stabilităţii financiare şi a condiţiilor monetare. În eventualitatea în care condiţiile monetare evoluează favorabil, BNR va fi gata să reducă treptat ratele rezervelor minime obligatorii, fapt ce va promova la rândul său stabilitatea bancară.

22. Deşi sistemul bancar este stabil şi sănătos în prezent, vom amenda legislaţia bancară şi pe cea privind procedura de lichidare, după consultări cu FMI, pentru a putea răspunde într-o manieră rapidă şi eficientă în eventualitatea în care o bancă se confruntă cu dificultăţi. Un obiectiv principal al amendamentelor va fi acela de a spori puterile administratorului special de a trata cu băncile aflate într-o poziţie financiară fragilă (obiectiv structural până la sfârşitul lunii noiembrie 2009). În plus, faţă de procedurile de restructurare a băncilor, puterile de intervenţie ale BNR vor fi sporite prin prevederi ce îi vor permite acesteia să impună acţionarilor semnificativi să majoreze capitalul subscris şi să susţină financiar banca şi să interzică sau să limiteze distribuirea de profituri (până la sfârşitul lunii iunie 2009) (obiectiv structural). Suntem conştienţi de necesitatea de a simplifica şi perfecţiona procedurile judiciare de lichidare a băncilor şi intenţionăm să intensificam eforturile în acest domeniu într-o etapă viitoare.

23. Un alt element crucial pentru asigurarea încrederii în sistemul bancar îl constituie sistemul de garantare a depozitelor. În 2008, guvernele din întreaga Europă, inclusiv România, au acţionat în vederea consolidării sistemelor de garantare a depozitelor, prin majorarea nivelului de garantare la cel puţin 50.000 euro. Pentru a întări în continuare FRGD şi pentru a-l alinia celor mai bune practici internaţionale şi cerinţelor de perspectivă în conformitate cu directivele UE, FRGD îşi va suplimenta finanţarea existentă cu accesul la încasările din privatizare păstrate în contul Trezoreriei de la BNR (în prezent 11,6 miliarde de RON). Totodată, procedurile de activare a garantării depozitului vor fi modificate pentru a simplifica şi accelera plăţile. În conformitate cu legislaţia modificată, suma aferentă depozitelor garantate va fi plătită în intervalul de 20 de zile lucrătoare autorizat de directiva UE privind schemele de garantare a depozitelor (obiectiv structural).

24. BNR va continua să îmbunătăţească cadrul de reglementare şi supraveghere bancară şi se va consulta cu experţii FMI înainte de introducerea oricărei reglementări prudenţiale noi sau revizuite privind băncile. Acesta va include cerinţe de raportare mai detaliată cu privire la lichidităţi şi, la momentul potrivit, creşterea nivelului minim al ratei de adecvare a capitalului de la 8% la 10%. Ne angajăm, de asemenea, să aliniem standardele de contabilitate financiară române practicii internaţionale, aşa cum este ea reflectată în Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS). Adoptarea IFRS va reduce poverile de reglementare pentru corporaţiile şi băncile transnaţionale şi va asigura un cadru mai transparent pentru ISD. În circumstanţele actuale, totuşi, o tranziţie rapidă ar putea fi dăunătoare, în special în sectorul financiar. Ţinând cont de aceasta, adoptarea IFRS va avea loc în baza unui calendar care va fi hotărât de BNR.

25. Vom încerca să ajungem la un acord cu băncile comerciale, care să faciliteze restructurarea datoriilor contractate în valută de către populaţie, prin ajustarea maturităţii şi schemei de rambursare a datoriei, acord care să includă şi opţiunea voluntară de convertire a datoriei în moneda naţională. Băncilor li se va permite să se bazeze în continuare pe expertiza proprie în colectarea creanţelor lor.

Politica monetară şi valutară

26. BNR este hotărâtă să reducă treptat inflaţia până la ţinta oficială de 3,5% (plus sau minus 1%). În cadrul programului, progresul realizat în atingerea ţintei de inflaţie va fi monitorizat printr-o clauză de consultare pe inflaţie (vezi MTI). Politica monetară a fost întărită în 2007 şi în prima jumătate a lui 2008 ca răspuns la o creştere a presiunilor inflaţioniste existente. În perspectivă, recesiunea economică din România şi din restul lumii va diminua cel mai probabil presiunea asupra inflaţiei, dar deprecierea în continuare a ratei de schimb ar putea reaprinde inflaţia. De aceea, politica monetară va rămâne vigilentă, orice reducere a ratelor rezervelor minime obligatorii sau a ratei dobânzii de politică monetară fiind calibrată astfel încât să asigure atingerea obiectivelor de inflaţie până la finele lui 2009 şi luând în considerare posibilele efecte asupra fluxurilor de capital şi asupra ratei de schimb.

27. În cadrul programului avem în vedere o menţinere a nivelului rezervelor internaţionale brute în 2009 (ce implică o recuperare a tuturor rezervelor pierdute în lunile anterioare intrării în vigoare a programului) şi o creştere de 3,0 miliarde euro în 2010. Aceasta va duce la o mai mare încredere în economie şi va permite o mai mare acoperire prin rezerve a datoriilor pe termen scurt. Se va stabili un criteriu de performanţă privind activele externe nete care să fie în concordanţă cu obiectivul de acumulare de rezerve brute. În cadrul de ţintire a inflaţiei, politica de intervenţie a BNR va fi aplicată în concordanţă cu ţinta privind activele externe nete. Pierderile de rezerve ce depăşesc 2 miliarde de euro în cadrul oricărei perioade de 30 de zile pe durata programului vor atrage declanşarea de consultări cu experţii FMI. BNR îşi va extinde gama de active acceptabile ca şi colaterale pentru facilităţile sale. BNR este pregătită să îşi lărgească paleta de instrumente în funcţie de necesităţi.

28. Pe perioada acordului Stand-by nu vom introduce şi nu vom intensifica fără aprobarea FMI restricţiile privind efectuarea de plăţi şi de transferuri pentru tranzacţiile internaţionale curente şi nici nu vom modifica sau introduce practici multivalutare şi nu vom încheia niciun acord bilateral de plăţi care să contravină art.VIII din Statutul FMI. De asemenea, nu vom introduce sau intensifica restricţii de import din raţiuni de balanţă de plăţi.

29. Recunoaştem importanţa finalizării evaluării FMI a cadrului de protejare a resurselor financiare înainte de prima evaluare din cadrul Acordului Stand-By. BNR va furniza informaţiile necesare pentru finalizarea acestei evaluări înainte de prima evaluare a programului şi va agrea vizita unei misiuni tehnice a FMI în acest scop.

Gheorghe Pogea,

ministrul finanţelor publice

Mugur Constantin Isărescu,

guvernatorul Băncii Naţionale a României

Tabelul 1. România: Ţinte cantitative în cadrul programului

-----------

*1) Cifra aferentă lunii decembrie 2008 reprezintă stocul.

*2) Cifra aferentă lunii decembrie 2008 este pentru tot anul.

Tabelul 2. România: Condiţionalităţi structurale propuse în cadrul programului pe 2009

ROMÂNIA: MEMORANDUM TEHNIC DE ÎNŢELEGERE

aprilie 2009

1. Prezentul memorandum tehnic de înţelegere: (i) defineşte variabilele care fac obiectul ţintelor cantitative specificate în scrisoarea de intenţie (SDI); (îi) descrie metodele care vor fi utilizate pentru evaluarea performanţei programului, inclusiv datele care trebuie raportate pentru a asigura o monitorizare adecvată a ţintelor (secţiunea I); şi (iii) furnizează clarificări pentru unele dintre condiţionalităţile structurale din cadrul programului (secţiunea II). Conform standardului în cadrul tuturor acordurilor cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), ne vom consulta cu FMI înainte de a modifica măsurile prezentate în această scrisoare sau înaintea adoptării de noi măsuri care ar devia de la obiectivele programului şi vom transmite FMI informaţiile necesare pentru monitorizarea programului.

2. În accepţiunea programului, ratele de schimb ale leului românesc (RON) faţă de euro se stabilesc la RON 3,9852 = EURO 1, faţă de dolarul SUA la RON 2,8342 = $1, faţă de yenul japonez la RON 3,1419 = yen 100 şi faţă de lira sterlină la RON 4,1169 = lira 1, ratele fiind cele postate pe website-ul Băncii Naţionale a României (BNR) la data de 31 decembrie 2008. Ratele de schimb faţă de alte valute, acolo unde sunt aplicabile, vor fi de asemenea acelea postate pe website-ul BNR în data de 31 decembrie 2008.

