ORDONANTA nr. 52 din 19 august 1999

pentru ratificarea Memorandumului de finanţare PHARE dintre Comisia Europeană şi Guvernul României privind Facilitatea pentru infrastructuri de mari dimensiuni pe anul 1998, semnat la Bucureşti la 24 decembrie 1998

EMITENT

GUVERNUL

În temeiul art. 107 alin. (1) şi (3) din Constituţia României şi al art. 1 lit. C pct. 19 din Legea nr. 140/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,

Guvernul României emite următoarea ordonanţa:

Articolul 1

Se ratifica Memorandumul de finanţare PHARE dintre Comisia Europeană şi Guvernul României privind Facilitatea pentru infrastructuri de mari dimensiuni pe anul 1998, semnat la Bucureşti la 24 decembrie 1998.

Articolul 2

Contribuţia cu fonduri a părţii române în cadrul obligaţiilor de cofinantare a proiectului se va asigura din Fondul special al drumurilor publice şi, în completare, de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor.

PRIM-MINISTRU

RADU VASILE

Contrasemnează:

---------------

p. Ministru delegat pe lângă

primul-ministru pentru integrare europeană,

Aurel Ciobanu Dordea,

secretar de stat

p. Ministrul afacerilor externe,

Mihai Rasvan Ungureanu,

secretar de stat

Ministrul finanţelor,

Decebal Traian Remes

Ministrul transporturilor,

Traian Basescu

MEMORANDUM DE FINANŢARE*)

-------------

Comisia Europeană, denumita în continuare Comisia, actionand pentru şi în numele Comunităţii Europene, denumita în continuare Comunitatea, pe de o parte, şi Guvernul României, denumit în continuare Beneficiarul, pe de altă parte,

au convenit următoarele:

Măsura la care se face referire la art. 1 de mai jos va fi executată şi finanţată din resursele bugetare ale Comunităţii, conform prevederilor cuprinse în acest memorandum. Cadrul tehnic, juridic şi administrativ în care va fi pusă în aplicare măsura la care se face referire la art. 1 de mai jos este stabilit de Condiţiile generale anexate la Acordul-cadru dintre Comisie şi Beneficiar şi completate prin prevederile acestui memorandum şi Prevederile speciale anexate la acesta.

Articolul 1

Natura şi subiectul

Ca o componenta a programului sau de asistenţa, Comunitatea va contribui, sub forma finanţării nerambursabile, la finanţarea următoarei măsuri:

Numărul Programului: RO-9808

Articolul 2

Angajamentul Comunităţii

Contribuţia financiară din partea Comunităţii este fixată la nivelul maxim de 25 MECU, denumita în continuare finanţarea gratuita.

Articolul 3

Durata şi data de expirare

Pentru prezenta măsura finanţarea gratuita este disponibilă pentru contractare până la 31 decembrie 2000. Toate contractele trebuie semnate până la această dată. Fondurile rămase din finanţarea gratuita care nu au fost contractate până la această dată vor fi anulate. Termenul limita pentru efectuarea plăţilor din cadrul finanţării gratuite este 31 decembrie 2003. Toate plăţile trebuie să fie efectuate până la expirarea termenului limita. Comisia poate însă, în funcţie de împrejurări, să fie de acord cu o prelungire a acestei date de expirare, dacă aceasta este cerută în timp util şi justificată în mod adecvat de către Beneficiar. Acest memorandum va expira la data de expirare a perioadei de efectuare a plăţilor din finanţarea gratuita. Toate fondurile care nu au fost utilizate vor fi returnate Comisiei.

Articolul 4

Adrese

Corespondenta privitoare la executarea măsurii, având menţionate numărul şi titlul măsurii, va fi adresată:

Pentru Comunitate:

------------------

Delegaţia Comisiei Europene la Bucureşti

Dl. Fokion Fotiadis

Şeful Delegaţiei CE

Str. Grigore Mora nr. 11

71278 Bucureşti

România

E-mail: [email protected]

Fax: (40-1) 2302453

Pentru Beneficiar:

------------------

Guvernul României

Dl. Alexandru Herlea

Ministru pentru integrare europeană

Departamentul pentru Integrare Europeană

Piaţa Victoriei nr. 1

Sectorul 1, Bucureşti

România

Fax: (40-1) 3126929

Articolul 5

Numărul de exemplare

Acest memorandum este întocmit în limba engleza în doua exemplare.

Articolul 6

Intrarea în vigoare

Acest memorandum va intră în vigoare la data semnării de către ambele părţi. Orice cheltuiala care are loc înaintea acestei date nu este eligibilă pentru finanţare gratuita.

Anexele reprezintă parte integrantă la acest memorandum.

Întocmit la Bucureşti la 24 decembrie 1998.

Pentru Beneficiar,

Alexandru Herlea,

ministru pentru integrare europeană

Pentru Comunitate,

Fokion Fotiadis,

şeful Delegaţiei CE

Anexa nr. 1: Acordul-cadru

Anexa nr. 2: Condiţii generale (anexele A şi B)

Anexa nr. 3: Prevederi speciale (anexa C)

Anexa 1

ACORD-CADRU

Comisia Comunităţilor Europene, denumita în cele ce urmează Comisia, actionand pentru şi în numele Comunităţii Economice Europene, denumita în cele ce urmează Comunitatea, pe de o parte, şi România, de cealaltă parte, şi împreună numite părţi contractante,

având în vedere faptul ca România este eligibilă de a beneficia de Programul de asistenţa PHARE din partea Comunităţii, prevăzut în Regulamentul nr. 3.906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunităţii Europene, modificat de Regulamentul nr. 2.698/90 din 17 septembrie 1990,

având în vedere faptul ca este convenabila menţionarea în cele de mai jos a cadrului tehnic, legal şi administrativ pentru executarea măsurilor finanţate în România în cadrul programului de asistenţa al Comunităţii,

au convenit după cum urmează:

Articolul 1

Pentru a promova cooperarea dintre părţile contractante în scopul sprijinirii procesului reformei economice şi sociale din România, părţile contractante sunt de acord sa implementeze măsuri în domeniul cooperării financiare, tehnice şi al altor forme de cooperare, asa cum s-a specificat în regulamentul de mai sus, care vor fi finanţate şi implementate în cadrul tehnic, legal şi administrativ stabilit în acest acord. Detaliile specifice ale fiecărei măsuri (sau set de măsuri) vor fi introduse într-un memorandum ce va fi convenit între părţile contractante (denumit în continuare memorandum de finanţare), pentru care este oferit un model în anexa C.

România ia toate măsurile necesare pentru a asigura executarea corespunzătoare a tuturor măsurilor.

Articolul 2

Fiecare măsura finanţată în cadrul acestui acord va fi implementata în conformitate cu Condiţiile generale din anexa A, care vor fi considerate ca fiind incluse în fiecare memorandum de finanţare.

