LEGE nr. 286 din 14 decembrie 2011

privind ratificarea Scrisorii de intenţie semnate de autorităţile române la Bucureşti la 22 decembrie 2010, aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 7 ianuarie 2011, şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2009 privind ratificarea Aranjamentului stand-by dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, convenit prin Scrisoarea de intenţie transmisă de autorităţile române, semnată la Bucureşti la 24 aprilie 2009, şi prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 4 mai 2009, precum şi a Scrisorii suplimentare de intenţie, semnată de autorităţile române la data de 8 septembrie 2009 şi aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 21 septembrie 2009

EMITENT

PARLAMENTUL

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articolul 1

Se ratifică Scrisoarea de intenţie*), semnată de autorităţile române la Bucureşti la 22 decembrie 2010, aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 7 ianuarie 2011, prin care se modifică şi se completează Scrisoarea de intenţie semnată de autorităţile române la Bucureşti la 9 septembrie 2010, aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 24 septembrie 2010, ratificată prin Legea nr. 84/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 417 din 15 iunie 2011.

---------

Articolul 2

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2009 privind ratificarea Aranjamentului stand-by dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, convenit prin Scrisoarea de intenţie transmisă de autorităţile române, semnată la Bucureşti la 24 aprilie 2009, şi prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 4 mai 2009, precum şi a Scrisorii suplimentare de intenţie, semnată de autorităţile române la data de 8 septembrie 2009 şi aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 21 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 22 septembrie 2009, aprobată prin Legea nr. 37/2010, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 6, alineatul (5) va avea următorul cuprins:

"(5) Plata serviciului datoriei publice aferent părţii din împrumut alocată Ministerului Finanţelor Publice, respectiv rambursarea capitalului, achitarea dobânzilor, comisioanelor şi a altor costuri aferente împrumutului se asigură conform legislaţiei în vigoare privind datoria publică, prin mecanismul aferent finanţărilor rambursabile contractate de Guvern, prin Ministerul Finanţelor Publice, în vederea finanţării deficitului bugetului de stat şi refinanţării datoriei publice."

2. Anexa "Scadenţar de rambursare Aranjament stand-by" se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezenta lege.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

PREŞEDINTELE SENATULUI

VASILE BLAGA

Bucureşti, 14 decembrie 2011.

Nr. 286.

SCRISOARE DE INTENȚIE

ROMÂNIA: SCRISOARE DE INTENŢIE

Dlui Dominique Strauss-Kahn Bucureşti, 22 decembrie 2010

Director general

Fondul Monetar Internaţional

Washington, DC, 20431

S.U.A.

Stimate domnule Strauss-Kahn,

1. Programul anticriză susţinut de Fondul Monetar Internaţional (FMI), de Uniunea Europeană (UE) şi de Banca Mondială (BM) a continuat să joace un rol crucial în stabilizarea economiei româneşti, inversarea dezechilibrelor economice, reclădirea încrederii pieţelor financiare şi crearea premiselor pentru creşterea economică durabilă. Activitatea economică se stabilizează şi ne aşteptăm ca în lunile următoare să asistăm la o reluare a creşterii, aceasta ajungând la aproximativ 1'bd % în 2011 (comparativ cu aproximativ -2% în 2010). Inflaţia a crescut brusc în ultimele luni din cauza efectelor majorării TVA din iulie şi presiunilor impuse de preţurile alimentelor. Anticipăm că inflaţia va atinge un nivel maxim de aproximativ 8% la finele anului 2010 înainte de a începe să revină în intervalul ţintit de Banca Naţională a României (BNR) în cursul anului 2011. Proiectăm în continuare un deficit de cont curent de aproximativ 5-6% din PIB în 2010.

2. Rezultatele noastre în ceea ce priveşte ţintele cantitative şi programul de reforme structurale au fost semnificative (tabelele 1 şi 2).

● Criteriile de performanţă cantitativă şi ţintele indicative. Au fost îndeplinite toate criteriile de performanţă cantitativă şi ţintele indicative stabilite pentru finele lunii septembrie 2010, cu excepţia celui referitor la arieratele bugetului general consolidat (pct. 8). Am luat însă măsuri pentru a ne asigura că arieratele bugetului de stat sunt aproape de zero şi că vor rămâne la acest nivel pe toată durata rămasă din program. Ţinta indicativă referitoare la soldul operaţional al întreprinderilor de stat (ÎS) cu pierderi nu a fost nici ea atinsă. Inflaţia s-a menţinut în intervalul interior al mecanismului de consultare pe inflaţie pe întreaga perioadă.

● Criterii structurale de referinţă. Toate criteriile structurale de referinţă stabilite pentru finele lui decembrie vor fi îndeplinite, chiar dacă în unele cazuri vor exista întârzieri. Am reformat regimul de finanţare al Fondului de Garantare a Depozitelor (FGD) şi am revizuit structura de guvernanţă a acestuia până la sfârşitul lui septembrie, aşa cum era planificat. Legea salarizării unitare va fi aprobată de către Parlament în decembrie (acţiune prealabilă), doar cu o uşoară întârziere faţă de data-limită care era stabilită pentru finele lui octombrie. A existat o întârziere în aprobarea de către Parlament a unora dintre măsurile de austeritate şi acum anticipăm că acestea vor fi aprobate în contextul aprobării bugetului pe anul 2011. Deşi criteriul de referinţă structural privind aprobarea legii pensiilor a fost îndeplinit, a existat o întârziere în ceea ce priveşte promulgarea acesteia, iar acum anticipăm ca aceasta se va produce în decembrie (pct. 16; acţiune prealabilă). Înregistrăm progrese semnificative în ceea ce priveşte alte criterii structurale de referinţă din cadrul programului.

3. Având în vedere aceste rezultate - şi acţiunile suplimentare şi corective prezentate în această scrisoare - solicităm finalizarea celei de-a şasea evaluări în cadrul Aranjamentului stand-by. Solicităm o derogare de aplicabilitate pentru ţintele privind soldul bugetului general consolidat, plafonul garanţiilor de stat şi pentru intervalul de consultare pe inflaţie. Solicităm de asemenea o derogare de neîndeplinire pentru criteriul de performanţă de la finele lunii decembrie privind arieratele bugetului general consolidat, deoarece este improbabil ca această ţintă să fie atinsă.