3. În accepţiunea programului, bugetul general consolidat include entităţile definite în bugetul pe 2009. Acestea sunt: guvernul central (bugetul de stat, trezoreria, entităţile autofinanţate incluse în buget etc.), autorităţile locale, fondurile de asigurări sociale (pensii, sănătate şi şomaj), Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România şi Administraţia Fondului "Proprietatea". Prezenta definiţie a bugetului general consolidat include, de asemenea, orice fonduri noi sau alte programe speciale bugetare şi extrabugetare care ar putea fi create pe parcursul perioadei programului pentru a desfăşura operaţii de natură fiscală, aşa cum se defineşte în Manualul FMI pentru statisticile financiare guvernamentale 2001. Autorităţile vor informa imediat experţii FMI cu privire la crearea oricărui astfel de fond sau program.

I. Criterii de performanţă cantitative, ţinta indicativă şi criterii de performanţă permanente

A. Nivelul minim privind activele externe nete ale BNR

4. Activele externe nete (AEN) ale Băncii Naţionale a României (BNR) sunt definite ca valoarea în euro a activelor externe brute ale BNR (inclusiv rezervele minime obligatorii constituite de către băncile comerciale la BNR) minus pasivele externe brute şi vor fi măsurate pe baza definiţiilor operaţionale ale BNR, şi nu ale celor contabile. Activele şi pasivele externe denominate în noneuro vor fi convertite în euro la ratele de schimb ale programului.

5. Activele externe brute se definesc ca incluzând deţinerile de DST ale BNR, poziţia rezervelor ţării la FMI, deţinerile de numerar, titluri şi depozite în străinătate în valute străine convertibile. Se exclud din activele rezervă: (i) aurul şi alte metale preţioase; (îi) activele în valute neconvertibile; (iii) active nelichide; (iv) orice active care sunt angajate, colateralizate sau se află sub o altă obligaţie; (v) creanţe asupra rezidenţilor; şi (vi) creanţe în valută derivând din instrumente derivate în monede străine vizavi de moneda naţională (cum ar fi futures, forwards, swaps şi options).

6. Pasivele externe brute se definesc ca toate pasivele în valute străine faţă de rezidenţi şi nonrezidenţi, inclusiv angajamentele de vânzare de valute străine decurgând din instrumente derivate (cum ar fi futures, forwards, swaps şi options), şi tot creditul nerambursat de la FMI, excluzând: (i) depozitele de valute străine ale băncilor reprezentând rezervele minime obligatorii; şi (îi) depozitele în valute străine ale Guvernului la BNR. Această definiţie are ca scop aducerea conceptului de pasive externe mai aproape de definiţia balanţei de plăţi pe care se bazează ţintele.

Nivelul minim privind variaţiile cumulate ale activelor externe nete de la începutul anului (în mil. euro)*1)

---------

*1) CP = criteriu de performanţă; TI = ţinta indicativă. Date la finele lunii.

7. Ţintele AEN vor fi ajustate în sus (în jos) cu surplusul (deficitul) din tragerile în cadrul programului aferente proiecţiei de bază. Tragerile în program se definesc ca trageri externe de la creditorii oficiali (Banca Mondială şi CE), care sunt utilizabile pentru finanţarea bugetului de stat total. Ţintele AEN vor fi de asemenea ajustate în sus cu creşterea rezervelor minime obligatorii ale băncilor comerciale constituite la BNR faţă de finele lui decembrie 2008 (EURO 13.038 milioane), măsurate la ratele de schimb ale programului.

Tragerile externe din program - Proiecţii de bază

(în mil. euro)

B. Mecanismul de consultare pentru rata inflaţiei la 12 luni

8. Intervalele de consultare trimestriale pentru rata inflaţiei la 12 luni în preţuri de consum [aşa cum sunt măsurate de indicele preţurilor de consum (IPC), publicat de Institutul Naţional de Statistică] sunt specificate mai jos. În cazul în care rata inflaţiei IPC an-la-an se află în afara intervalelor exterioare specificate mai jos, autorităţile se vor consulta cu FMI cu privire la politicile propuse ca răspuns înainte de a solicita alte trageri în cadrul programului. În plus, BNR va avea discuţii cu experţii FMI în cazul în care rata inflaţiei IPC an-la-an se situează în afara intervalelor interioare specificate pentru finele fiecărui trimestru în tabelul de mai jos.

C. Criteriu de performanţă privind soldul bugetului general consolidat

9. Deficitul bugetar va fi monitorizat trimestrial prin soldul cash al bugetului general consolidat (BGC). Autorităţile vor consulta experţii FMI cu privire la măsurile corective în cazul unor derapaje ale veniturilor şi finanţării guvernamentale.

Limita pentru soldul bugetului general consolidat

10. Deficitul bugetar va fi măsurat deasupra liniei utilizându-se datele execuţiei bugetare. Ministerul Finanţelor Publice (MFP) va furniza de asemenea date lunare pentru a măsura deficitul sub linie. Soldul BGC măsurat sub linie va include:

(i) finanţarea externă netă, excluzând câştigurile şi pierderile din reevaluare;

(îi) schimbările în creditul intern net din sistemul financiar, excluzând câştigurile şi pierderile din reevaluarea depozitelor denominate în valute străine şi incluzând ajustări pentru:

- (a) fonduri UE primite şi necheltuite (plăţi în avans);

(b) cereri de rambursare ale Guvernului din fonduri UE;

(c) titluri de despăgubire emise şi neplătite;

(iii) schimbări în stocul de titluri de stat emise, net de schimbările de reevaluare;

(iv) schimbări nete la alte finanţări.

11. Dacă diferenţa dintre deficitul BGC măsurat deasupra liniei şi sub linie este mai mare de 200 de milioane de lei pe fiecare trimestru pe parcursul lui 2009 şi într-un cuantum pentru 2010 care va fi determinat în timpul celei de-a doua misiuni de evaluare, MFP se va consulta cu experţii FMI.

12. În cazul în care veniturile bugetare, exclusiv fonduri nerambursabile vor depăşi valoarea proiectată în cadrul programului, ţinta de deficit va fi ajustată în jos cu o jumătate din surplus pentru a permite cheltuieli suplimentare de capital, precum şi reducerea deficitului. Tabelul următor prezintă veniturile bugetare, exclusiv fonduri nerambursabile proiectate pentru 2009, faţă de care se vor compara veniturile realizate.

D. Criteriu de performanţă limitând stocul de garanţii guvernamentale către sectorul privat nefinanciar şi întreprinderile publice

13. Emiterea de garanţii guvernamentale către sectorul privat nefinanciar şi întreprinderile publice va fi limitată pe parcursul duratei programului.

E. Criteriu de performanţă privind neacumularea de arierate interne de către bugetul general consolidat

14. Criteriul de performantă stabilit cu privire la variaţia stocului de arierate interne ale BGC are în vedere neacumularea de noi arierate şi eliminarea lor pe durata programului. În caz de necesitate, Guvernul va lua măsurile corective pentru a preveni acumularea de noi arierate. În înţelesul programului, arierate înseamnă sume de plată trecute de scadenţă cu 90 de zile (în conformitate cu definiţia cheltuielilor din ESA95).

F. Criterii de performanţă permanente privind neacumularea de arierate la plăţile în contul datoriei externe la nivelul bugetului general consolidat

15. La nivelul BGC nu se vor acumula arierate la datoria externă pe durata programului. În înţelesul acestui criteriu de performanţă, un arierat la plata în contul datoriei externe va fi definit ca o plată a sectorului guvernamental, care nu a fost efectuată în timp de 7 zile după scadenţă. Criteriul de performanţă se va aplica pe bază permanentă.

G. Ţinta indicativă privind cheltuielile primare ale bugetului general consolidat

16. Ţinta indicativă privind cheltuielile primare ale BGC, adică cheltuielile BGC, exclusiv cheltuielile cu dobânzile, nete de tragerile de fonduri pre şi postaderare vor face obiectul aceluiaşi ajustor ca cel aplicat ţintei de deficit.

H. Monitorizarea întreprinderilor publice

17. Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi alte instituţii competente vor furniza informaţii pentru a demonstra că un sistem de monitorizare a instituţiilor publice a intrat în vigoare până la prima evaluare. Pe parcursul duratei programului se vor transmite informaţii privind sancţiunile - scăderea remuneraţiei sau eliberarea din funcţie a conducerii în conformitate cu prevederile ordonanţelor de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 275/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 203/2009 - care sunt impuse dacă bugetele şi ţintele companiei pentru restructurare nu sunt respectate.

18. Pe parcursul celei de-a doua misiuni de evaluare, după ce sistemul de monitorizare al MFP va fi fost definit, se vor stabili ţinte indicative trimestriale pentru 2010 privind soldul operaţional (EBIT - "earnings before interest and tax" - câştiguri înainte de dobânzi, impozite şi taxe), net de subvenţii, al celor mai mari 30 de întreprinderi după cheltuielile totale (la 2009).

I. Cerinţe de raportare

19. Performanţa în cadrul programului va fi monitorizată în baza datelor furnizate FMI de BNR şi MFP după cum este prezentat în tabelul 1. Autorităţile vor transmite cu promptitudine experţilor FMI orice revizuiri de date, ca şi orice alte informaţii necesare pentru monitorizarea acordului cu FMI.