Memorandumul de finanţare poate schimba sau suplimenta Condiţiile generale, precum ar fi necesar pentru implementarea măsurii în discuţie.

Articolul 3

Pentru problemele legate de măsurile finanţate în cadrul acestui acord, Comisia va fi reprezentată de Delegaţia sa, o dată ce aceasta este înfiinţată în Bucureşti, care se va asigura, din partea Comisiei, ca măsura este executată în conformitate cu practicile financiare şi tehnice legale.

Articolul 4

Când părţile contractante convin astfel, Comisia poate delega responsabilitatea sa integrală sau parţială privind implementarea unei măsuri unei terţe părţi, stat sau agenţii.

În acest caz termenii şi condiţiile unei asemenea delegari vor fi menţionate într-un acord ce urmează a fi încheiat între Comisie şi terta parte, stat sau agenţie, cu acordul Guvernului României.

Articolul 5

Orice disputa legată de acest acord, ce nu poate fi rezolvată prin consultare, va fi soluţionată în conformitate cu procedura de arbitraj menţionată în anexa B.

Articolul 6

Acest acord este întocmit în dublu exemplar în limba engleza.

Articolul 7

Acest acord va intră în vigoare în ziua în care părţile contractante se vor informa reciproc despre aprobarea sa în conformitate cu legislaţia sau procedura interna a fiecărei părţi contractante. Acordul va continua să fie în vigoare pentru o perioadă nedefinita, dacă nu i se pune capăt prin notificarea scrisă a uneia din părţile contractante către cealaltă.

La încheierea duratei de valabilitate a acestui acord orice măsură aflată încă în curs de execuţie va fi adusă la îndeplinire conform termenilor memorandumului de finanţare aferent şi Condiţiilor generale stabilite prin prezentul acord.

Articolul 8

Prevederile acestui acord se vor aplica şi cooperării tehnice şi altor forme de cooperare, convenite între părţile contractante, care, prin natura lor, nu sunt cuprinse într-un memorandum specific finanţat în baza Programului de asistenţa PHARE la cererea Guvernului României.

Anexele vor fi considerate parte integrantă a acestui acord.

Întocmit la Bucureşti la 12 martie 1991.

Eugen Dijmarescu,

ministru de stat

România

Frans Andriessen,

vicepreşedinte al Comisiei Europene

Comunitatea

Anexa 2

Anexa A

-------

CONDIŢII GENERALE

privind memorandumurile de finanţare

În aceste Condiţii generale termenul Beneficiar va fi înţeles ca referitor la Guvernul României.

Titlul I

Articolul 1

Obligaţia Comunităţii

Angajamentul Comunităţii, denumit în cele ce urmează Finanţarea gratuita a CEE, a carei valoare este menţionată în memorandumul de finanţare, va determina limita în cadrul căreia se vor desfăşura angajarea şi execuţia plăţilor prin contracte şi devize aprobate corespunzător.

Orice cheltuieli ce depăşesc Finanţarea gratuita a CEE vor fi suportate de Beneficiar.

Articolul 2

Disponibilitatea asistenţei nerambursabile a CEE

Acolo unde execuţia unei măsuri depinde de angajamentele financiare asupra resurselor proprii ale beneficiarilor sau asupra altor surse de fonduri, Finanţarea gratuita a CEE va deveni disponibilă în momentul în care devin disponibile şi sumele angajate de Beneficiar şi/sau celelalte surse de fonduri, conform celor prevăzute în memorandumul de finanţare.

Articolul 3

Cheltuirea

Contractele sunt eligibile pentru plati în baza acestui memorandum de finanţare numai dacă sunt încheiate înainte de data de expirare a memorandumului de finanţare. Plăţile în cadrul unor asemenea contracte pot avea loc în timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data de expirare a memorandumului de finanţare. Orice prelungire excepţionala a acestei perioade trebuie să fie aprobată de Comisie.

În cadrul limitei stabilite pentru Finanţarea gratuita a CEE cererile pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate Delegaţiei Comisiei de către Beneficiar conform agendei stabilite în memorandumul de finanţare. Documentele justificative referitoare la plăţile făcute pentru realizarea unei anumite măsuri vor fi puse la dispoziţie în sprijinul cererii de fonduri, atunci când Comisia o solicita.

Oricum, în cadrul anumitor contracte din cadrul măsurii poate fi prevăzută plata directa de către Comisie către contractanţi. Fiecare contract va indica proporţia şi momentul efectuării plăţii, împreună cu documentele justificative necesare.

Pentru partea de program implementata de Beneficiar, Autoritatea de implementare va inainta un program de lucru cu cel puţin 9 luni înainte de data de expirare a memorandumului de finanţare, pentru aprobarea de către Comisie a contractelor ce mai trebuie încheiate pentru implementarea programului. Programul de lucru trebuie să cuprindă propuneri pentru utilizarea dobânzilor nete provenite din conturile deschise în cursul implementarii programului, cu condiţia ca întreaga Finanţare gratuita a CEE sa fi fost angajata anterior.

În ceea ce priveşte măsurile executate pe baza unor devize estimative, în condiţiile în care memorandumul de finanţare nu prevede altfel, o primă transa de plată, care nu va depăşi 20% din totalul devizului aprobat de Comisie, poate fi executată în favoarea Beneficiarului pentru a facilita lansarea măsurii. Alte transe de plată vor fi disponibilizate, la cererea Beneficiarului, în aceleaşi condiţii menţionate la paragraful 2 de mai sus.

Titlul II

Articolul 4

Generalitati

Procedura ce trebuie urmată pentru încheierea contractelor de lucrări, livrări şi de cooperare tehnica va fi menţionată în memorandumul de finanţare, urmând principiile de mai jos.

Articolul 5

Condiţii de participare

1. Cu excepţia prevederilor art. 6, Comisia şi Beneficiarul vor lua măsurile necesare pentru a asigura egalitatea condiţiilor de participare la astfel de contracte, în special prin publicarea, în timp util, a invitaţiilor la licitaţie. Anunţurile urmează să fie făcute pentru Comunitate cel puţin în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene şi pentru statele beneficiare, în jurnalul oficial corespunzător.

2. Condiţiile generale ale contractelor trebuie să fie întocmite în conformitate cu modelele din uzanta internationala, cum ar fi reglementările generale şi condiţiile pentru contractele de livrări finanţate din fondurile PHARE.

Articolul 6

Derogarea de la procedurile standard

Acolo unde este recunoscută urgenta situaţiei sau unde aceasta este justificată pe baza naturii, importantei reduse sau a unor caracteristici particulare ale anumitor măsuri (de exemplu: operaţiuni de finanţare în doua stagii, operaţiuni multifazate, specificaţii tehnice particulare etc.) şi ale contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, sa autorizeze în mod excepţional:

- acordarea contractelor în urma unor invitaţii restrânse la licitaţie;

- încheierea contractelor prin acord direct;

- realizarea contractelor prin departamente de lucrări publice.