4. Credem că politicile stabilite în scrisorile de intenţie (ŞI) din 24 aprilie 2009, 8 septembrie 2009, 5 februarie 2010, 16 iunie 2010, 29 iunie 2010, 9 septembrie 2010 şi în această scrisoare sunt adecvate pentru a realiza obiectivele programului nostru economic, iar Guvernul este gata să ia măsurile suplimentare ce se impun pentru a asigură realizarea obiectivelor sale. Aşa cum este practica standard în toate acordurile cu FMI, ne vom consulta cu FMI înainte de a modifica măsurile prevăzute în această scrisoare sau de a adopta noi măsuri care s-ar abate de la scopurile programului şi vom pune la dispoziţia FMI şi a Comisiei Europene (CE) informaţiile necesare pentru monitorizarea programului.

Sectorul fiscal

5. Suntem pe cale de a realiza ţintele fiscale stabilite pentru acest an, ca urmare a măsurilor dificile de ajustare fiscală aplicate în iulie. Ţinta generală de deficit pentru finele lui septembrie a fost îndeplinită cu o marjă semnificativă datorită controlului strict al cheltuielilor şi veniturilor fiscale peste aşteptări. Totodată, anticipăm că vom îndeplini ţinta de deficit la nivelul întregului an, de 6,8% din PIB în 2010. Recenta achitare a arieratelor şi facturilor restante din sectorul sănătate a dus la o scădere drastică a arieratelor interne, dar plafonul stabilit pentru finele lui septembrie a fost din nou depăşit din cauza progreselor lente în achitarea arieratelor la nivelul autorităţilor locale. Vom întreprinde acţiuni pentru a menţine arieratele bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale aproape de zero pe toată durata ce a rămas din program (pct. 8).

6. Pentru anul 2011 ne menţinem în continuare angajamentul deplin de a reduce deficitul la 4,4% din PIB. Pe partea de venituri, intenţionăm să menţinem nemodificate componentele principale ale sistemului fiscal. Pe partea de cheltuieli, ne angajăm să menţinem fondul de salarii în limita convenită de 39 de miliarde lei, excluzând contribuţiile militarilor (1,6 miliarde lei conform noii legi a pensiilor), şi în acelaşi timp să calibrăm salariile, sporurile şi politica ocupării în sectorul public pentru a asigura o oarecare recuperare a salariilor reale din sectorul public. Pentru a realiza ţinta de deficit stabilită pentru 2011 şi pentru a compensa eliminarea impozitului minim, vom întreprinde următoarele măsuri:

(i) efectuarea de reforme în sectorul sănătate (pct. 17) pentru a îmbunătăţi veniturile şi a controla mai bine cheltuielile;

(îi) reducerea subvenţiilor totale destinate bunăstării animalelor pentru 2011, după confirmarea introducerii finanţării acestor programe din Programul naţional european de dezvoltare rurală şi raţionalizarea în continuare a ajutorului de stat;

(iii) continuarea reducerii numărului de angajaţi în sectorul public, între altele prin menţinerea politicii de înlocuire a unui singur angajat din 7 care părăsesc sistemul; şi

(iv) lărgirea bazei de impunere pentru contribuţiile de sănătate pentru a acoperi şi pensionarii ce primesc între 740 lei şi 1.000 lei.

Continuăm reforma cuprinzătoare a sistemului de educaţie ce ar trebui să ducă la îmbunătăţirea calităţii educaţiei, generând, în acelaşi timp, economii ca urmare a raţionalizării reţelei de şcoli şi a volumului de activitate al cadrelor didactice. În cadrul anvelopei bugetare vom aloca investiţiilor resurse suplimentare în primul semestru al anului, astfel încât să creştem absorbţia fondurilor UE. În cazul în care absorbţia creşte suficient, vom încerca să găsim soluţii pentru a crea un spaţiu fiscal mai mare pentru investiţii începând cu jumătatea anului 2011. UE va pune la dispoziţie asistenţă de specialitate pentru utilizarea resurselor disponibile de la UE, Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi BM, inclusiv prin soluţii financiare inovatoare. Rămânem pregătiţi să luăm măsuri compensatorii în cazul apariţiei unor impedimente de ordin judiciar în executarea acestei strategii fiscale. Aprobarea de către Parlament a bugetului convenit pentru 2011 (inclusiv ratificarea cotei de 24% pentru TVA) va constitui acţiune prealabilă pentru finalizarea acestei evaluări. Restul politicilor din domeniul fiscal rămân cele prezentate în scrisoarea noastră din 9 septembrie 2010 (pct. 6).

7. Pentru 2012 ne propunem să aducem deficitul la ţinta Maastricht de 3% din PIB (în termeni accrual). Aceasta va presupune restrângerea în continuare a cheltuielilor, inclusiv a cheltuielilor cu salariile şi sporurile, şi ar putea impune şi măsuri adiţionale. Vom limita strict modificările ad hoc ale sistemului fiscal pentru a asigura predictibilitatea şi stabilitatea. Odată ce ne vom situa în mod ferm pe traiectoria necesară pentru a realiza ţinta de deficit pe care ne-o propunem, vom întreprinde - cu asistenţă tehnică de la FMI şi în consultare cu CE şi BM - o analiză cuprinzătoare a sistemului fiscal în vederea unei optimizării neutre din punctul de vedere al veniturilor şi simplificării acestuia. În cazul în care redresarea economică va crea suficient spaţiu fiscal, vom avea în vedere o reducere progresivă a fiscalităţii muncii, această măsură având un impact puternic asupra competitivităţii, creării de locuri de muncă şi practicilor de pe piaţa muncii. Strategia fiscală pe termen mediu pe perioada 2011-2013 reprezintă un pas important în implementarea Legii responsabilităţii fiscale şi în consolidarea angajamentului nostru faţă de îndeplinirea ţintelor Maastricht. În lunile următoare intenţionăm să demarăm discuţii pe marginea unui nou acord menit să ne ajute să ancorăm performanţele fiscale din 2011 şi 2012. Vom întări Consiliul fiscal recent constituit, asigurând acestuia o finanţare adecvată, care să permită ocuparea integrală a posturilor prevăzute pentru secretariatul Consiliului cu persoane ce au pregătirea corespunzătoare.