Tabelul 1. România: Raportarea de date către FMI

*Font 9*

II. Condiţionalităţi structurale: detaliere

A. Adecvarea capitalului şi testul de stres

20. Testele de stres folosite în evaluarea adecvării capitalului băncilor vor avea următoarele caracteristici:

● Testele vor fi aplicate tuturor băncilor cu active mai mari de 1% din total active bancare plus un număr de bănci mai mici selectate pe baza calităţii şi vulnerabilităţii portofoliilor de credite; evoluţia creditelor neperformante pe parcursul anului precedent şi nivelul actual al solvabilităţii băncii.

● Două scenarii macroeconomice vor fi elaborate, incluzând un scenariu de bază în concordanţă cu caracteristicile principale, în concordanţă cu principalele ipoteze macroeconomice ale programului şi un scenariu mai drastic care să reflecte potenţialul unei slăbiri chiar şi mai accentuate a creşterii şi valorii externe a leului. Modelul de prognoză macroeconomică al BNR va fi utilizat pentru a genera scenarii consecvente privind evoluţia variabilelor macroeconomice cheie.

● Testele de stres vor fi realizate de BNR, utilizând metodele de testare a stresului folosite în contextul IMF FSAP din 2008. Testele vor folosi rezultatele scenariilor macroeconomice, împreună cu cele mai recente date disponibile privind bilanţurile băncilor şi corporaţiilor, pentru a proiecta evoluţia bilanţurilor bancare pe durata programului conform celor două scenarii;

● Rezultatele analizelor vor fi utilizate pentru a se evalua nivelul de fonduri proprii suplimentare necesare pentru a se asigura că rata de solvabilitate a fiecărei bănci rămâne peste 10% pe durata programului.

● Testele de stres şi evaluarea creşterilor prudenţiale ale fondurilor proprii pentru fiecare bancă vor fi încheiate până la finele lui aprilie. Intenţia este de a prezenta băncilor abordarea generală faţă de analiza testării stresului până la sfârşitul lui martie. Este de aşteptat ca evaluările detaliate privind creşterile necesare de fonduri proprii să poată fi comunicate băncilor până la sfârşitul lui aprilie.

● Analiza testării stresului şi evaluarea necesităţilor prudenţiale de capital vor fi efectuate în consultare cu experţii FMI. În particular, experţii FMI vor fi consultaţi cu privire la selectarea finală a băncilor incluse în analiză şi la evaluarea creşterilor corespunzătoare de fonduri proprii. În plus, experţii BNR vor furniza o notă care să detalieze proiectarea exerciţiului de testare a stresului, incluzând scenariile macroeconomice, ipotezele principale, datele utilizate şi principalele constatări.

B. Procedura de restructurare a băncilor

21. Amendamentele privind legislaţia bancară şi lichidările vor ţinti următoarele elemente:

C. Garantarea depozitelor

22. Legislaţia va fi modificată de Parlament pentru a extinde temeiurile existente pentru activarea garantării depozitelor, care va fi de asemenea activată în baza determinării de către BNR a faptului ca o instituţie de credit, din cauza circumstanţelor financiare proprii, se află în imposibilitatea de a rambursa un depozit şi nu are nicio perspectivă reală de a putea să o facă. Conversia în lei a depozitelor denominate în valute străine se va face la cursul de schimb valabil la data activării garantării depozitului.

23. Limita de timp pentru începerea plăţilor va fi redusă de la 3 luni actualmente, care pot fi extinse la 9 luni, la 20 de zile lucrătoare în conformitate cu amendamentele din martie 2009 la Directiva UE privind schemele de garantare a depozitelor.

Bucureşti, 8 septembrie 2009

Dlui Dominique Strauss-Kahn,

director executiv,

Fondul Monetar Internaţional

Washington, D.C. 20431

Stimate domnule Strauss-Kahn,

1. România se confruntă cu o recesiune economică severă. Deşi implementarea programului nostru comprehensiv anti-criză susţinut de Fondul Monetar Internaţional (FMI), UE şi Banca Mondială a reuşit să ducă la normalizarea condiţiilor financiare, contracţia activităţii economice a fost mai gravă decât proiecţiile datorită unei combinaţii dintre un mediu extern nefavorabil şi o reducere mai rapidă a cererii interne. Anticipăm că mediul economic va continua să fie dificil şi în restul anului 2009, înregistrând o ameliorare progresivă abia în cursul anului 2010.

2. În pofida contextului extrem de dificil, implementarea de către autorităţi a programului cu susţinere FMI a fost puternică (tabelele 1 şi 2):

● Criteriile cantitative de performanţă şi mecanismul de consultare pe inflaţie. Au fost realizate toate criteriile cantitative de performanţă pentru sfârşitul lunii iunie, precum şi criteriul continuu de performanţă referitor la neacumularea de arierate externe, cu excepţia plafonului pentru arieratele interne ale bugetului general consolidat, care a fost depăşit (cu 0,1% din PIB) datorită creşterii arieratelor la nivel central şi local. A fost de asemenea realizată ţinta orientativă referitoare la cheltuielile primare ale bugetului general consolidat. Inflaţia s-a situat în intervalul interior al mecanismului de consultare pe inflaţie.

● Criteriile structurale de referinţă. Criteriul structural de referinţă referitor la ratificarea de către Parlament a măsurilor de ajustare fiscală, stabilit pentru sfârşitul lunii august 2009, a fost realizat din aprilie. Criteriul structural de referinţă privind amendarea legislaţiei ce reglementează asigurarea depozitelor, stabilit pentru sfârşitul lunii iunie, a fost de asemenea realizat şi vom analiza luarea altor măsuri pentru accelerarea implementării şi îmbunătăţirea mecanismului de finanţare a garantării depozitelor.

3. Având în vedere aceste rezultate, solicităm finalizarea primei evaluări din cadrul Acordului stand-by. Pe baza măsurilor corective întreprinse şi a explicaţiilor suplimentare oferite în această scrisoare, solicităm o derogare pentru criteriul de performanţă de la sfârşitul lui iunie, referitor la arieratele bugetului general consolidat.

4. Considerăm că politicile stabilite în scrisoarea din 24 aprilie 2009 şi în această scrisoare sunt suficiente pentru a duce la realizarea programului nostru economic şi Guvernul este în continuare pregătit să întreprindă măsuri suplimentare, dacă este cazul, pentru a asigură realizarea obiectivelor sale. Aşa cum este practica standard în toate acordurile cu FMI, ne vom consulta cu FMI înainte de a modifica măsurile prevăzute în această scrisoare sau de a adopta noi măsuri care s-ar abate de la scopurile programului şi vom pune la dispoziţia FMI şi a Comisiei Europene informaţiile necesare pentru monitorizarea programului.

Cadrul macroeconomic pentru perioada 2009-2010

5. Cererea internă a scăzut mai mult decât s-a anticipat la momentul la care a fost convenit programul. PIB-ul real a înregistrat o contracţie de 6,2% (an-pe-an) în primul trimestru şi ne aşteptăm la o scădere suplimentară în trimestrul al doilea. Pentru întregul an anticipăm acum o contracţie severă de -8 până la -8,5%, cu o modestă ameliorare în 2010, condiţiile financiare precare de la nivelul gospodăriilor şi şomajul în creştere menţinând cererea internă la un nivel scăzut. Cererea externă se va îmbunătăţi numai în funcţie de revigorarea din alte părţi ale Europei. Output gap-ul mare a contribuit la ţinerea sub control a creşterilor de preţuri, inflaţia scăzând uşor; acum anticipăm o creştere de 4,3% a IPC în 2009, urmată de o ameliorare de până la sub 3% în 2010.

6. Contracţia cererii interne a declanşat o corecţie mai rapidă a dezechilibrelor externe. Deficitul de cont curent a scăzut cu trei sferturi în primele 5 luni ale anului 2009 comparativ cu aceeaşi perioadă din 2008, atât exporturile, cât şi importurile scăzând într-un ritm mult mai accentuat decât s-a proiectat în cadrul programului (aproximativ 20% şi, respectiv, 35% an-pe-an). Totodată, evoluţiile capitalului extern şi ale contului financiar au fost cumva mai bune decât s-a proiectat în cadrul programului, deoarece o rulare uşor mai mică a expunerii băncilor străine a fost mai mult decât compensată de o rulare mai mare din partea corporaţiilor şi de intrări mai mari de ISD. Proiectăm acum că dezechilibrele externe pentru întregul an se vor ajusta mai repede decât am anticipat în programul iniţial. Se anticipează o scădere a deficitului de cont curent până la 5,5% în 2009 (comparativ cu 7,5% în programul iniţial), de la 12,4% din PIB în 2008. Şi finanţarea externă se anticipează că o să aibă o situaţie mai bună decât am anticipat în programul iniţial. Ca rezultat, se proiectează că AEN vor fi cu 4 miliarde de euro peste ţintele stabilite în program pentru finalul anului 2009.