O astfel de derogare trebuie să fie menţionată în memorandumul de finanţare.

Articolul 7

Acordarea contractelor de lucrări şi livrări

Comisia şi Beneficiarul se vor asigura ca pentru fiecare operaţiune oferta selectata este cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, în special din punctul de vedere al calificarilor şi garanţiilor oferite de licitatori, costului şi calităţii serviciilor, naturii şi condiţiilor de execuţie a lucrărilor sau livrărilor, costului lor de utilizare şi valorii tehnice.

Rezultatele invitaţiilor la licitaţie vor trebui să fie publicate în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene cat de repede posibil.

Articolul 8

Contractele de cooperare tehnica

1. Contractele de cooperare tehnica, care pot lua forma contractelor pentru studii, supravegherea lucrărilor sau de asistenţa tehnica, vor fi încheiate după negocierea directa cu consultantul sau, dacă se justifica din punct de vedere tehnic, economic sau financiar, ca urmare a invitatiei la licitaţie.

2. Contractele de cooperare tehnica vor trebui să fie întocmite, negociate şi încheiate fie de Beneficiar, fie de Comisie, atunci când se prevede astfel în memorandumul de finanţare.

3. În situaţia în care contractele de cooperare tehnica urmează să fie întocmite, negociate şi încheiate de Beneficiar, Comisia va propune o lista scurta cu unul sau mai mulţi candidaţi, pe baza criteriilor de garantare a calificarilor, experienţei şi independentei lor şi ţinând seama de disponibilitatea acestora pentru proiectul în chestiune.

4. În cazul unei proceduri directe de negociere, când Comisia a propus mai mulţi candidaţi, Beneficiarul este liber sa aleagă, dintre cei propuşi, candidatul cu care intenţionează sa încheie contractul.

5. Când exista recurs la o procedură de licitare, contractul de cooperare tehnica va fi acordat candidatului care a înaintat oferta confirmată de Beneficiar şi de Comisie ca fiind cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.

Titlul III

Articolul 9

Privilegii generale

Personalului care participa la măsurile finanţate de Comunitate, precum şi membrilor familiilor acestuia li se pot acorda avantaje, privilegii şi scutiri nu mai puţin favorabile decât cele acordate în mod obişnuit altor străini angajaţi în statul Beneficiarului în cadrul oricăror alte acorduri bilaterale sau multinationale ori aranjamente pentru programe de asistenţa economică şi de cooperare tehnica.

Articolul 10

Facilităţi de stabilire, instalare, intrare şi rezidenţă

În cazul contractelor de lucrări, livrări sau servicii, persoanele fizice sau juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitaţie vor avea drept de instalare temporară şi rezidenţă în cazurile în care importanţa contractului justifica aceasta. Acest drept va fi obţinut numai după emiterea invitatiei de participare la licitaţie şi va servi personalului necesar în vederea efectuării studiilor preparatorii pentru redactarea ofertelor; acest drept va expira la o luna după desemnarea contractantului.

Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de lucrări, livrări sau servicii, finanţate de Comunitate, şi membrilor familiei acestuia apropiate să între în statul Beneficiarului, să se stabilească în stat, sa lucreze acolo şi sa părăsească statul respectiv, asa cum o justifica natura contractului.

Articolul 11

Importul şi reexportul de echipament

Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament profesional cerut pentru executarea măsurii, în conformitate cu legile, regulile şi reglementările în vigoare ale Beneficiarului.

Beneficiarul va acorda în plus persoanelor fizice şi juridice care au executat contracte de lucrări, livrări sau servicii permisele necesare pentru reexportul echipamentului menţionat.

Articolul 12

Controlul importurilor şi al schimburilor valutare

Pentru executarea măsurilor Beneficiarul se obliga sa acorde autorizaţii de import, precum şi autorizaţii pentru achiziţionarea valutei necesare şi să aplice reglementările naţionale privind controlul asupra schimburilor valutare fără discriminare între statele membre ale Comunităţii, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia şi fosta Republica Iugoslava Macedonia.

Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor primite pentru executarea măsurii, conform reglementărilor de control al schimburilor valutare în vigoare în statul Beneficiarului.

Articolul 13

Impozitare şi vama

1. Plata impozitelor, taxelor vamale şi a taxelor de import nu va fi finanţată din Finanţarea gratuita a CEE.

2. Importurile în baza contractelor de livrări încheiate de autorităţile Beneficiarului şi finanţate din Finanţarea gratuita a CEE vor putea intră în statul Beneficiarului fără a fi supuse taxelor vamale, altor taxe din import, impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent. Beneficiarul va asigura ca importurile respective să fie eliberate din punctul de intrare pentru a fi livrate către contractant, asa cum se prevede în contract, şi pentru folosinţă imediata conform celor cerute pentru implementarea normală a contractului, fără a tine seama de întârzieri sau dispute asupra stabilirii taxelor vamale, plăţilor sau impozitelor menţionate mai sus.

3. Contractele pentru livrări sau servicii oferite de firme externe sau româneşti, finanţate din Finanţarea gratuita a CEE, nu vor fi supuse în statul Beneficiarului plăţii T.V.A., timbrului fiscal sau taxelor de înregistrare ori altor impuneri fiscale având efect similar, indiferent dacă aceste taxe exista sau urmează să fie instituite.

4. Persoanele fizice şi juridice, inclusiv personalul expatriat, din statele membre ale Comunităţii Europene, care executa contracte de cooperare tehnica finanţate din Finanţarea gratuita a CEE, vor fi scutite de la plata impozitului pe profit şi venit în statul Beneficiarului.

5. Efectele personale şi gospodăreşti importate pentru uz personal de către persoanele fizice (şi membrii familiilor lor), altele decât cele recrutate local, angajate în îndeplinirea sarcinilor definite în contractele de cooperare tehnica, vor fi scutite de taxe vamale, de import, taxe şi alte impozite fiscale cu acelaşi efect, efectele personale şi gospodăreşti respective urmând să fie reexportate sau să se dispună de ele în ţara, conform reglementărilor în vigoare în statul Beneficiarului, după terminarea contractului.

6. Persoanele fizice şi juridice care importa echipament profesional, asa cum se prevede la art. 11, dacă astfel solicita, vor beneficia de sistemul de admitere temporară, asa cum este definit în legislaţia naţionala a Beneficiarului, faţă de echipamentul respectiv.