8. Ne continuăm eforturile de lichidare a arieratelor restante. La nivel central, în luna septembrie am plătit arierate şi facturi restante din domeniul sănătăţii în valoare de 1,9 miliarde lei. În perioada 2010-2011 vom aloca fondurile necesare pentru a preveni acumularea altor arierate şi vom asigura menţinerea arieratelor bugetului de stat şi ale sectorului de asigurări sociale aproape de nivel zero la finele lunii noiembrie 2010 (acţiune prealabilă). În conformitate cu o nouă directivă UE, în timp vom reduce perioada de achitare a facturilor de la transmiterea acestora la cel mult 30 de zile. Totodată, începând din luna ianuarie 2011, noua lege a finanţelor publice locale va permite un control sporit asupra arieratelor autorităţilor locale. Pentru a îmbunătăţi controlul angajamentelor, recenta misiune de asistenţă tehnică a FMI ne-a ajutat în efortul nostru de a integra sistemul de raportare contabilă cu sistemul de plăţi al Trezoreriei. Reformele vor dura însă mai mult decât am anticipat şi eforturile noastre iniţiale se vor concentra pe finalizarea licitaţiei pentru consultanţii ce vor implementa proiectul şi pe a avea un plan integral al proiectului până în luna martie 2011 (criteriu de referinţă structural revizuit pentru data de 15 martie 2011). Experţii UE şi ai BM vor analiza problema arieratelor la nivelul autorităţilor locale în vederea îmbunătăţirii managementului financiar în administraţiile locale. Vom continua să utilizăm creditele bugetare ca şi plafoane de angajament şi vom aplica sancţiuni împotriva acelor instituţii şi persoane ce depăşesc plafoanele.

9. Strategia noastră de finanţare se va concentra pe extinderea maturităţii datoriei interne şi consolidarea tampoanelor (buffer) financiare. Vom viza aşadar trecerea de la utilizarea pe facilităţile de management al lichidităţilor pe termen scurt la emiterea mai mare de instrumente pe termen lung, în vederea creării unei curbe de randament. Ne propunem de asemenea să lansăm un nou program de "titluri în euro pe termen mediu" la sfârşitul anului 2010 sau începutul anului 2011, program ce va menţine prezenţa noastră pe pieţele externe în cadrul unor proceduri de emisiune mai flexibile şi ne va ajuta să stabilim un echilibru între finanţarea de pe pieţele internă şi externă. Suntem ferm hotărâţi să stabilizăm tamponul (buffer) financiar în lunile ce urmează şi să îl majorăm treptat pentru a ajunge la un nivel care să asigure acoperirea necesarului de finanţare pe 4 luni. Pentru a ne dezvolta capacitatea, în 2011 vom efectua o analiză formală a strategiei noastre de management al datoriei cu asistenţa experţilor de la FMI, CE şi BM.

Reforme fiscale şi structurale

10. Ne continuăm eforturile de îmbunătăţire a colectării şi administrării impozitelor şi taxelor şi de combatere a evaziunii fiscale. Se lucrează la un proiect de ordonanţă privind persoanele fizice cu averi mari ce va fi aprobată până la finele lunii decembrie (criteriu de referinţă structural, revizuit de la finele lunii noiembrie) şi un expert FMI va acorda asistenţă în implementarea ulterioară a acesteia. Se va extinde definiţia "venitului" şi se va întări dreptul de a controla veniturile nedeclarate. După cum s-a convenit cu FMI şi CE, vom solicita Consiliului de miniştri al UE o modificare a plafonului de la care înregistrarea ca plătitor de TVA devine obligatorie la 50.000 euro, analizând în acelaşi timp posibilităţile de taxare simplificată a contribuabililor mici aflaţi sub plafonul de înregistrare. Începând de anul viitor ne propunem să implementăm noi criterii de încadrare a contribuabililor în categoriile de contribuabili mici, mijlocii şi mari. Obligaţia de depunere electronică pentru contribuabilii mari şi mijlocii a intrat în vigoare în luna noiembrie. Ne vom continua eforturile de introducere a sistemelor informatice şi de consolidare a departamentului de Tehnologia informaţiilor din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) pentru a îmbunătăţi administrarea fiscală. Vom dota de asemenea autoritatea vamală şi administraţia fiscală cu echipamentele tehnice necesare pentru a combate evaziunea fiscală. Ne vom continua eforturile de implementare a măsurilor descrise în scrisorile noastre anterioare.

11. Absorbţia accelerată a fondurilor UE continuă să reprezinte un obiectiv central al Guvernului. În anul următor ne vom concentra pe dezvoltarea capacităţii administrative a unităţilor ce gestionează fonduri, modernizarea şi consolidarea cadrului legislativ şi de reglementare în domeniul investiţiilor publice şi în alte domenii relevante pentru absorbţia fondurilor UE şi prioritizarea investiţiilor pentru a asigura fonduri suficiente pentru proiectele esenţiale conform recomandărilor din recenta analiză funcţională.

În mod concret, ne angajăm:

(i) să acordăm prioritate proiectelor de investiţii cofinanţate din fonduri UE, atunci când sunt demarate noi investiţii;

(îi) să ierarhizăm în funcţie de prioritate portofoliul existent de proiecte de capital finanţate din fonduri naţionale pentru a ne putea concentra pe proiecte prioritare pentru care poate fi total asigurată finanţarea, proiectele de prioritate redusă fiind întrerupte;

(iii) să consolidăm procesul de evaluare a proiectelor, solicitând sectorului privat să analizeze bancabilitatea proiectelor;

(iv) să încurajăm participarea sectorului privat în proiecte prin externalizare sau prin aranjamente de tip parteneriat public-privat; şi

(v) să asigurăm ocuparea integrală cu personal a organelor de management al programelor şi remunerarea adecvată a personalului de specialitate, finanţat cu sprijin din fondurile de asistenţă tehnică.

Guvernul va trece unitatea de gestionare a proiectelor UE de la Ministerul Finanţelor Publice (MFP) la Cancelaria Primului-Ministru şi va consolida autoritatea şi personalul acesteia, investind această unitate cu autoritate totală în a întreprinde acţiunile ce se impun la nivelul ministerelor pentru a accelera absorbţia fondurilor UE pentru proiecte de investiţii care să asigure creştere economică. Vom crea facilităţi pentru realocarea bugetului de capital pe parcursul anului către acele ministere ce au cele mai bune rezultate în ceea ce priveşte absorbţia.