Sectorul fiscal

7. În pofida înrăutăţirii condiţiilor economice, eforturile de controlare a cheltuielilor bugetului general consolidat ne-au permis realizarea ţintei de deficit al bugetului general consolidat stabilite pentru sfârşitul lunii iunie 2009, în ciuda unor depăşiri de cheltuieli la unele dintre entităţile guvernamentale descentralizate. Cu toate acestea, întrucât condiţiile economice continuă să se menţină precare, deficitul va creşte brusc în cea de-a doua parte a anului. În lipsa unor măsuri suplimentare, creşterea în continuă deteriorare, încasările mai mici de venituri şi depăşirile de cheltuieli curente, mai ales salarii, vor împinge deficitul la un nivel proiectat de 8,1% din PIB, comparativ cu nivelul de 4,6% agreat. Se anticipează că veniturile vor scădea cu aproximativ 17,5 miliarde RON (3,5% din PIB) comparativ cu programul iniţial, datorită scăderii veniturilor încasate din TVA, contribuţii sociale şi venituri nefiscale. Pe partea de cheltuieli, reducerea sporurilor şi a numărului de salariaţi produce un oarecare impact asupra cheltuielilor cu salariile, dar acumularea majorărilor salariale masive de anul trecut, mai ales în afara autorităţilor centrale, a condus la majorări ale cheltuielilor cu salariile mult mai mari decât se programase. Chiar dacă au scăzut faţă de anul trecut, cheltuielile cu bunurile şi serviciile se situează peste nivelul dorit de noi, în timp ce alte cheltuieli se află sub nivelul vizat de obiectivele noastre. Împreună, aceste tendinţe vor duce la depăşirea cheltuielilor cu aproximativ 3,3 miliarde RON (0,7% din PIB).

8. Pentru a se realiza un echilibru între nevoia pe termen scurt de a permite stabilizatorilor automaţi să acţioneze şi obiectivele de ajustare pe termen mediu, suntem hotărâţi să întreprindem acţiuni suplimentare de politică pentru a limita deficitul fiscal în 2009 şi a-l reduce în 2010. Pentru anul 2009, aceasta va presupune o ajustare adiţională de 0,8% din PIB - nu numai prin inversarea tendinţelor de depăşire a cheltuielilor, ci şi prin reducerea cheltuielilor totale cu aproximativ 5,7 miliarde RON faţă de nivelul iniţial din program -, generând un deficit de 7,3% din PIB, în paralel cu îmbunătăţirea structurii cheltuielilor. Aceasta reprezintă o ajustare de 2,2% din PIB în termeni structurali. Pentru a ajuta la eliminarea depăşirilor de cheltuieli curente, vom stabili un plafon trimestrial pentru cheltuielile curente minus anumite transferuri şi plăţi sociale, ca ţintă orientativă în cadrul programului, începând cu sfârşitul lunii septembrie*1. Vom întreprinde mai multe măsuri de urgenţă pentru reducerea cheltuielilor cu salariile şi a cheltuielilor cu pensiile: (i) în perioada octombrie - finele lunii decembrie 2009, toate cheltuielile de personal (inclusiv cele de la autorităţile locale şi instituţiile autofinanţate) vor face obiectul unei reduceri cu 15,5%, reducere ce corespunde unei reduceri a timpului de lucru normat cu echivalentul a 10 zile lucrătoare (0,3% din PIB); (îi) vor fi tăiate orele suplimentare şi primele, ceea ce va duce la câştigarea a 0,1% din PIB; şi (iii) vom lansa o restructurare a agenţiilor guvernamentale, după cum este descris în paragraful 12 de mai jos. Alte cheltuieli curente vor fi reduse faţă de trendul din prima parte a anului (0,2% din PIB), cuprinzând atât tăieri discreţionare, cât şi reduceri automate de cheltuieli ale autorităţilor locale şi entităţilor guvernamentale descentralizate, datorate lipsei de venituri proprii. Bugetul de capital va fi redus cu 0,2% din PIB, păstrând în acelaşi timp spaţiu pentru un buget de investiţii realist pentru următoarele luni. Aprobarea de către Guvern a legislaţiei necesare, inclusiv a bugetului rectificat pe 2009, care să implementeze aceste angajamente pentru toate sectoarele administraţiei va constitui condiţionalitate (acţiune preliminară) pentru finalizarea acestei evaluări. Pentru a finanţa deficitul bugetar mai mare din anul 2009, intenţionăm ca jumătate din tranşele de la FMI rămase pentru 2009 (3,1 miliarde DST) să fie redirecţionate către Guvern.

------------

*1) Această ţintă va înlocui plafonul orientativ al cheltuielilor primare stabilit anterior.

9. Pentru a reduce riscul apariţiei altor arierate, vom lua o serie de măsuri corective la nivel central şi local. În special (i) vom elimina toate arieratele acumulate până acum în acest an până la sfârşitul lunii septembrie 2009 şi vom elimina întregul stoc rămas (care s-a dovedit a fi mai mare decât am estimat iniţial) până la sfârşitul anului 2010; (îi) vom condiţiona accesul autorităţilor locale şi al instituţiilor autofinanţate la garanţii guvernamentale şi la transferuri suplimentare de rezultatele satisfăcătoare în direcţia reducerii sau eliminării acestor arierate; şi (iii) vom iniţia o analiză a sistemelor de control al angajamentelor în vederea întăririi acestora pe parcursul anului 2010 (conform paragrafului 14 de mai jos). Vom majoră plafonul la garanţii publice la 7,7 miliarde RON în 2009 şi la 8,6 miliarde RON în 2010, dar vom insista ca aceste garanţii suplimentare faţă de plafonul iniţial de 6 miliarde RON să fie dedicate exclusiv finanţării în contrapartidă a proiectelor de investiţii finanţate de UE sau de alte instituţii multilaterale. Suntem conştienţi de întârzierile pe care le avem în ceea ce priveşte rambursarea de TVA către exportatori şi întreprindem măsuri pentru reducerea drastică a acestor întârzieri şi pentru lichidarea stocului de arierate existente până la sfârşitul lui septembrie 2009. Am stabilit instrucţiuni naţionale cu privire la rambursările de TVA aplicabile tuturor administraţiilor fiscale locale, instrucţiuni prin care se asigură procesarea cererilor în ordinea în care sunt primite şi în termenul de 45 de zile. Implementăm un sistem de urmărire on-line ce va permite exportatorilor să verifice situaţia cererii lor. Vom implementa, de asemenea, recomandările recentei misiuni de asistenţă tehnică a FMI cu privire la îmbunătăţirea procesului de rambursare a TVA (vezi paragraful 16).

10. Pentru 2010 ne menţinem angajamentul de a lua măsuri suplimentare pentru a reduce deficitul bugetar la un nivel mai sustenabil în conformitate cu recomandările din Decizia nr. 1.047 a Consiliului European. Pentru acel an ne propunem să reducem deficitul până la sub 6% din PIB, o ajustare de aproximativ 2,5 puncte procentuale din PIB în termeni structurali comparativ cu 2009. Pe partea de cheltuieli, vom implementa măsuri de reducere în continuare a cheltuielilor cu salariile, inclusiv o îngheţare a salariilor conform descrierii din paragraful 12 (0,3% din PIB), o continuare a politicii de înlocuire a unui angajat din 7 care părăsesc sistemul şi reducerea plăţii orelor suplimentare şi a premiilor (0,25% din PIB) şi modificări structurale pentru reducerea numărului de salariaţi şi restructurarea sistemului de salarizare (paragraful 12). Economiile din implementarea legii de reformă a sistemului de pensii (paragraful 13), datorate unei baze mai mari de contribuţii, unui control mai bun al revendicărilor frauduloase de pensii de invaliditate şi unui număr mai mic de pensionări anticipate, ar trebui să se situeze la 0,1% din PIB. Se aşteaptă ca o îngheţare a cheltuielilor cu bunuri şi servicii, a pensiilor (cu excepţia pensiilor sociale) şi a anumitor transferuri, împreună cu aplicarea din ce în ce mai extinsă a sistemelor de achiziţii electronice, precum şi unele reduceri ale cheltuielilor cu bunurile şi serviciile şi ale altor cheltuieli să conducă la economisirea a 0,9% din PIB. Pe partea de venituri, reevaluarea bazei de impunere pentru impozitele pe proprietate şi accizele majorate la tutun şi combustibili vor contribui cu 0,3% din PIB (deja aprobate prin lege). Vom continua totodată eforturile de îmbunătăţire a absorbţiei de fonduri UE, asigurându-ne în acelaşi timp că acestea sunt direcţionate către priorităţile de creştere corespunzătoare. Aprobarea bugetului pe 2010 în conformitate cu aceste angajamente va fi obiectiv structural pentru sfârşitul anului 2009.