Titlul IV

Articolul 14

Originea livrărilor

Beneficiarul se declara de acord ca, atunci când Comisia nu autorizeaza altfel, materialele şi livrările necesare pentru executarea contractelor să fie originare din Comunitate, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi fosta Republica Iugoslava Macedonia.

Articolul 15

Proceduri de efectuare a plăţilor

1. Pentru contractele finanţate din Finanţarea gratuita a CEE documentele de licitaţie vor fi întocmite şi plăţile efectuate fie în unităţi europene de cont (ECU) sau, conform legilor şi reglementărilor privind schimbul valutar ale Beneficiarului, în valută Beneficiarului sau în valută statului în care ofertantul îşi are înregistrat sediul de afaceri, fie în valută statului în care sunt produse livrările.

2. Când documentele de licitaţie sunt întocmite în ECU, plăţile în cauza vor fi efectuate, în mod corespunzător, în valută prevăzută în contract, pe baza ratei de schimb a ECU în ziua precedenta efectuării plăţii.

3. Beneficiarul şi Comisia vor lua toate măsurile necesare pentru a asigura execuţia plăţilor în cel mai scurt timp posibil.

Titlul V

Articolul 16

Inspecţie şi evaluare

1. Comisia va avea dreptul să îşi trimită propriii agenţi sau reprezentanţii corespunzător autorizaţi pentru a aduce la îndeplinire orice misiune tehnica sau financiară ori de audit pe care o considera necesară pentru a urmări execuţia măsurii. În orice caz, Comisia va comunică din timp autorităţilor Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni.

Beneficiarul va pune la dispoziţie toate informaţiile şi documentele care vor fi solicitate de aceasta şi va lua toate măsurile ivite pentru a facilita munca persoanelor împuternicite a aduce la îndeplinire evaluarile sau inspecţiile.

2. Beneficiarul va:

Evaluarea contabila finala va examina datele financiare la nivel local ale programului, oferind o părere independenta asupra corectitudinii şi compatibilitatii contractelor şi plăţilor, precum şi asupra conformitatii lor cu prevederile memorandumului de finanţare. Evaluarea contabila va stabili balanţa fondurilor neangajate şi/sau necheltuite, care vor fi rambursate Comisiei.

Articolul 17

Urmărirea măsurilor

În urmărirea executării măsurii Comisia poate solicita orice explicaţie şi, unde este necesar, poate agrea cu Beneficiarul asupra unei noi orientări pentru măsura care să fie considerată mai bine adaptată obiectivelor avute în vedere.

Beneficiarul va face rapoarte către Comisie, conform planului menţionat în memorandumul de finanţare, pe toată perioada de execuţie a măsurii, şi asupra completării acesteia după încheiere.

Comisia, în lumina rapoartelor şi, unde este potrivit, a evaluării ulterioare, va proceda la închiderea oficială a programului şi va informa ţara beneficiara despre data închiderii oficiale a programului.

Titlul VI

Articolul 18

Consultări - dispute

1. Orice problema legată de executarea sau interpretarea memorandumului de finanţare sau a acestor Condiţii generale va fi subiect de consultare între Beneficiar şi Comisie, ducand, unde este necesar, la un amendament al memorandumului de finanţare.

2. Acolo unde se constata neîndeplinirea unei obligaţii stabilite în memorandumul de finanţare şi în aceste Condiţii generale, care nu a fost subiect al unor măsuri de remediere luate în timp util, Comisia va putea suspenda finanţarea măsurii, după consultarea cu Beneficiarul.

3. Beneficiarul poate renunţa total sau parţial la execuţia măsurii. Părţile contractante vor stabili detaliile respectivei renunţări printr-un schimb de scrisori.

Articolul 19

Anunţ - adrese

Orice anunţ şi orice acord între părţi prevăzute aici trebuie să aibă forma unei comunicări scrise, cu referire explicita la numărul şi titlul măsurii. Astfel de anunţuri sau acorduri vor fi făcute prin scrisoare adresată părţii autorizate sa primească cele menţionate şi vor fi trimise la adresa anunţată de partea respectiva. În caz de urgenta sunt permise comunicări prin telefax, comunicări telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate valabile cu condiţia confirmării imediate prin scrisoare. Adresele sunt menţionate în memorandumul de finanţare.

Anexa B

-------

ARBITRAJ

Orice disputa între părţile contractante rezultând din acordul-cadru sau din memorandumul de finanţare, care nu este rezolvată prin aplicarea procedurilor menţionate la art. 18 din Condiţiile generale referitoare la memorandumul de finanţare, va fi supusă arbitrarii de către un tribunal de arbitraj, după cum urmează:

Părţile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, şi Comisia, pe de altă parte.

Tribunalul de arbitraj va fi compus din 3 arbitri numiţi după cum urmează:

- un arbitru va fi numit de Beneficiar;

- un al doilea arbitru va fi numit de Comisie;

- al treilea arbitru (denumit în continuare şi conducător) va fi numit prin acordul părţilor contractante sau, în cazul unui dezacord, de secretarul general al O.N.U.

Dacă oricare dintre părţile contractante nu reuşeşte sa numească un arbitru, acesta va fi numit de conducător.

Dacă un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneaza, decedează sau devine incapabil să îşi desfăşoare activitatea, un alt arbitru va fi numit în acelaşi mod ca şi arbitrul căruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile şi îndatoririle arbitrului iniţial.

Anexa 3

Anexa C

-------

PREVEDERI SPECIALE

1. OBIECTIVE ŞI DESCRIERE

1.1. Obiective globale şi specifice

În cadrul Programului PHARE, obiectivul global al LSIF este facilitarea eforturilor ţărilor candidate la aderarea la Uniunea Europeană cat mai curând.

LSIF are 3 obiective specifice:

1.2. Eligibilitatea proiectelor

LSIF are o serie de criterii de eligibilitate care trebuie respectate pentru ca proiectul să fie analizat în vederea finanţării:

1.3. Selecţia proiectelor, transparenta şi consultarile

Deoarece cofinantarea cu IFI este o condiţie de baza a sprijinului în cadrul Programului LSIF, procesul de selecţie a început cu solicitarea IFI a unei liste de proiecte potenţiale pentru cofinantare în cadrul programelor LSIF pe anii 1998 şi 1999.

Aceasta lista indicativa a fost analizata în cadrul consultărilor interne de serviciile de resort ale Comisiei Europene (adică de direcţiile generale de transport, mediu şi dezvoltare regionala). Ca urmare, a fost elaborata o lista cuprinzând proiectele rezultate, care a avut o mare influenţa asupra zonelor prioritare menţionate în Parteneriatul pentru aderare şi în Programul naţional de aderare la Uniunea Europeană, care, în multe cazuri, abordau probleme-cheie la nivel transfrontalier, în special interconectarea transportului la nivel regional şi problemele regionale de mediu ale Bazinului Dunării şi Marii Baltice, ambele clasificate ca fiind "ape sensibile".