12. Efectuăm o reformă a prestaţiilor de asistenţă socială cu scopul de a îmbunătăţi eficienţa protecţiei acordate celor mai săraci şi mai vulnerabili membri ai societăţii, asigurând în acelaşi timp sprijin strategiei de ajustare fiscală. Eficienţa va fi sporită prin criterii de eligibilitate mai focusate, bazate pe nivelul de venit şi pe mijloacele financiare. Reforma, ce a fost deja transmisă Parlamentului, va consolida schema de venit minim garantat, ajutoarele de căldură şi alocaţia familială într-o nouă schemă unică, condiţionată de nivelul mijloacelor financiare. Alocaţiile de handicap vor fi de asemenea condiţionate de nivelul veniturilor. Vom raţionaliza totodată actuala politică a indemnizaţiilor de creştere a copilului pentru a o alinia mai mult mediei UE. Proiectul de act normativ este în prezent discutat la nivel de Guvern. Pentru a reduce ponderea semnificativă a fraudei în domeniul prestaţiilor sociale depistate în cursul recentelor inspecţii şi pentru a eficientiza cheltuielile, am dublat numărul de angajaţi implicaţi în inspecţia prestaţiilor sociale.

13. Guvernul îşi continuă eforturile de îmbunătăţire a performanţelor ÎS. Cele 10 ÎS ce înregistrează cele mai mari pierderi nu au îndeplinit ţinta indicativă a pierderilor din exploatare în al treilea trimestru. Mai mult de atât, arieratele au continuat să crească, încălcând condiţionalitatea impusă de CE ce viza reducerea trimestrială a acestora. Au fost luate măsuri de îmbunătăţire a componentei de venituri a acestor companii (prin tarife majorate), precum şi de reducere de costuri prin diminuarea numărului de angajaţi şi restructurări, dar progresele sunt în continuare lente. Guvernul va continua procesul de lichidare sau privatizare a ÎS (inclusiv Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice şi Termice "Termoelectrica" - S.A. (Termoelectrica) şi Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă "CFR Marfă" - S.A. (C.F.R. Marfă)), urmărind obţinerea unui preţ optim. Agenţia de privatizare Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) continuă activitatea de pregătire a vânzării unor companii mici aflate majoritar în proprietatea sa şi pachetele minoritare pe care le deţine în cel puţin 150 de alte companii, dar finalizarea majorităţii acestor vânzări este aşteptată în 2011.

14. Guvernul va continua reforma sectorului transporturi, reducerea pierderilor şi lichidarea arieratele din principalele ÎS din sectorul căi ferate şi transport rutier. Acest lucru se va face prin lărgirea bazei de venituri, înăsprirea controalelor, reforme legislative de sporire a transparenţei cadrelor de achiziţii şi contractare şi printr-un accent mai puternic pus pe analiza cost-beneficiu în proiectele noastre de investiţii. Ne propunem de asemenea să creştem treptat utilizarea de către sistem a transportului pe cale ferată faţă de transportul rutier, pentru a reduce costurile de întreţinere a drumurilor. Pentru a impulsiona absorbţia fondurilor UE, vom acordă prioritate proiectelor de investiţii pentru conexiunile rutiere şi de cale ferată ce străbat ţara de la Nădlac la Constanţa (coridorul european IV), vom finaliza portofoliul de proiecte pentru perioada 2014-2020 şi vom contracta experţi independenţi care să monitorizeze execuţia proiectelor. În final, vom restructura Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) în scopul întăririi capacităţii administrative prin evaluarea independentă a resurselor umane şi prin introducerea unui sistem de remunerare bazat pe performanţă.

15. Pregătirea cadrului şi legislaţiei de implementare a legii salarizării unitare se apropie de final. Se aşteaptă aprobarea de către Parlament în decembrie 2010 (acţiune prealabilă).

Parametrii vor asigura:

(i) menţinerea cheltuielilor de personal în sectorul public în limitele anvelopei stabilite pentru 2011;

(îi) toate sporurile rămase sunt stabilite ca plafon maxim şi nu ca procent obligatoriu atât la nivel individual, cât şi agregat, oferind astfel flexibilitate în funcţie de rezultate şi de condiţiile bugetare;

(iii) sistemul sporurilor de productivitate (stimulente) va fi eliminat prin includerea acestora în salariul de bază şi prin abrogarea prevederilor legislative prin care se înfiinţa fondul de finanţare a lor, oferind totuşi o oarecare flexibilitate pentru recompensarea colectărilor fiscale puternice, în limitele plafonului total de sporuri.

Guvernul îşi menţine angajamentul de a reduce în continuare numărul de angajaţi în sectorul public până la sfârşitul lui 2010 şi în 2011.

16. Promulgarea legii pensiilor a fost amânată deoarece Preşedintele României a transmis această lege înapoi Parlamentului pentru a reanaliza vârsta de pensionare pentru femei. Parlamentul a reaprobat legea la începutul lunii decembrie şi va fi semnată de preşedinte şi promulgată până la mijlocul lunii decembrie (acţiune prealabilă). După cum se menţionează în scrisoarea noastră din luna septembrie, am suspendat pensionările anticipate până la intrarea în vigoare a noii legi, iar noile prevederi privind indexarea pensiilor vor intra în vigoare din 2012, după ce expiră îngheţarea pensiilor din 2011.

17. Guvernul va continua restructurarea sectorului de sănătate pentru a asigura funcţionarea de acum înainte a sistemului de asistenţă medicală în limitele alocărilor bugetare. Deşi vom continua să implementăm măsurile de reducere a costurilor de asistenţă medicală (vezi ŞI din 16 iunie, 29 iunie şi 9 septembrie 2010), acestea s-au dovedit insuficiente pentru a echilibra bugetul mult redus al sănătăţii fără a acumula arierate. Pentru a realiza un echilibru corespunzător între nevoia de a menţine servicii medicale adecvate şi cea de a controla costurile, în 2010 vom întreprinde următoarele măsuri ce vor fi continuate în 2011:

● vom asigura ca bugetul rectificat pe 2010 şi bugetul pe 2011 alocat sistemului de sănătate să corespundă cheltuielilor proiectate după măsurile de restructurare;

● pentru a majoră veniturile sistemului:

(i) vom aproba legislaţia de urgenţă privind introducerea sistemului de coplată de către beneficiari pentru toate serviciile de asistenţă medicală (cu excepţia serviciilor de urgenţă), excepţiile fiind exclusiv condiţionate de mijloacele financiare pentru a-i proteja pe cei vulnerabili; şi

(îi) vom clarifica cadrul legislativ referitor la taxa de clawback aplicabilă distribuitorilor de medicamente.