11. Pentru strategia noastră fiscală vor fi cruciale o serie de măsuri ce produc economii pe termen mai lung şi îmbunătăţesc calitatea finanţelor publice prin intermediul unor reforme ale sectorului public. Avem în vedere acţiuni în 6 domenii: (i) restructurarea sectorului public pentru a reduce numărul de salariaţi, conjugată cu o reformă a sistemului de salarizare; (îi) reforma pensiilor; (iii) implementarea unei legi a responsabilităţii fiscale şi a cadrului bugetar pe termen mediu; (iv) reforma întreprinderilor de stat; (v) restructurarea relaţiilor financiare cu autorităţile locale şi instituţiile autofinanţate, pentru a asigura o mai mare asumare a răspunderii financiare; (vi) îmbunătăţiri ale administrării fiscale; şi (vii) programe de asistenţă socială suple.

12. Numărul de angajaţi şi sistemul de salarizare în sistemul public. Suntem ferm hotărâţi să raţionalizăm structura personalului din sectorul public la toate nivelurile administraţiei publice. Până la sfârşitul anului 2009 vom aproba legislaţia necesară care va genera reduceri semnificative ale cheltuielilor de personal în sectorul public, ce vor asigura economii brute suplimentare de 0,68% din PIB (cel puţin 0,49% din PIB net) în 2010*2). Acest lucru va fi obţinut prin: (i) aplicarea de normative pentru cheltuielile de personal şi pentru cheltuielile cu bunuri şi servicii, care vor fi elaborate şi aplicate în lunile ce urmează la toate nivelurile administraţiei, pentru a asigura un sector public mai suplu; (îi) restructurarea a numeroase agenţii de stat din sectorul guvernamental, fie prin desfiinţarea lor, fie prin încorporarea lor în ministerele de resort. Ne reafirmăm angajamentul în ceea ce priveşte o lege unificată a salarizării, care să producă o grilă de salarizare mai simplă, mai echitabilă, mai transparentă şi mai puţin costisitoare pentru angajaţii din sistem, şi în ceea ce priveşte reforma sistemului de sporuri. Acest lucru va fi realizat în două etape. În prima etapă, până la sfârşitul lunii octombrie va fi aprobată o lege organică a salarizării care va defini principiile directoare şi cadrul pentru noul sistem unificat de salarizare în domeniul public, va conţine limite specifice anuale ale anvelopei salariale, care vor reduce progresiv nivelul acestei anvelope la aproximativ 7% din PIB până în 2015 (nivelul de dinaintea exceselor din ultimii ani), va îngheţa salariile din sectorul bugetar pentru anul 2010 (cu excepţia celor plătite persoanelor ce câştigă mai puţin de 705 RON pe lună), condiţionând majorările valorii de referinţă (în raport cu care se indexează grila de salarizare în sectorul public) în perioada de după 2010 de reducerile de personal necesare pentru a se atinge ţinta stabilită pentru cheltuielile totale cu salariile ca pondere din PIB, şi va reforma sistemul actual de sporuri (obiectiv structural până la sfârşitul lunii octombrie 2009). În cea de-a doua etapă, legislaţia de implementare va fi aprobată până la finele lui septembrie 2010 şi va detalia elementele sistemului unificat de salarizare, inclusiv scala de salarizare, într-o manieră consistentă cu legea organică de salarizare şi va include o analiză a costurilor totale efectuată de experţi independenţi, pentru a se asigură realizarea de economii, înainte ca aceasta să fie prezentată Parlamentului.

-------------

*2) Aceasta corespunde unei economii brute de 3.585 milioane RON şi unei economii nete de 2.571 milioane RON la cheltuieli de personal.

13. Reforma pensiilor. Ne menţinem angajamentul de a aproba prin lege reforma pensiilor până la sfârşitul lui decembrie 2009. Costurile reformei vor fi evaluate corespunzător înainte de aprobarea legii, pentru a se asigura economii suficiente pe termen lung. Pe lângă asigurarea trecerii treptate la indexarea cu inflaţia, în locul indexării cu salariile, şi a altor ajustări ale vârstei de pensionare, reforma va elimina de asemenea şi regimurile speciale inechitabile şi costisitoare de care beneficiază anumiţi angajaţi şi va revizui condiţiile de pensionare anticipată, pentru a garanta că stimulentele asigură un sistem echitabil. Reforma va include şi revizuirea modului în care sunt alocate pensiile de invaliditate şi va asigura reducerea la minimum a posibilităţilor de fraudare.

14. Legea responsabilităţii fiscale. În cadrul asistenţei tehnice asigurate de FMI a fost discutat pe larg un proiect de lege a responsabilităţii fiscale, acesta beneficiind şi de asistenţă din partea CE, şi ne reafirmăm angajamentul cu privire la prezentarea acestei legi Parlamentului (împreună cu un plan de implementare) până la finele lunii noiembrie. Vom solicita o misiune de asistenţă tehnică suplimentară de la FMI pentru implementarea acestei legi, cu un accent deosebit pe întărirea procedurilor de execuţie bugetară şi pe instituirea unui sistem de control al angajamentelor, în vederea rezolvării slăbiciunilor existente care au condus la recenta acumulare de arierate. Concluziile acestei misiuni vor sta la baza reformelor noastre în acest domeniu pe parcursul anului 2010.

15. Autorităţile locale. Persistarea în supraestimarea veniturilor şi depăşirea cheltuielilor curente la nivelul autorităţilor locale prezintă un risc pentru stabilitatea macrofiscală. În urma consultării cu autorităţile locale, vom modifica legislaţia corespunzătoare pentru a introduce mai multe reforme instituţionale pentru a contracara acest risc: (i) toate autorităţile locale ce solicită resurse suplimentare sau încalcă regulile fiscale vor fi obligate să semneze cu guvernul central un program de ajustare ce va stipula măsurile pe care îşi propun să le ia pentru soluţionarea depăşirilor de cheltuieli şi a dezechilibrelor fiscale şi pentru a realiza consolidarea într-o perioadă de timp rezonabilă, precum şi sancţiunile şi măsurile de restructurare aplicabile în cazul în care condiţiile agreate nu sunt îndeplinite; (îi) vor fi aplicate normative de cost tuturor autorităţilor locale, în vederea asigurării echităţii şi eficientizării (legiferate până la sfârşitul anului 2009, paragraful 12); (iii) va fi interzisă transferarea sumelor de la cheltuieli de capital la cheltuieli curente; (iv) se va institui un cadru legal pentru insolvabilitatea autorităţilor locale; şi (v) direcţia de supraveghere a autorităţilor locale de la Ministerul Finanţelor Publice, în colaborare cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, va fi întărită, pentru a monitoriza şi analiza activităţile autorităţilor locale (criteriu structural pentru finele lunii iunie 2010).

16. Întreprinderile publice. Pentru a minimiza povara asupra finanţelor publice de pe urma întreprinderilor proprietate de stat (IPS), ca rezultat al cerinţelor de subvenţionare mai mari şi al transferurilor mai mici de dividende, vom efectua următoarele schimbări legislative: (i) IPS vor trebui să prezinte proiectele de bugete Guvernului în 15 zile lucrătoare de la publicarea bugetului de stat şi negocierile privind contractele colective de muncă nu vor fi permise până când bugetul anual al întreprinderii (inclusiv plafoanele pentru fondul de salarii) nu va fi fost aprobat; (îi) fondul de salarii total pentru fiecare IPS care primeşte subvenţii sau alte transferuri de la buget va fi stabilit de Guvern; (iii) mutarea resurselor alocate pentru cheltuieli de capital la cheltuieli curente va fi interzisă; (iv) vor fi introduse sancţiuni automate (personale şi instituţionale) pentru nerespectarea prevederilor bugetare sau a contractelor de performanţă managerială; şi (v) toate IPS care solicită resurse suplimentare de la buget sau care încalcă regulile fiscale vor fi obligate să semneze cu guvernul central un program de ajustare ce va stipula măsurile pe care îşi propun să le ia pentru a-şi îmbunătăţi performanţele financiare, cu sancţiuni şi restructurări în cazul în care condiţiile convenite nu sunt îndeplinite (indicator structural de performanţă pentru finele lui iunie 2010). Vom continua să îmbunătăţim sistemul de monitorizare a întreprinderilor de stat cu cele mai mari probleme, în vederea stabilirii unor ţinte de performanţă semestriale la următoarea evaluare a programului.