Lista a fost transmisă coordonatorilor programelor naţionale PHARE, care şi-au exprimat sprijinul pentru finanţarea proiectelor din cadrul Programului LSIF în anul 1998 sau 1999 şi au avut şi alte propuneri suplimentare spre analiza în cadrul Programului LSIF.

Lista scurta cuprinzând proiectele eligibile pentru finanţare din cadrul programelor LSIF pe anul 1998 şi prima parte a anului 1999 a fost compilata pe baza acestor raspunsuri de la coordonatorii programelor naţionale PHARE şi de la direcţiile generale de resort ale Comisiei Europene.

Identificarea proiectelor prioritare pentru finanţare LSIF în colaborare cu IFI reprezintă o noua abordare care tine seama de resursele financiare limitate ale Programului PHARE.

Deci, s-a acordat o atenţie deosebită proiectelor care ar putea oferi resurse suplimentare maxime de la IFI, ţările beneficiare şi sectorul privat şi care facilitează finanţarea mai devreme a etapelor adiţionale ale proiectelor-ţinta, care altfel n-ar putea fi implementate.

O analiza a proiectelor cuprinse în primele doua propuneri financiare arata ca contribuţia Programului PHARE la prima etapa a LSIF, insumand 144 MECU, va fi asociata unui pachet de investiţii totale de 1,3 miliarde ECU. Aceasta reprezintă un supliment de investiţii în valoare de 8 MECU faţă de contribuţia PHARE, în valoare de 1 MECU.

O astfel de abordare a asigurat facilitarea atragerii, prin cooperarea cu IFI în problemele principale referitoare la aderare, a unor resurse suplimentare din credite, mult mai mari decât cele care ar putea fi alocate prin Programul PHARE pentru astfel de proiecte.

Componenta PHARE a proiectelor, asa cum s-a menţionat la pct. 1.5, a fost identificata împreună cu autorităţile naţionale de resort şi cu IFI şi a fost selectata din pachetul global al proiectului, deoarece, fie ca asigura îndeplinirea unui element specific al acquisului comunitar, fie ca este componenta cu viabilitatea cea mai mica, contribuie astfel la transformarea unui proiect viabil din punct de vedere economic într-un proiect viabil din punct de vedere financiar.

1.4. Selecţia finala pentru Programul LSIF 1998

Lista finala cuprinzând proiectele prezentate în aceasta propunere financiară a fost extrasa din lista scurta aprobată pe baza maturitatii fiecărui proiect în vederea implementarii, un alt criteriu-cheie pentru finanţarea LSIF.

Cinci proiecte de transport au fost identificate pentru finanţare prin Programul LSIF 1998, cu o valoare totală de 85 MECU. Pct. 1.5. oferă o descriere sumară a fiecărui proiect, iar fisele de proiect din anexa oferă descrierea detaliată.

În ceea ce priveşte alocaţia pentru fiecare ţara, defalcarea bugetului LSIF pe anul 1998 este după cum urmează: Bulgaria (20 MECU), Letonia (5 MECU), Polonia (20 MECU), România (25 MECU) şi Slovacia (15 MECU).

1.5. Descrierea propunerilor de proiecte

Acest capitol oferă un sumar al proiectelor care urmează a fi finanţate prin LSIF 1998. Fişele de proiect prezentate în anexa nr. 1 oferă detalii suplimentare.

Procedurile IFI şi ale ţărilor beneficiare de evaluare a impactului asupra mediului înconjurător au fost respectate pentru fiecare proiect de investiţii finanţat prin LSIF. Detalii referitoare la aceasta sunt oferite în fişele individuale de descriere a proiectelor.

Se va asigura oportunitatea egala de participare a bărbaţilor şi femeilor la toate proiectele.

1.6. Programul LSIF pe anul 1999

Conform abordarii care urmează a fi decisa în ceea ce priveşte Programul ISPA, al cărui precursor este LSIF, şi luând în considerare cerinţele financiare mari pentru ambele domenii, se intenţionează să se menţină o defalcare cat de apropiată posibil de 50% - 50% pentru fiecare dintre cele doua sectoare-cheie - transportul şi mediul - pentru anii 1998 şi 1999. Datorită problemelor privind pregătirea proiectelor de mediu incluse în lista scurta în vederea implementarii, bugetul propunerii de finanţare pentru finanţarea din bugetul Programului PHARE pe anul 1998 este destinat în întregime transporturilor. Bilanţul celei de-a doua propuneri financiare prezentate în anul 1998 pentru a fi finanţată în anul 1999 favorizează proiectele de mediu şi, în plus, au fost identificate şi alte proiecte prioritare de mediu din lista scurta cuprinzând proiectele LSIF, analizate şi aprobate în vederea cofinanţării prin cea de-a treia propunere financiară LSIF pentru anul 1999 (adică acestea au îndeplinit toate criteriile, dar nu erau gata de implementare în anul 1998).

2. BUGETUL

3. ARANJAMENTE PRIVIND IMPLEMENTAREA

În timp ce Programul LSIF 1998 este prezentat Comitetului de conducere ca o facilitate orizontala, proiectele vor fi implementate prin structurile Programului naţional PHARE sau direct de către IFI care le cofinanteaza, pe baza unui acord de delegare a implementarii şi cofinantare paralela, prin care IFI va fi responsabilă pentru implementarea proiectelor.

Aceasta propunere financiară unica este prezentată Comitetului de conducere şi acoperă toate proiectele din cadrul LSIF. La primirea unei opinii pozitive, Programul LSIF va fi defalcat pe proiecte prin semnarea a 5 memorandumuri de finanţare separate, după cum se prezintă în tabelul următor, permitand astfel o urmărire optima în fiecare ţara în parte şi o eficienta maxima a implementarii proiectelor. Nu vor exista realocari de fonduri între aceste memorandumuri de finanţare.

Defalcarea pe tari

3.1. Implementarea prin programele naţionale PHARE

După cum s-a indicat în tabelul de mai sus, marea majoritate a proiectelor din Programul LSIF pe anul 1998 vor fi implementate prin sistemul programelor naţionale PHARE şi, astfel, procedurile programelor naţionale vor fi aplicate conform aranjamentelor de implementare şi fluxurilor financiare specificate în prezenta propunere de finanţare şi în fişa de descriere a proiectului, care reflecta faptul ca proiectele sunt cofinantate de IFI ca partener majoritar.

Ca şi pentru proiectele finanţate prin Programul naţional PHARE, fluxurile financiare se vor derula, prin Fondul naţional, prin Unitatea centrala de contractare şi plati sau prin Agenţia de implementare, către contractant. Beneficiarul va fi implicat în supervizarea permanenta, raportand progresul lucrărilor Unităţii centrale de contractare şi plati sau Agenţiei de implementare.