● pentru reducerea în continuare a cheltuielilor:

(i) vom restructura sistemul spitalicesc;

(îi) vom limita numărul de internări spitaliceşti contractate cu 10% faţă de nivelurile din 2010, prin contracte anuale cu spitalele;

(iii) vom elimina încheierea obligatorie de contracte cu toate spitalele, permiţând contractarea pe baze concurenţiale cu spitalele selectate, asigurând în acelaşi timp transparenţa şi supravegherea;

(iv) vom reduce adaosul de preţ plătit de Guvern pentru medicamentele din programele naţionale (lista C2) atât la nivel de comercianţi cu amănuntul, cât şi la distribuitori la 1,5 şi respectiv 4%;

(v) în sistemul de asistenţă primară vom reduce ponderea decontărilor medicilor în funcţie de numărul de pacienţi de la 70% la 50%, în favoarea decontării pe bază de servicii; şi

(vi) vom reforma, cu asistenţă de la BM, pachetul de servicii medicale asigurate de Guvern pentru a exclude acoperirea unor servicii medicale neesenţiale costisitoare.

● pentru a îmbunătăţi controlul asupra rezultatelor financiare ale sectorului, vom limita valoarea nominală a serviciilor contractate cu spitalele, cu medicii de familie şi farmaciile la sumele prevăzute în buget şi vom dezvolta un sistem transparent şi integrat atât în Ministerul Sănătăţii, cât şi la Casa de Asigurări de Sănătate, pentru a monitoriza şi eficientiza cheltuielile din sănătate şi a fi utilizat ca bază pentru elaborarea politicilor din domeniul sănătăţii.

18. Ne continuăm activitatea în direcţia reformelor pieţei muncii pentru a permite o mai mare flexibilitate, o mai mare reprezentativitate în negocierile dintre partenerii sociali şi pentru a încuraja o mai bună participare pe piaţa muncii, cu precădere în rândul tinerilor. Am transmis Parlamentului legea revizuită privind lucrătorii zilieri şi avem pregătit pentru transmiterea către Parlament a unui proiect de lege privind ucenicia la locul de muncă. Până la finele lunii decembrie (după consultări cu partenerii sociali şi cu FMI, BM şi CE), vom transmite Parlamentului un cod revizuit privind dialogul social şi codul muncii îmbunătăţit. Depunem de asemenea eforturi de îmbunătăţire a programelor de instruire a angajaţilor cu calificare redusă. După îngheţarea din 2008 a salariului minim, vom ridica nivelul acestuia, în general pentru a compensa recenta evoluţie a inflaţiei, decuplând în acelaşi timp indemnizaţia de şomaj de salariul minim.

Sectorul financiar

19. Recesiunea prelungită şi incertitudinea generată de recenta ordonanţă guvernamentală privind contractele de credit apasă asupra calităţii activelor şi asupra profitabilităţii sectorului bancar. Împrumuturile clasificate ca îndoielnice şi pierderile au ajuns la 20,2%, în timp ce împrumuturile cu întârzieri de peste 90 de zile, clasificate în categoria pierderi au fost de 11,7% la finele lui septembrie şi se aşteaptă ca acestea să continue să crească anul viitor. Ratele de capitalizare s-au menţinut ridicate datorită injecţiilor de capital efectuat la timp de către bănci, dar presiunile persistă ca urmare a pierderilor determinate de majorarea provizioanelor la un număr de bănci. Rata medie de capitalizare în sectorul bancar a fost de 14,6% la sfârşitul lunii septembrie 2010, toate instituţiile având peste 11%. Aproape toate băncile-mamă ale celor mai mari 9 bănci străine şi-au respectat angajamentul de menţinere a expunerii asumat în cadrul European Bank Coordination Initiative (EBCI) şi ca nivel agregat au finalizat luna octombrie la 98%.

20. Ne menţinem angajamentul de a continua să consolidăm plasa de siguranţă menită să facă faţă problemelor financiare. Parlamentul a ratificat amendamentele la legea bancară prin care se completează competenţele existente ale administratorului special pentru ca acesta să poată implementa cu promptitudine o paletă largă de măsuri de restructurare şi se aşteaptă ca în scurt timp să fie ratificate amendamentele la legea de lichidare a băncilor cu probleme. Am întreprins paşi în direcţia întăririi sistemului de finanţare şi guvernare a FGD şi până la sfârşitul lunii decembrie vom amenda în consecinţă legislaţia de garantare a depozitelor (criteriu de referinţă structural). Vom amenda de asemenea prin ordonanţă legea FGD până la mijlocul lunii martie 2011, în sensul permiterii utilizării resurselor administrate de FGD (inclusiv prin garanţii) în scopul facilitării măsurilor de restructurare autorizate de Banca Naţională a României (BNR) privind transferul depozitelor, inclusiv tranzacţii de achiziţie şi de asumare, dacă o această utilizare ar fi mai puţin costisitoare decât plata directă a garanţiilor la depozite (criteriu de referinţă structural). Actualul cadru de provizionare este sănătos şi BNR nu consideră că la acest moment ar mai fi necesare alte reglementări prudenţiale noi. BNR va continua să se consulte cu experţii FMI şi ai CE înainte de introducerea sau amendarea altor aspecte ale cadrului de reglementare şi se va reţine de la promovarea de iniţiative legislative (cum ar fi actualul proiect de lege privind insolvenţa personală) care sunt de natură să submineze disciplina creditării.

21. Ca acţiune prealabilă, vom lucra împreună cu Parlamentul pentru a asigura că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind controlul de credit pentru consumatori, îmbunătăţeşte transparenţa şi protejează drepturile consumatorilor asigurând în acelaşi timp stabilitatea sistemului financiar. Totodată ne vom asigura că BNR este singura instituţie autorizată să reglementeze activităţile de creditare ale băncilor.