17. Administraţia fiscală. Înregistrarea de progrese în administraţia fiscală este esenţială pentru recuperarea pierderilor de venituri aferente ciclului economic şi pentru îndeplinirea obiectivelor noastre fiscale. Ca rezultat al recomandărilor făcute recent de o echipă de asistenţă tehnică a FMI, eforturile noastre se vor concentra pe frauda şi neconformarea în domeniul TVA, pe îmbunătăţirea gestionării arieratelor fiscale în creştere şi pe intensificarea controlului asupra celor mai mari contribuabili. Mai întâi, în ceea ce priveşte TVA, vom reorienta programul de inspecţie pe solicitările de rambursare cu grad sporit de risc (inclusiv prin diminuarea inspecţiei fiscale universale anterioare şi ulterioare a cererilor de rambursare de fonduri şi prin implementarea unui proces rapid pentru exportatorii cu risc scăzut) şi vom redirecţiona personalul către domeniile cu risc ridicat reprezentate de cererile de rambursare TVA prin compensare, subdeclararea vânzărilor şi deconturile negative fără solicitare de rambursare. În al doilea rând, creşterea arieratelor fiscale va fi gestionată prin îmbunătăţirea practicilor de gestionare a datoriei inclusiv prin: (i) reintroducerea posibilităţii acordurilor de reeşalonare cu contribuabilii, cu clauze asiguratorii corespunzătoare şi în conformitate cu procedurile europene; şi (îi) modificarea sistemului de penalităţi pentru neconformare, prin stabilirea de dobânzi şi amenzi separate pentru întârzierea la plată, proiectându-l astfel încât să protejeze valoarea reală a obligaţiilor fiscale şi să descurajeze din faza timpurie neplata. În al treilea rând, controlul asupra contribuabililor mari va fi întărit prin: (i) asigurarea faptului că mărirea numărului de contribuabili alocaţi unităţilor pentru administrarea contribuabililor mari şi mijlocii va fi însoţită de creşteri ale personalului însărcinat cu inspecţia fiscală; (îi) introducerea posibilităţii de a utiliza metode de control indirecte pentru a determina obligaţiile fiscale corecte ale contribuabililor, în cazul în care declaraţiile nu sunt adecvate; şi (iii) direcţionarea atenţiei către persoanele fizice şi juridice unde potenţialul de colectare este cel mai mare. Pentru a îmbunătăţi eficienţa administrativă se va încuraja depunerea electronică prin reducerea costurilor legate de securitate impuse contribuabililor şi prin introducerea unei alternative cu costuri mai reduse. Vom purta discuţii suplimentare cu reprezentanţii FMI cu privire la un calendar de concentrare a eforturilor către acei contribuabili cu cel mai mare potenţial de colectare, iar aprobarea reglementărilor interne necesare (şi a legislaţiei) pentru a implementa aceste reforme prezentate mai sus va constitui un criteriu structural de performanţă pentru sfârşitul lunii martie 2010.

18. Asistenţa socială. Până la sfârşitul lunii octombrie 2009 va fi adoptată legislaţia de îmbunătăţire a sistemului de asistenţă socială prin consolidarea unora dintre cele peste 200 de prestaţii sociale ce există în prezent şi prin mai buna ţintire a programelor rămase. În acelaşi timp, vor fi majorate alocările bugetare pentru şomaj şi pentru programele ce asigură o plasă de siguranţă socială, în vederea atenuării efectelor crizei economice. Ne vom consulta cu Banca Mondială, cu UE şi cu FMI în conceperea acestei legislaţii. La momentul celei de-a doua evaluări a programului vom discuta progresele înregistrate în ceea ce priveşte aceste măsuri cu FMI şi cu UE şi, dacă va fi necesar, vom lua măsuri suplimentare pentru realizarea acestor economii.

Sectorul financiar

19. Sistemul bancar românesc a suportat până acum relativ bine şocurile generate de contracţia mai adâncă decât se aştepta a activităţii economice. Deşi creditele neperformante (îndoielnice şi în pierdere) au crescut de la 4,7% la 11,8% între iunie 2008 şi iunie 2009, nivelul lor actual este încă gestionabil şi sistemul rămâne destul de profitabil. Până la sfârşitul lui iunie 2009, rata medie de adecvare a capitalului a rămas stabilă, în linii mari, la 13,5% şi toate băncile au o rată de peste 10%. Ca urmare a testelor de stres din aprilie 2009, băncile cu necesităţi anticipate de capital pentru 2009 şi 2010 au înregistrat progrese bune către creşterea fondurilor proprii care le vor permite să îşi menţină rata de adecvare a capitalului la peste 10% pe întreaga durată a programului. BNR a primit toate cele 9 angajamente bilaterale de la băncile-mamă ale celor mai mari bănci deţinute de străini, confirmând angajamentele făcute la Viena şi Bruxelles, inclusiv menţinerea expunerilor lor generale în România. Expunerile actuale au fluctuat totuşi şi ne găsim acum în procesul de definire şi implementare împreună cu băncile a unui cadru de raportare cuprinzător, care va permite BNR să monitorizeze mai bine evoluţia acestor expuneri.

20. Vom continua să îmbunătăţim plasa de siguranţă disponibilă pentru a ţine sub control tensiunile financiare negative. Am întărit competenţele BNR de a solicita creşteri de capital şi de a restricţiona distribuirea de dividende în cazul instituţiilor de credit slabe, în conformitate cu criteriul structural de performanţă pentru iunie 2009. Totuşi, în ceea ce priveşte deciziile de luat în cazul băncilor problemă, îmbunătăţirea normelor legale interne, păstrându-le în acelaşi timp în concordanţă cu cerinţele UE, s-a dovedit a fi mai complexă decât se anticipase şi ne aşteptăm actualmente să finalizăm acest proces la începutul anului 2010 (criteriu structural de performanţă pentru sfârşitul lui martie 2010). Pentru asigurarea depozitelor, Guvernul a emis în iunie 2009 o ordonanţă pentru a se conforma cu datele-limită stabilite în directiva UE de reducere a perioadei maxime de plată la 20 de zile lucrătoare şi luăm în considerare îmbunătăţirea în continuare a regimului de finanţare, în ideea îmbunătăţirii în continuare a finanţării guvernamentale pentru asigurarea depozitelor. Pentru gospodăriile supraîndatorate, băncile au implementat o abordare descentralizată de rescadenţare şi restructurare, în vederea păstrării disciplinei în creditare. Nu considerăm necesare acţiuni publice la acest moment, dar vom încuraja băncile să îşi continue eforturile de restructurare şi vom monitoriza îndeaproape rezultatele.

21. BNR continuă să îmbunătăţească cadrele de reglementare şi supraveghere bancară, consultându-se cu experţii FMI înainte de introducerea de reglementări prudenţiale-cheie noi sau revizuite. Cerinţele privind nivelul lichidităţilor şi regulile de guvernanţă aplicabile băncilor au fost întărite. Înainte de a amenda pe mai departe reglementările privind lichiditatea, vom efectua un studiu de impact mai cuprinzător şi ne vom consulta cu asociaţia băncilor în ceea ce priveşte rezultatele. Creşterea permanentă şi oficială a nivelului minim a ratei de adecvare a capitalului de la 8% la 10% rămâne un obiectiv pe termen mediu. Ne exprimăm angajamentul de a adopta Standardele de Raportare Financiară Internaţionale (IFRS) şi ne consultăm cu Asociaţia Română a Băncilor asupra calendarului.

Politica monetară şi valutară

22. Negocierea pachetului internaţional de sprijin a contribuit la reducerea presiunii asupra ratei de schimb. Leul a rămas în linii mari stabil faţă de euro de la finele lunii martie, fără nicio intervenţie a băncii centrale. Îmbunătăţirea mai rapidă decât se anticipase a contului curent şi perspectiva în mare măsură neschimbată asupra contului de capital au permis supraperformanţa pe criteriul de performanţă privind activele externe nete la sfârşitul lui iunie. Această supraperformanţă va continua probabil de asemenea şi până la cea de a doua misiune de evaluare. România a primit o alocaţie semnificativă de DST în 2009. Având în vedere finanţarea externă adecvată furnizată prin pachetul multilateral de sprijin, nu planificăm utilizarea acestei alocaţii pe parcursul duratei programului şi, ca atare, nu propunem schimbarea ţintelor AEN în cadrul programului.

23. În condiţiile scăderii drastice a activităţii economice şi a stabilizării ratei de schimb, presiunile inflaţioniste se calmează. Inflaţia a scăzut de la 6,7% în ianuarie la 5,1% în iulie. Ne aşteptăm ca inflaţia să scadă la 4,3% la sfârşitul anului 2009, în interiorul intervalului de ţintire a inflaţiei al BNR. Această situaţie a permis BNR ca în mod prudent să relaxeze progresiv politica monetară. Din ianuarie, banca centrală a redus ratele dobânzii cumulat cu 175 de puncte de bază în 4 etape şi a redus cerinţele privind rezervele la pasivele în monedă naţională şi străină. Pe viitor BNR va continua să adapteze politica sa monetară pe măsură ce inflaţia şi condiţiile pieţei valutare o vor permite. O abordare precaută este necesară având în vedere că inflaţia în România rămâne mult peste media UE şi că pe viitor pot apărea presiuni pe preţuri. BNR va continua să administreze nivelul de lichiditate în mod prudent ţinând cont de evoluţia condiţiilor din piaţă, pentru a se asigura că ratele dobânzii sunt corespunzătoare pentru diminuarea inflaţiei, fără să dăuneze stabilităţii externe.