Aceste proiecte vor fi gestionate conform procedurilor Sistemului de implementare descentralizat (SID) al PHARE. Acestea prevăd ca, în cazul cofinanţării cu IFI, dacă PHARE este partenerul cofinantator minoritar (cum este cazul în toate proiectele LSIF), vor fi respectate îndeaproape structurile şi sistemele de implementare ale IFI care cofinanteaza (în special în ceea ce priveşte achiziţiile, supervizarea şi monitorizarea prin unităţile de implementare a proiectelor IFI deja existente), respectându-se în acelaşi timp regulile PHARE de origine, transparenta, publicitatea şi eligibilitatea în toate achiziţiile. Aceasta abordare a fost folosită cu efecte bune în proiectele anterioare, având ca rezultat creşterea eficientei în implementare.

Un fond naţional condus de un conducător autorizat la nivel naţional va superviza managementul financiar al programului şi va răspunde de raportarea financiară la Comisia Europeană. Autoritatea naţionala de control financiar va realiza controlul financiar corespunzător referitor la implementarea programului.

Comisia Europeană va transfera fondurile la Fondul naţional conform Memorandumului de înţelegere semnat între Comisia Europeană şi Ministerul Finanţelor. Fondurile vor fi transferate ca urmare a solicitării conducătorului autorizat la nivel naţional. O plata de până la 20% din valoarea fiecărui proiect condus local de fiecare fond naţional va fi transferata în Fondul naţional după semnarea memorandumului de finanţare. Se vor efectua patru alimentari ale fondului, constând din echivalentul a până la 20% din valoarea proiectului. Prima alimentare va avea loc când Agenţia de implementare şi Unitatea centrala de contractare şi plati vor efectua plata a 10% din buget. Cea de-a doua alimentare poate fi solicitată după plata a 30% din totalul bugetului în vigoare. Cea de-a treia alimentare se va face după plata a 50% din totalul bugetului, iar cea de-a patra transa, după plata a 70% din totalul bugetului. Nu se poate solicita alimentarea, cu excepţia autorizării acesteia de la sediul Comisiei Europene, dacă totalul fondurilor depozitate în Fondul naţional de către Agenţia de implementare depăşeşte 10% din bugetul total în vigoare angajat. În mod excepţional, conducătorul autorizat la nivel naţional poate solicita plata unui avans de peste 20%, conform procedurilor prevăzute în memorandumul de înţelegere menţionat mai sus.

Aranjamente de implementare

Fondul naţional va transfera fonduri agentiilor de implementare, inclusiv Unităţii centrale de contractare şi plati, conform acordurilor de finanţare semnate între Fondul naţional şi agenţiile de implementare/unităţile centrale de contractare şi plati, unde este cazul. În cazul în care însuşi Fondul naţional este agentul plătitor pentru Unitatea centrala de contractare şi plati, nu vor exista transferuri de fonduri între Fondul naţional şi pentru Unitatea centrala de contractare şi plati. Unitatea centrala de contractare şi plati şi agenţiile de implementare vor fi conduse de câte un conducător autorizat de program, numit de conducătorul autorizat la nivel naţional după consultări cu coordonatorul programelor naţionale PHARE. Conducătorul autorizat de program va răspunde de toate operaţiunile desfăşurate de Unitatea centrala de contractare şi plati sau de Agenţia de implementare respectiva.

Fondul naţional va deschide şi va gestiona un cont purtător de dobânda în ECU, în numele proiectului şi administrat ca un cont separat, la o banca convenită în prealabil cu Comisia Europeană. Dobânda survenită în cont va fi raportată cu regularitate Comisiei Europene; dacă hotărăşte Comisia Europeană astfel, pe baza propunerii conducătorului autorizat la nivel naţional, dobânda va fi reinvestita în program.

Conducătorul autorizat la nivel naţional şi conducătorul autorizat de program vor asigura ca toate contractele să fie redactate conform procedurilor prevăzute în procedurile din Manualul SID referitoare la proiectele cofinantate de IFI şi PHARE.

3.2. Condiţii generale

Toate contractele trebuie încheiate până la data de 31 decembrie 2000. Toate plăţile pentru toate proiectele trebuie efectuate până la data de 31 decembrie 2003.

Comisia Europeană va avea un rol direct şi va oferi expertiza în sprijinirea şi supervizarea procesului de achiziţii şi implementare a proiectelor LSIF, data fiind importanţa programului, datorită urgenţei termenelor de contractare şi faptului ca fondurile naţionale şi unităţile centrale de contractare şi plati sunt în curs de înfiinţare în prezent. Acesta este un aspect critic în respectarea termenelor de contractare şi plata. Dacă structurile naţionale respective nu sunt înfiinţate la timp pentru a respecta programele de angajare a fondurilor stabilite în anexele la prezenta propunere şi în fişele de descriere a proiectelor, contractarea poate fi efectuată direct de către Comisia Europeană.

Fondurile nefolosite la data expirării programului vor fi recuperate de Comisia Europeană.

Pentru acele contracte cu fonduri reţinute pentru o perioadă de garanţie care se extinde după terminarea perioadei de efectuare a plăţilor în cadrul programului, fondurile totale legate de aceste contracte, asa cum au fost calculate de conducătorul autorizat de program şi stabilite de Comisia Europeană, vor fi plătite Agenţiei de implementare înainte de închiderea oficială a programului. Agenţia de implementare îşi asuma responsabilitatea deplina în continuare faţă de contractanţi referitor la îndeplinirea obligaţiilor referitoare la clauzele de reţinere a sumelor. Dobânzile acumulate la fondurile depozitate vor fi plătite Comisiei Europene după efectuarea plăţii finale către contractanţi. Fondurile neplătite contractanţilor după încheierea plăţilor finale vor fi rambursate Comisiei Europene. Conducătorul autorizat la nivel naţional va pune anual la dispoziţie Comisiei Europene o situaţie de ansamblu privind utilizarea fondurilor depuse în conturile de garanţie - şi, în special, privind plăţile efectuate din aceste conturi -, ca şi a dobânzilor acumulate în acestea.

4. MONITORIZARE ŞI EVALUARE

O comisie mixtă de monitorizare va fi înfiinţată la nivel naţional. Aceasta va include coordonatorul programelor PHARE la nivel naţional, conducătorul autorizat la nivel naţional şi Comisia Europeană. Comisia mixtă de monitorizare se va reuni cel puţin o dată pe an pentru a analiza toate programele cu finanţare PHARE, inclusiv proiectele finanţate prin LSIF în ţările respective, pentru a evalua progresul acestora în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor prevăzute în memorandumurile de finanţare şi în Parteneriatul de aderare. Comisia mixtă de monitorizare poate recomanda schimbarea prioritatilor şi/sau realocarea fondurilor PHARE.