22. Ne menţinem în continuare angajamentul de a modifica iniţiativele legislative recente care au afectat negativ independenţa băncii centrale şi a autorităţilor de supraveghere din sectorul financiar nonbancar. A fost emisă o ordonanţă prin care se elimină prevederile de finanţare monetară a reducerilor salariale impuse BNR şi vom anula prevederile ce încalcă autonomia în materie de stabilire a salariilor până la finele lunii decembrie.

Politica monetară şi valutară

23. Până acum, efectele recentei majorări a TVA asupra inflaţiei au fost mai mici decât cele anticipate. Cu toate acestea, presiunile preţurilor alimentelor generate de preţurile majorate la nivel mondial şi efectele recentelor inundaţii asupra producţiei agricole interne au împins indicii preţurilor de consum (IPC) puţin peste aşteptările anterioare. Ne aşteptăm acum ca inflaţia să atingă valorile maxime în lunile următoare, situându-se undeva puţin peste 8%, înainte de a începe să scadă, în 2011. Excluzând majorări semnificative într-o a doua rundă, efectele nivelului preţurilor ar trebui să se disipeze după jumătatea lui 2011, permiţând astfel realizarea ţintei pe 2011 de 3%±1 puncte procentuale. Există însă riscuri, dacă efectele de runda a doua se materializează sau dacă se produc ajustări semnificative ale preţurilor administrate. Deşi caracterul singular al majorării preţurilor induse de TVA nu justifică un răspuns de politică monetară, se impune o vigilenţă sporită pentru menţinerea sub control a previziunilor inflaţioniste şi pentru anihilarea unor posibile efecte inflaţioniste de runda a doua. Consiliul BNR a decis să întrerupă ciclul său de relaxare a politicii monetare până când efectele probabile ale majorării TVA vor fi devenit mai clare. Pe viitor politica monetară va fi calibrată în direcţia obţinerii traiectoriei proiectate de reducere a inflaţiei, netă de efectul fiscal.

Modificări ale programului şi monitorizare

24. Programul va continua să fie monitorizat prin misiuni periodice de evaluare, acţiuni prealabile, criterii de performanţă cantitative şi ţinte orientative şi criterii structurale de performanţă. Ţintele cantitative pentru finele lunii decembrie şi CP permanente au fost stabilite în cursul celei de-a cincea evaluări şi sunt clarificate în Memorandumul tehnic de înţelegere actualizat anexat. În tabelul 1 sunt prezentate propunerile pentru un criteriu de performanţă pentru active externe nete (AEN) la finele lui ianuarie 2011 şi pentru ţintele indicative la finele lunii martie 2011, iar criteriile structurale de performanţă sunt stabilite în tabelul 2. Înţelegerile dintre autorităţile române şi experţii FMI privind criteriile cantitative de performanţă şi măsurile structurale descrise în prezentul memorandum sunt specificate în Memorandumul tehnic de înţelegere anexat.

Gheorghe Ialomiţianu, ministrul finanţelor publice Mugur Constantin Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României

Tabelul 1: România - Ţinte cantitative în cadrul Programului

-----------

1/ Cifra pentru decembrie 2008 este stocul cumulat.

2/ Criteriul de performanţă pentru Ianuarie 2011 şi ţinta indicativă pentru Martie 2011 sunt calculate în baza ţintei stabilite pentru Decembrie 2010.

3/ Cifra cumulată pe parcursul anului calendaristic (de exemplu cifra din Martie 2011 este cumulată începând cu 1 Ianuarie 2011)

4/ În conformitate cu MTÎ, ţinta programată pentru finele lunii Semtembrie a fost ajustată faţă de ţinta iniţială de -28.200 cu un sfert din veniturile înregistrate în plus.

5/ Ţinta pentru Martie 2011 poate fi ajustată cu cheltuielile de capital mai mari sau mai mici, aşa după cum este specificat în MTÎ.

Tabelul 2. România. Performanţele celei de a şasea evaluări condiţionalităţi noi propuse

MEMORANDUM DE ÎNȚELEGERE

ROMÂNIA: MEMORANDUM TEHNIC DE ÎNŢELEGERE

1 decembrie 2010

1. Prezentul memorandum tehnic de înţelegere (MTÎ) actualizează şi înlocuieşte MTÎ din data de 9 septembrie 2010. Acesta:

(i)defineşte variabilele care fac obiectul ţintelor cantitative specificate în Scrisoarea de intenţie (ŞI);

(îi) descrie metodele care vor fi utilizate pentru evaluarea performanţei programului şi necesităţile de informaţii pentru a asigura o monitorizare adecvată a ţintelor (secţiunea I); şi

(iii) precizează unele dintre condiţionalităţile structurale din cadrul programului (secţiunea II).

Conform standardului în cadrul tuturor acordurilor cu Fondul, ne vom consulta cu Fondul înainte de a modifica măsurile conţinute în această scrisoare sau înaintea adoptării de noi măsuri care ar devia de la ţelurile programului şi vom furniza Fondului informaţiile necesare pentru monitorizarea programului.

2. În accepţiunea programului, ratele de schimb ale leului românesc (RON) faţă de euro se stabilesc la 3,9852 RON = 1 EURO, faţă de dolarul SUA la 2,8342 RON = 1 $, faţă de yenul japonez la 3,1419 RON = 100 'a5 şi faţă de lira sterlină la 4,1169 RON = 1 'a3, ratele fiind cele postate pe website-ul Băncii Naţionale a României (BNR) la data de 31 decembrie 2008. Ratele de schimb faţă de alte valute, acolo unde sunt aplicabile, vor fi de asemenea acelea postate pe website-ul BNR în data de 31 decembrie 2008.

3. În accepţiunea programului, bugetul general consolidat include entităţile definite în bugetul pe 2010. Acestea sunt: guvernul central (bugetul de stat, trezoreria, entităţile de stat autofinanţate incluse în buget etc.), autorităţile locale, fondurile de asigurări sociale (pensii, sănătate şi şomaj), Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România şi administraţia Fondului Proprietatea. Prezenta definiţie a bugetului general consolidat include de asemenea orice fonduri noi sau alte programe speciale bugetare şi extrabugetare care ar putea fi create pe parcursul perioadei programului pentru a desfăşura operaţii de natura fiscală, aşa cum se definesc în Manualul FMI pentru statisticile financiare guvernamentale 2001. Autorităţile vor informa experţii FMI cu privire la crearea oricărui astfel de fond sau program nou.