Monitorizarea programului

24. Programul va continua să fie monitorizat prin misiuni periodice de evaluare, acţiuni prealabile, criterii de performanţă cantitative şi ţinte orientative şi criterii structurale de performanţă. Ţintele cantitative pentru finele lui septembrie 2009 şi finele lui decembrie 2009 şi criteriile de performanţă permanente sunt stabilite în tabelul 1, iar criteriile structurale de performanţă sunt stabilite în tabelul 2. Înţelegerile dintre autorităţile române şi experţii FMI privind criteriile cantitative de performanţă şi măsurile structurale descrise în prezentul memorandum sunt specificate în memorandumul tehnic de înţelegere anexat la prezentul memorandum.

Gheorghe Pogea,

ministrul finanţelor publice

Mugur Constantin Isărescu,

guvernatorul Băncii Naţionale a României

Tabelul 1. România: Ţinte cantitative în cadrul programului

----------

*1) Cifra aferentă lunii decembrie 2008 reprezintă stocul.

*2) Cifra aferentă lunii decembrie 2008 este pentru tot anul.

Tabelul 2. România: Condiţionalităţi structurale propuse în cadrul programului pe 2009

------------

*1) CSR - criteriu structural de referinţă.

ROMÂNIA: MEMORANDUM TEHNIC DE ÎNŢELEGERE

8 septembrie 2009

1. Prezentul memorandum tehnic de înţelegere (MTI) actualizează şi înlocuieşte MTI din data de 1 aprilie 2009. Acesta (i) defineşte variabilele care fac obiectul ţintelor cantitative specificate în Scrisoarea de intenţie (SDI); (îi) descrie metodele care vor fi utilizate pentru evaluarea performanţei programului şi necesităţile de informaţii pentru a asigura o monitorizare adecvată a ţintelor (secţiunea I); şi (iii) furnizează clarificări pentru unele dintre condiţionalităţile structurale din cadrul programului (secţiunea II). Conform standardului în cadrul tuturor acordurilor cu FMI, ne vom consulta cu FMI înainte de a modifica măsurile conţinute în această scrisoare sau înaintea adoptării de noi măsuri care ar devia de la ţelurile programului şi vom furniza FMI informaţiile necesare pentru monitorizarea programului.

2. În accepţiunea programului, ratele de schimb ale leului românesc (RON) faţă de euro se stabilesc la RON 3,9852 = euro 1, faţă de dolarul SUA la RON 2,8342 = $1, faţă de yenul japonez la RON 3,1419 = yen 100 şi faţă de lira sterlină la RON 4,1169 = lira 1, ratele fiind cele postate pe website-ul Băncii Naţionale a României (BNR) la data de 31 decembrie 2008. Ratele de schimb faţă de alte valute, acolo unde sunt aplicabile, vor fi de asemenea acelea postate pe website-ul BNR în data de 31 decembrie 2008.

3. În accepţiunea programului, bugetul general consolidat include entităţile definite în bugetul pe 2009. Acestea sunt: guvernul central (bugetul de stat, trezoreria, entităţile autofinanţate incluse în buget etc.), autorităţile locale, fondurile de asigurări sociale (pensii, sănătate şi şomaj), Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România şi Administraţia Fondului Proprietatea. Prezenta definiţie a bugetului general consolidat include de asemenea orice fonduri noi sau alte programe speciale bugetare şi extrabugetare care ar putea fi create pe parcursul perioadei programului pentru a desfăşura operaţii de natură fiscală, aşa cum se defineşte în Manualul FMI pentru Statisticile Financiare Guvernamentale 2001. Autorităţile vor informa imediat experţii FMI cu privire la crearea oricărui astfel de fond sau program.

I. Criterii de performanţă cantitative, ţinta orientativă şi criterii de performanţă permanente

A. Limita privind activele externe nete

4. În accepţiunea programului activele externe nete (AEN) sunt definite ca AEN ale BNR minus obligaţiile de trezorerie faţă de Fondul Monetar Internaţional

5. AEN ale Băncii Naţionale a României (BNR) sunt definite ca valoarea în euro a activelor externe brute ale BNR (inclusiv rezervele obligatorii ale sistemului bancar comercial ţinute la BNR) minus pasivele externe brute ale BNR şi vor fi măsurate pe baza definiţiilor operaţionale ale BNR, şi nu a celor contabile. Activele şi pasivele externe denominate în noneuro vor fi convertite în euro la ratele de schimb ale programului.

6. Activele externe brute ale BNR se definesc ca incluzând deţinerile de DST ale BNR, poziţia rezervelor ţării la FMI, deţinerile de numerar, titluri şi depozite în străinătate în valute străine convertibile. Se exclud din rezervă: (i) aurul şi alte metale preţioase; (îi) activele în valute neconvertibile; (iii) active nelichide; (iv) orice active care sunt angajate, colateralizate, sau se află sub o altă obligaţie, dacă acestora nu le este asociat şi un pasiv extern brut; (v) creanţe asupra rezidenţilor; şi, (vi) creanţe în valută derivând din instrumente derivate în monede străine vizavi de moneda naţională (cum ar fi futures, forwards, swaps şi options).

7. Pasivele externe brute ale BNR se definesc ca toate pasivele în valute străine faţă de rezidenţi şi nerezidenţi, inclusiv angajamentele de vânzare de valute străine decurgând din instrumente derivate (cum ar fi futures, forwards, swaps şi options), şi tot creditul nerambursat de la Fond, dar excluzând: (i) depozitele de valute străine ale băncilor legate de rezervele obligatorii; şi (îi) depozitele în valute străine ale Guvernului la BNR. Prezenta definiţie are ca scop aducerea conceptului de pasive externe mai aproape de definiţia balanţei de plăţi, pe care se bazează ţintele.

Limita pentru schimbările cumulate în activele externe nete de la începutul anului (în mil. euro)*1)

*Font 9*

---------

*1) CP=criteriu de performanţă; TO=ţintă orientativă. Date la finele lunii.

8. Ţintele AEN vor fi ajustate în sus (în jos) cu surplusul (deficitul) din tragerile în cadrul programului legate de proiecţia de bază. Tragerile în program se definesc ca trageri externe de la creditorii oficiali (Banca Mondială şi CE) care sunt utilizabile pentru finanţarea bugetului de stat total. Ţintele AEN vor fi de asemenea ajustate în sus cu creşterea rezervelor obligatorii ale băncilor comerciale ţinute la BNR faţă de finele lui decembrie 2008 (euro 13.038 milioane), măsurate la ratele de schimb ale programului. Alocaţia în DST pentru România în al treilea trimestru al anului 2009 nu va conduce la AEN ale BNR mai mari, deoarece aceasta majorează atât activele, cât şi pasivele externe nete ale BNR, conform definiţiei din MTI, paragrafele 6 şi 7 de mai sus.

Tragerile externe din Program - Proiecţii de bază

(în mil. euro)

B. Mecanismul de consultare pentru rata inflaţiei la 12 luni

9. Intervalele de consultare trimestriale pentru rata inflaţiei la 12 luni în preţuri de consum [aşa cum sunt măsurate de indexul preţurilor de consum (IPC), publicat de Institutul Naţional de Statistică] sunt specificate mai jos. În cazul în care rata inflaţiei IPC an-pe-an se află în afara intervalelor exterioare specificate mai jos, autorităţile vor efectua o consultare cu FMI cu privire la politicile propuse ca răspuns înainte de a solicita alte trageri în cadrul programului. În plus, BNR va avea discuţii cu experţii FMI în cazul în care rata inflaţiei IPC an-pe-an se situează în afara intervalelor interioare specificate pentru finele fiecărui trimestru în tabelul de mai jos.

C. Criteriu de performanţă privind soldul bugetului general consolidat

10. Deficitul bugetar va fi monitorizat trimestrial prin soldul cash al bugetului general consolidat. Autorităţile se vor consulta cu experţii FMI cu privire la măsurile de corecţie în cazul unor derapaje ale veniturilor şi finanţării guvernamentale.

11. Deficitul bugetar va fi măsurat de deasupra liniei utilizându-se datele execuţiei bugetare. Ministerul Finanţelor Publice (MFP) va furniza de asemenea date lunare pentru a măsura deficitul sub linie. Soldul bugetului general consolidat măsurat sub linie va include:

(i) finanţarea externă netă, excluzând câştigurile şi pierderile din reevaluare;

(îi) schimbările în creditul intern net din sistemul financiar, excluzând câştigurile şi pierderile din reevaluarea depozitelor denominate în valute străine şi incluzând ajustări pentru:

(a) fonduri UE primite şi necheltuite încă (plăţi în avans);

(b) cereri de rambursare ale Guvernului din fonduri UE;

(c) titluri de despăgubire emise şi neplătite încă;

(iii) schimbări în stocul de titluri de stat emise, net de schimbările de reevaluare;

(iv) schimbări nete ale altor finanţări.