Comisia mixtă de monitorizare va fi sprijinita de subcomisii de monitorizare care vor include conducătorul autorizat la nivel naţional, conducătorul autorizat de program din fiecare agenţie de implementare (şi din Unitatea centrala de contractare şi plati, unde este cazul) şi serviciile Comisiei Europene. Subcomisiile de monitorizare vor analiza în detaliu progresul fiecărui program, inclusiv componentele acestuia şi contractele, pe baza unor rapoarte de monitorizare şi evaluare elaborate cu asistenţa consultantului extern (conform prevederilor Manualului SID), şi vor face recomandări privind aspecte ale managementului şi structurării programelor, asigurându-se ca aceste recomandări sunt implementate. Subcomisiile de monitorizare vor raporta Comisiei mixte de monitorizare, căreia îi vor inainta rapoarte globale detaliate privind toate programele cu finanţare PHARE.

Date fiind caracteristicile speciale ale proiectelor LSIF, implementarea va fi monitorizata îndeaproape şi de aparatul central al Comisiei Europene.

5. CONTROL FINANCIAR ŞI EVALUARE

Proiectele finanţate prin structurile Programului naţional PHARE, conturile şi operaţiunile Fondului naţional şi, unde este cazul, ale Unităţii centrale de contractare şi plati şi ale tuturor agentiilor de implementare vor fi supuse controlului financiar, la hotărârea Comisiei Europene, de către un revizor extern contractat de către Comisia Europeană, fără a aduce prejudicii responsabilităţilor Comisiei Europene şi Curţii de Conturi a Uniunii Europene, asa cum au fost prevăzute în Condiţiile generale privind memorandumurile de finanţare anexate la acordul-cadru.

În cazul proiectelor a căror implementare este delegată IFI care le cofinanteaza, Comisia Europeană îşi menţine aceleaşi drepturi de acces la înregistrările financiare ale IFI privind fondurile PHARE în scopul controlului financiar, după cum s-a menţionat mai sus în cadrul programelor naţionale.

Serviciile Comisiei Europene se vor asigura ca la terminarea implementarii programului va avea loc o evaluare ex-post.

6. VIZIBILITATE/PUBLICITATE

Conducătorul autorizat de program va răspunde de luarea măsurilor necesare pentru asigurarea publicităţii corespunzătoare pentru toate activităţile finanţate prin program. Aceasta se va efectua în strânsă legătură cu Delegaţia Comisiei Europene. Anexa conţine detalii suplimentare în aceasta privinta.

7. CONDIŢII SPECIALE

În cazul în care angajamentele convenite nu sunt îndeplinite din motive aflate sub controlul autorităţii de implementare respective sau al IFI care cofinanteaza proiectul, Comisia poate analiza programul în vederea anulării integrale sau parţiale, la decizia Comisiei Europene, şi/sau a realocarii fondurilor nefolosite pentru alte scopuri, corespunzătoare obiectivelor Programului PHARE.

Anexe:

1. Fişa proiectului

2. Tabel cumulativ trimestrial de contractare şi plati

3. Informare şi publicitate

4. Rezumat al articolului 118 din Jurnalul Oficial

Anexa 1

FIŞA PROIECTULUI RO 9808

TITLU: ROMÂNIA - PROIECTE DE REABILITARE A DRUMURILOR NAŢIONALE

Amplasament (numai componentele LSIF 1998 - Programul privind Facilitatea infrastructurii de mari dimensiuni pe anul 1998)

Coridorul paneuropean nr. IX (Helsinki - St. Petersburg - Moscova/Pskov - Kiev - Lybasevko - Chişinău - Bucureşti - Dimitrovgrad - Alexandroupolis)

România

DN2

Secţiunea Ramnicu Sarat - Mărăşeşti (48,1 km)

A se vedea harta anexată.

Obiective:

* asistenţa pentru România în perioada de preaderare şi adoptare a acquisului comunitar, în special în legătură cu dezvoltarea coridoarelor prioritare de transport;

* asistenţa pentru construcţia şi modernizarea Coridorului paneuropean de transport nr. IX şi viitoarea sa integrare în reţeaua de transport transeuropean a Uniunii Europene;

* asistenţa pentru România în scopul respectării obiectivelor Directivei europene nr. 96/53 privind greutatile şi dimensiunile;

* asistenţa pentru transport internaţional de persoane şi de mărfuri mai economic şi mai eficient în zone de interes ale Uniunii Europene, în România şi în ţările vecine;

* asistenţa pentru dezvoltarea social-economică regionala şi schimburi internaţionale printr-o mişcare îmbunătăţită a persoanelor şi mărfurilor.

Acest proiect corespunde cerinţelor privind modernizarea infrastructurii transporturilor (menţionat în Programul de aderare).

Generalitati şi conţinut

Programul LSIF va contribui la reabilitarea drumurilor de-a lungul Coridorului paneuropean de transport nr. IX (Marea Baltica - Marea Egee).

Programul intenţionează sa finanteze 100% lucrările de reabilitare a circa 48 km suplimentari pe drumurile Bucureşti - Iaşi spre nord (tronsonul Ramnicu Sarat - Mărăşeşti). Acest tronson este considerat ca o legătură ce lipseşte pe coridoare, pentru care finanţarea privată nu este adecvată.

Până în prezent s-a realizat evaluarea impactului asupra mediului pentru investiţia proiectului. În continuare, documentaţia tehnica este pregatita şi licitaţia se va putea lansa în 1998, în vederea începerii lucrărilor în primavara anului 1999.

Aceste proiecte fac parte din programele mai largi de reabilitare a drumurilor, cofinantate de Guvernul României şi de 3 instituţii de finanţare internationala (IFI): Banca Europeană de Investiţii (B.E.I.), Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (B.E.R.D.) şi Banca Internationala pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (B.I.R.D.).

Proiectul rutier al etapei a II-a a fost pregătit de Administraţia Naţionala a Drumurilor (A.N.D.) şi IFI începând din octombrie 1995. Evaluarea tehnica, a protejării mediului şi economică s-a efectuat pentru câteva tronsoane de drum pe principala reţea naţionala (circa 3.100 km). Pe aceasta baza autorităţile române au solicitat finanţare externa pentru circa 1.000 km, în afară tronsoanelor evaluate, care prezintă o rata economică de restituire de peste 15% . Acordurile de împrumut au fost semnate cu B.E.I. (70 MECU, 28 octombrie 1996), B.E.R.D. (78,1 MECU, 20 noiembrie 1996) şi B.I.R.D. (136,4 MECU, 1 iulie 1997). Aflat în limite foarte strânse, bugetul de stat nu permite alocarea de fonduri suplimentare pentru proiect în afară sumelor importante pentru care deja s-a convenit. Pentru completarea fondurilor guvernamentale şi a finanţării IFI Guvernul României a solicitat Comisiei Europene sa examineze prin programe de infrastructura de mari dimensiuni (LSIF) posibilitatea alocării de fonduri de cofinantare care să sprijine reabilitarea tronsoanelor suplimentare pe coridoarele paneuropene de transport.