I. Criterii de performanţă cantitative, ţinta indicativă şi criterii de performanţă permanente

A. Limita privind activele externe nete

4. În accepţiunea programului, activele externe nete (AEN) sunt definite ca AEN ale BNR minus obligaţiile de trezorerie faţă de Fondul Monetar Internaţional.

5. AEN ale BNR sunt definite ca valoarea în euro a activelor externe brute ale BNR (inclusiv rezervele obligatorii ale sistemului bancar comercial ţinute la BNR) minus pasivele externe brute ale BNR şi vor fi măsurate pe baza definiţiilor operaţionale ale BNR, şi nu a celor contabile. Activele şi pasivele externe nedenominate în euro vor fi convertite în euro la ratele de schimb ale programului.

6. Activele externe brute ale BNR se definesc ca incluzând deţinerile de DST ale BNR, poziţia rezervelor ţării la Fond, deţinerile de numerar, titluri şi depozite în străinătate în valute străine convertibile.

Se exclud din rezervă:

(i) aurul şi alte metale preţioase;

(îi) activele în valute neconvertibile;

(iii) active nelichide;

(iv) orice active care sunt angajate, colateralizate sau se află sub o altă obligaţie, dacă acestora nu le este asociat şi un pasiv extern brut;

(v) creanţe asupra rezidenţilor; şi

(vi) creanţe în valută derivând din instrumente derivate în monede străine vizavi de moneda naţională (cum ar fi futures, forwards, swaps şi options).

7. Pasivele externe brute ale BNR se definesc ca toate pasivele în valute străine faţă de rezidenţi şi nerezidenţi, inclusiv angajamentele de vânzare de valute străine decurgând din instrumente derivate (cum ar fi futures, forwards, swaps şi options), şi tot creditul nerambursat de la Fond, dar excluzând:

(i) depozitele de valute străine ale băncilor legate de rezervele obligatorii; şi

(îi) depozitele în valute străine ale Guvernului la BNR.

Prezenta definiţie are ca scop aducerea conceptului de pasive externe mai aproape de definiţia balanţei de plăţi, pe care se bazează ţintele.

Limita pentru schimbările cumulate în

AEN de la începutul anului (în mil. euro)*1)

----------

*1) CP = criteriu de performanţă; date la finele lunii. Criteriul de performanţă pentru ianuarie 2011 şi ţintele indicative pentru martie 2011 sunt faţă de ţinta la decembrie 2010 (18.658 milioane euro).

*2) Fluxurile în 2010 şi 2011 sunt faţă de stocul final al anului precedent.

8. Ţintele AEN vor fi ajustate în creştere (în scădere) cu surplusul (deficitul) din tragerile în cadrul programului legate de proiecţia de bază. Tragerile în program se definesc ca trageri externe de la creditorii oficiali (Banca Mondială şi Comisia Europeană) care sunt utilizabile pentru finanţarea bugetului de stat total. Ţintele AEN vor fi de asemenea ajustate în creştere cu creşterea rezervelor obligatorii ale băncilor comerciale ţinute la BNR faţă de finele lui decembrie 2009 (874 milioane euro), măsurate la ratele de schimb ale programului.

Tragerile externe din program - Proiecţii de bază (în mil. euro)

B. Mecanismul de consultare pentru rata inflaţiei la 12 luni

9. Intervalele de consultare trimestriale pentru rata inflaţiei la 12 luni în preţuri de consum [aşa cum sunt măsurate de indexul preţurilor de consum (IPC) publicat de Institutul Naţional de Statistică] sunt specificate mai jos. În cazul în care rata inflaţiei IPC an-pe-an se află în afara intervalelor exterioare specificate mai jos, autorităţile vor efectua o consultare cu Fondul cu privire la politicile propuse ca răspuns înainte de a solicita alte trageri în cadrul programului. În plus, BNR va avea discuţii cu experţii Fondului în cazul în care rata inflaţiei IPC an-pe-an se situează în afara intervalelor interioare specificate pentru finele fiecărui trimestru în tabelul de mai jos.

C. Criteriu de performanţă privind soldul bugetului general consolidat

10. Deficitul bugetar va fi monitorizat trimestrial prin soldul cash al bugetului general consolidat. Autorităţile se vor consulta cu experţii FMI cu privire la măsurile de corecţie în cazul unor derapaje ale veniturilor şi finanţării guvernamentale.

11. Deficitul bugetar va fi măsurat de deasupra liniei, utilizându-se datele execuţiei bugetare. Ministerul Finanţelor Publice (MFP) va furniza de asemenea date lunare pentru a măsura deficitul sub linie. Soldul bugetului general consolidat măsurat sub linie va include:

(i) finanţarea externă netă, excluzând câştigurile şi pierderile din reevaluare;

(îi) schimbările în creditul intern net din sistemul financiar, excluzând câştigurile şi pierderile din reevaluarea depozitelor denominate în valute străine şi incluzând ajustări pentru:

(a) fonduri UE primite şi necheltuite încă (plăţi în avans);

(b) cereri de rambursare ale Guvernului din fonduri UE;

(c) obligaţii ale Fondului Proprietatea neplătite încă;

(iii) schimbări în stocul de titluri de stat emise, net de schimbările de reevaluare;

(iv) schimbări nete ale altor finanţări.

12. Dacă diferenţa dintre deficitul bugetului general consolidat măsurat deasupra liniei şi sub linie este mai mare de 200 de milioane de lei pe fiecare trimestru pe parcursul anului 2010, MFP se va consulta cu experţii FMI.

13. În cazul în care veniturile bugetare exclusiv fonduri nerambursabile vor depăşi valoarea proiectată în cadrul programului, ţinta de deficit va fi ajustată în scădere cu o jumătate din surplus şi va permite cheltuieli suplimentare de capital, reducând în acelaşi timp deficitul. Tabelul următor înfăţişează veniturile bugetare, exclusiv fonduri nerambursabile, cumulate proiectate pentru 2010, faţă de care se vor compara veniturile realizate.

14. În cazul în care cheltuielile curente din trimestrul precedent depăşesc ţinta indicativă (definită mai jos), ţinta de deficit pentru trimestrul următor va fi ajustată în scădere cu valoarea corespunzătoare acestei depăşiri.