12. Dacă diferenţa dintre deficitul bugetului general consolidat măsurat deasupra liniei şi sub linie este mai mare de 200 de milioane de lei pe fiecare trimestru pe parcursul lui 2009 şi într-un cuantum care pentru 2010 va fi determinat în timpul celei de-a doua misiuni de evaluare, MFP se va consulta cu experţii FMI.

13. În cazul în care veniturile bugetare, exclusiv fonduri nerambursabile, vor depăşi valoarea proiectată în cadrul programului, ţinta de deficit va fi ajustată în jos cu o jumătate din surplus şi va permite cheltuieli suplimentare de capital reducând în acelaşi timp deficitul. Tabelul următor înfăţişează veniturile bugetare, exclusiv fonduri nerambursabile, proiectate pentru 2009, faţă de care se vor compara veniturile realizate.

D. Criteriu de performanţă limitând stocul de garanţii guvernamentale către sectorul privat nefinanciar şi întreprinderile publice

14. Emiterea de garanţii guvernamentale către sectorul privat nefinanciar şi către întreprinderile publice va fi limitată pe parcursul duratei programului.

E. Criteriu de performanţă privind neacumularea de arierate interne de către bugetul general consolidat

15. Criteriul de performanţă stabilit cu privire la variaţia stocului de arierate interne ale BGC are în vedere neacumularea de noi arierate şi eliminarea lor pe durata programului. În caz de necesitate, Guvernul va lua măsurile corective pentru a preveni acumularea de noi arierate. În accepţiunea programului, arierate înseamnă sume de plată trecute de scadenţă cu 90 de zile (în conformitate cu definiţia cheltuielilor din ESA95).

F. Criterii de performanţă permanente privind neacumularea de arierate la plăţile în contul datoriei externe la nivelul bugetului general consolidat

16. La nivelul BGC nu se vor acumula arierate la datoria externă pe durata programului. În accepţiunea acestui criteriu de performanţă, un arierat la plată în contul datoriei externe va fi definit ca o plată a sectorului guvernamental, care nu a fost efectuată în termen de 7 zile după scadenţă. Criteriul de performanţă se va aplica pe bază permanentă.

G. Ţinta orientativă privind cheltuielile primare ale bugetului general consolidat

17. Ţinta orientativă privind cheltuielile primare ale bugetului general consolidat, deci cheltuielile BGC exclusiv cheltuielile cu dobânzile, nete de tragerile de fonduri pre şi postaderare, vor face obiectul aceluiaşi ajustor ca cel aplicat ţintei de deficit.

H. Ţinta orientativă privind cheltuielile primare curente ale bugetului general consolidat

18. Ţinta orientativă privind cheltuielile primare curente ale bugetului general consolidat este definită ca incluzând cheltuielile de personal, cheltuielile cu bunuri şi servicii, subvenţii, transferuri către entităţile publice, Fondul de rezervă şi alte cheltuieli conform clasificaţiei din tabelele de raportare lunară:

I. Monitorizarea întreprinderilor publice

19. MFP, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi alte instituţii competente vor furniza informaţii pentru a demonstra că un sistem de monitorizare a instituţiilor publice a intrat în vigoare până la momentul primei misiuni de evaluare. Pe parcursul duratei programului, se vor furniza informaţii pentru a arăta sancţiunile - reduceri de remunerare sau eliberarea din funcţie a conducerii în conformitate cu prevederile ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 275/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 203/2009 -, care sunt impuse dacă bugetele şi ţintele companiei pentru restructurare nu sunt respectate.

20. În urma primei evaluări, monitorizarea se va concentra pe următoarele întreprinderi publice: (1) C.N. Căi Ferate CFR; (2) S.N. Transport CFR Călători; (3) C.N. a Huilei; (4) S.C. Termoelectrica; (5) C.N. de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale; (6) S.C. Metrorex; (7) S.N. de Transport Feroviar CFR Marfă S.A.; (8) S.C. Electrocentrale Bucureşti; (9) Societatea Comercială Electrificare CFR S.A.; şi (10) S.C. Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare.

21. Pe parcursul celei de-a doua misiuni de evaluare, după ce sistemul de monitorizare al MFP va fi fost rafinat, se vor stabili ţinte orientative trimestriale pentru 2010 privind soldul operaţional (EBIT - "earnings before interest and tax" - câştiguri înainte de dobânzi şi impozite şi taxe), net de subvenţii, al celor mai mari 30 de întreprinderi după cheltuielile totale (la 2009).

J. Cerinţe de raportare

22. Performanţa în cadrul programului va fi monitorizată în baza datelor furnizate FMI de BNR şi MFP, după cum este prezentat în tabelul 1. Autorităţile vor transmite cu promptitudine experţilor FMI orice revizuiri de date, precum şi orice alte informaţii necesare pentru monitorizarea acordului cu FMI.

Tabelul 1. România: Furnizarea de date către FMI

II. Condiţionalităţi structurale: detaliere

A. Procedura de restructurare a băncilor

23. Amendamentele legale la legislaţia bancară şi privind lichidările promulgate de Parlament vor fi elaborate prin consultare cu FMI şi vor include următoarele elemente:

● Legea va specifică un declanşator timpuriu pentru numirea obligatorie şi din timp a unui administrator special bazat pe un prag reglementat.

● Suplimentând competenţele sale existente, autoritatea administratorului special va fi sporită pentru a putea să implementeze cu promptitudine o gamă largă de măsuri de restructurare, incluzând achiziţia şi prezumţii, vânzare de active, transfer de depozite şi diminuarea capitalului pentru a absorbi pierderile.

● Legea va da autoritate pentru numirea administratorului special cu puterile tuturor organelor de decizie ale băncilor, inclusiv ale adunării generale a acţionarilor băncii.

● Legea va îndepărta aplicarea prevederilor împovărătoare, inclusiv în conformitate cu legea generală a societăţilor comerciale, în măsura în care sunt neconcordanţe cu implementarea promptă a măsurilor de restructurare (adică, în mod specific, a implementării prompte a transferului de active substanţiale şi a reducerii capitalului pentru a absorbi toate pierderile existente).

● Legea va asigura protecţia legală pentru acţiunile de bunăcredinţă ale administratorului special pe parcursul exercitării îndatoririlor sale.

● Legea va asigura o mai mare certitudine privind măsurile de restructurare a băncilor pe durata administrării speciale astfel încât aceste măsuri să nu poată fi suspendate sau inversate pe cale de litigii (spre exemplu, prin intermediul căilor de contestare şi/sau anulare prevăzute în cadrul procedurilor de lichidare sau insolvenţă). De asemenea, va clarifica faptul că măsurile de restructurare nu fac obiectul consimţământului creditorilor.

● Iniţierea procedurilor de lichidare în conformitate cu legea lichidării şi cu procedurile de lichidare conforme legii societăţilor comerciale va necesita aprobarea prealabilă a BNR.

● Legea va acordă prioritate la insolvabilitate creanţelor depozitarilor şi acelaşi rang de prioritate Fondului de garantare a depozitelor.

B. Legislaţia privind salarizarea în sectorul public

24. Legea organică a salarizării în sectorul public (legea) ce se va aproba până la finele lunii octombrie 2009 va include următoarele prevederi şi cerinţe pentru legislaţia ulterioară de implementare:

● Noua structură de gradare va avea la bază în principal ocupaţia şi responsabilităţile postului, promovând astfel remuneraţii egale pentru muncă egală. Această structură de gradare va consta într-un număr limitat de grade bazate pe ocupaţii (de exemplu: activitate de administrare; activitate didactică; ofiţeri de poliţie), fiecare grad cuprinzând familii distincte de posturi (de exemplu: manageri superiori; experţi în diferite profesii; profesori calificaţi). Toate posturile din sectorul public vor fi clasificate în vederea stabilirii salariului aferent, în conformitate cu această structură de gradare.

● Pentru fiecare grad se va crea o grilă de salarizare a gradului, menită să asigure un nivel mai mare de salarizare pentru posturile ce presupun mai multă răspundere şi să stimuleze personalul cu calificarea şi experienţa corespunzătoare să îşi asume o răspundere mai mare. Intervalul fiecărei grile de salarizare (adică diferenţa dintre salariul maxim şi salariul minim) va fi relativ îngust (cu excepţia ocupaţiilor în care există puţine oportunităţi de avansare în carieră, cum ar fi profesorii, asistentele medicale, poliţiştii), iar deplasarea în cadrul grilei de salarizare a gradului se va baza cu mult mai puţin pe vechime decât în cazul sistemului existent de coeficienţi.

Scadenţar rambursare Aranjament stand-by

NOTĂ:

Datele efectuării rambursărilor aferente tranşelor III-VIII sunt estimative şi vor fi corelate cu datele efectuării tragerilor.

--------------