15. Ţinta orientativă pentru soldul bugetului general consolidat pe primul trimestru al anului 2011 va fi ajustată în scădere de la -6.300 cu valoarea cu care cheltuielile de capital (inclusiv cheltuieli aferente fondurilor UE) depăşesc 5.740 milioane lei, până la o limită de -8.000 milioane. La fel, ţinta va fi ajustată în creştere cu valoarea cu care cheltuielile de capital nu ajung la 5.740 milioane lei în primul trimestru al anului 2011.

D. Criteriu de performanţă limitând emiterea de garanţii guvernamentale către sectorul privat nefinanciar şi întreprinderile publice

16. Emiterea de garanţii guvernamentale către sectorul privat nefinanciar şi către întreprinderile publice va fi limitată pe parcursul duratei programului. Plafonul poate fi ajustat în creştere cu până la 4,3 miliarde RON faţă de plafonul iniţial de 7,7 miliarde RON pentru garanţii destinate finanţării plăţilor în contrapartidă în cadrul proiectelor de investiţii finanţate de UE sau pentru garanţii destinate proiectelor cofinanţate de către BERD, BIRD/IFC, BEI, AfDB, IADB, ADB, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, Banca Comercială şi de Dezvoltare a Mării Negre, Banca Nordică de Investiţii, KfW, JICA şi Banca de Import-Export a Statelor Unite.

E. Criteriu de performanţă privind neacumularea de arierate interne de către bugetul general consolidat

17. Criteriul de performanţă stabilit cu privire la stocul de arierate interne ale bugetului general consolidat are în vedere neacumularea de noi arierate şi eliminarea lor pe durata programului. Stocul va fi măsurat net de arieratele interguvernamentale, dar Guvernul va raporta atât arieratele brute, cât şi arieratele nete. În caz de necesitate, Guvernul va lua măsurile corective pentru a preveni acumularea de noi arierate. În accepţiunea programului, arierate înseamnă sume de plată trecute de scadenţă cu 90 de zile (în conformitate cu definiţia cheltuielilor din ESA95). Independent de criteriul de performanţă definit mai sus, vom efectua toate plăţile necesare pentru a ne asigura că stocul de arierate la nivelul bugetului de

stat şi al fondurilor sociale (definite la pct. 3 mai sus) se situează sub 250 de milioane lei la 30 noiembrie 2010.

F. Criterii de performanţă permanente privind neacumularea de arierate la plăţile în contul datoriei externe la nivelul bugetului general consolidat

18. La nivelul bugetului general consolidat nu se vor acumula arierate la datoria externă pe durata programului. În accepţiunea acestui criteriu de performanţă, un arierat la plată în contul datoriei externe va fi definit ca o plată a sectorului guvernamental care nu a fost efectuată în răstimp de 7 zile după scadenţă. Criteriul de performanţă se va aplica pe bază permanentă.

G. Ţinta indicativă privind cheltuielile curente primare ale bugetului general consolidat

19. Ţinta indicativă privind cheltuielile curente primare ale bugetului general consolidat este definită ca incluzând cheltuielile de personal, cheltuielile cu bunurile şi serviciile, exclusiv fonduri UE (specificate în categoria de împrumuturi externe nerambursabile), subvenţii, transferuri către entităţi publice, pensii (categoria de asistenţă socială din bugetul asigurărilor sociale şi o treime din aceeaşi categorie din bugetul de stat), ajutorul de stat şi alte cheltuieli din categoria alte transferuri, Fondul de rezervă şi alte cheltuieli clasificate în tabelele de raportare lunară. Ţinta cheltuielilor curente va fi ajustată pentru a reflecta cheltuielile suplimentare datorate acordurilor de swap între autorităţile locale şi întreprinderile publice cu suma cheltuită în trimestrul respectiv.*1)

----------

*1) Acordurile de swap implică anularea reciprocă a unor obligaţii fiscale restante ale întreprinderilor publice cu arieratele datorate acelor întreprinderi publice de către autorităţile de stat (administraţia locală).

H. Monitorizarea întreprinderilor publice

20. Începând din anul 2009, MFP, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi alte instituţii competente au implementat un sistem de monitorizare a instituţiilor publice. Pe parcursul duratei programului se vor furniza informaţii pentru a arăta sancţiunile - reduceri de remunerare sau eliberarea din funcţie a conducerii în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici - care sunt impuse dacă bugetele şi ţintele companiei pentru restructurare nu sunt respectate.

21. Ţinta indicativă trimestrială pentru 2010 este stabilită pentru soldul agregat operaţional (EBIT - earnings before interest and tax - câştiguri înainte de dobânzi şi impozite şi taxe), exclusiv subvenţii pentru următoarele întreprinderi publice:

Datele vor fi furnizate împreună cu rezultatele operaţionale de către companie. Ţintele pentru decembrie 2010 şi martie 2011 vor fi -4.000 şi, respectiv, -750 milioane lei.

I. Cerinţe de raportare

22. Performanţa în cadrul programului va fi monitorizată în baza datelor furnizate FMI de BNR şi MFP după cum este prezentat în tabelul 1. Autorităţile vor transmite cu promptitudine experţilor FMI orice revizuiri de date, precum şi orice alte informaţii necesare pentru monitorizarea acordului cu FMI.

Tabelul 1. România: Furnizarea de date către FMI

II. Condiţionalităţi structurale: detaliere

A. Legislaţia privind salarizarea în sectorul public

23. În urma aprobării legii salarizării unice în sectorul public în luna octombrie 2009, o nouă lege-cadru şi legislaţia de implementare a acesteia în 2011 vor fi aprobate înainte de şedinţa comitetului director al FMI de discutare a celei de-a şasea evaluări, legislaţie ce va respecta următoarele principii:

B. Sectorul financiar: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori

24. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori va fi modificată înainte de a fi aprobată de către Parlament, fie în sensul eliminării caracterului retroactiv al acestei reglementări, fie în sensul de a permite băncilor flexibilitate deplină de ajustare a termenilor contractuali pentru contractele de împrumut încheiate anterior intrării în vigoare a acestei ordonanţe, astfel încât să se protejeze stabilitatea sectorului financiar. În acelaşi timp, ne vom asigura că BNR este singura agenţie abilitată să reglementeze activitatea de acordare de împrumuturi a băncilor.

(Anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2009)

Scadenţar rambursare Aranjament stand-by (DST)

-------