Programul naţional PHARE 1998 va finanta reabilitarea tronsonului de drum Vestem - Miercurea Sibiului (40,7 km - DN1), situat pe Coridorul nr. IV.

Un al treilea proiect rutier, care are ca obiectiv reabilitarea drumurilor naţionale de pe Coridorul nr. IX, se afla în prezent în curs de tratative cu B.E.I. În cadrul acestui proiect se afla şi reabilitarea tronsoanelor de drum ale Coridorului nr. IX de la Mărăşeşti spre nord şi nord-est.

Descriere

DN2 - Reabilitarea drumului Ramnicu Sarat - Mărăşeşti (48,1 km) - 25 MECU

Se intenţionează reabilitarea tronsonului de drum Ramnicu Sarat - Mărăşeşti (48,1 km), situat pe drumul naţional DN2 km 152 500 - 200 600. Acest tronson este amplasat pe Coridorul paneuropean de transport nr. IX (în România: Giurgiu - Bucureşti - Iaşi spre Chişinău) şi face parte din etapa a II-a a Programului de reabilitare a drumurilor (fără o cofinantare IFI specificată). În prima etapa a Programului de reabilitare a drumurilor s-a reabilitat şi largit tronsonul Bucureşti - Urziceni (63 km) cu o cofinantare IFI. În cea de-a II-a etapa a proiectului rutier B.I.R.D. va finanta lucrările de reabilitare pentru drumul Urziceni - Ramnicu Sarat (89 km).

În acest fel, prin reabilitarea drumului Ramnicu Sarat - Mărăşeşti va creşte lungimea drumurilor reabilitate de la 152 km la 200 km, de-a lungul Coridorului nr. IX, cu începere de la Bucureşti. Asa cum s-a menţionat mai sus, etapa a III-a a proiectului rutier se afla în prezent în curs de tratative cu B.E.I. şi ar include reabilitarea următoarelor tronsoane de drum: Mărăşeşti - Bacau - Roman - Sabaoani (DN2) şi Mărăşeşti - Tecuci - Barlad - Husi - Albita (DN24).

Documentele de licitaţie s-au elaborat şi sunt finalizate. Precalificarea antreprenorilor s-a efectuat deja: anunţul general de procurare a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 22 august 1997 şi în doua ziare centrale. Raportul de evaluare a precalificarii a fost finalizat în februarie 1998 şi transmis Delegaţiei CE din Bucureşti.

Proiectul cuprinde:

1.1. Lucrări de reabilitare a drumului: 25,00 milioane ECU.

1.2. Servicii de supervizare a lucrărilor: p.m. (finanţate prin Programul naţional PHARE 1998 împreună cu serviciile de supervizare a lucrărilor pe drumul V-MS).

Total

Costul estimat nu cuprinde exproprierea terenului, T.V.A. şi alte taxe, care vor fi finanţate de autorităţile române.

Se asteapta ca lucrările să fie licitate printr-o singura licitaţie. Considerând ca începerea lucrărilor se va face în mai 1999, lucrările vor fi terminate în aprilie 2002.

NOTĂ:

* Cifrele prezentate ca fiind finanţarea IFI şi română se referă la cea de-a doua etapa a Programului de reabilitare a drumurilor.

* Sumele prezentate în ECU se bazează pe cursul 1 ECU = 1,1 USD pentru sumele exprimate iniţial în USD.

Programe de implementare

Programul va fi gestionat prin Sistemul de implementare descentralizat (SID).

Administraţia Naţionala a Drumurilor va fi numita Agenţia de implementare (AI).

Un funcţionar pentru autorizarea programelor (FAP) va fi numit în cadrul programului de către Biroul naţional de autorizare (BNA) după consultarea, în prealabil, a coordonatorului naţional (CN).

Programul va fi condus de către Administraţia Naţionala a Drumurilor (Direcţia Proiecte cu finanţare externa), care gestionează şi componentele IFI.

Program de implementare

Lucrări de reabilitare a drumului Ramnicu Sarat - Mărăşeşti

-----------------------------------------------------------

Posibilităţi egale de participare

Se va asigura participarea egala în cadrul proiectului atât pentru femei, cat şi pentru bărbaţi.

Protecţia mediului

Prima analiza

-------------

O prima analiza s-a realizat cu scopul de a evalua efectul programului asupra mediului înconjurător. Aceasta analiza a fost luată în considerare de către IFI în etapa de evaluare a întregului proiect.

A fost elaborat raportul privind impactul asupra mediului? Da.

Dacă da, de unde se poate obţine? De la Administraţia Naţionala a Drumurilor.

Efecte majore asupra mediului

-----------------------------

Trebuie să se facă distincţie între impactul asupra mediului, datorat exclusiv execuţiei lucrărilor civile, şi impactul datorat realizării Programului de reabilitare a drumurilor.

Primul tip de impact va trebui să fie în mod serios monitorizat pe parcursul execuţiei lucrărilor. Documentele de licitaţie elaborate prevăd măsuri de protecţie a mediului, şi anume: reducerea nivelului de poluare prin controlul emisiilor de noxe aferente echipamentelor folosite (staţii de concasare, staţii de asfalt), stropirea corespunzătoare a drumului pentru a reduce cantitatea de praf, controlul scurgerilor incidentale de apa prin realizarea unor santuri corespunzătoare de colectare, punerea în funcţiune a unui rezervor de colectare a apei reziduale rezultate din operaţiunea de întreţinere a utilajelor şi echipamentelor, prevenirea poluarii stratului de apa freatica, controlul poluarii fonice produse de echipamentele utilizate, implementarea unui sistem adecvat de management al traficului şi realizarea unei semnalizari corespunzătoare, verificarea respectării de către cariere a normelor de mediu şi asigurarea fiabilitatii carierelor. Consultanţii de supervizare vor fi direct implicaţi în monitorizarea acestor măsuri.

În ceea ce priveşte al doilea tip de impact asupra mediului, acesta este foarte limitat, deoarece proiectul implica numai reabilitarea unor drumuri existente şi nu execuţia de trasee noi. Realizarea proiectului va contribui la fluidizarea traficului, la atingerea unei viteze optime de rulare şi la reducerea consumului de carburanţi. O cale de rulare buna va reduce gradul de uzura a vehiculelor şi cantitatea de metale care poate fi descoperită în vecinătatea drumurilor.

Rata economică de rentabilitate

Reabilitarea drumului Ramnicu Sarat - Focsani 28 km 42,30%

Reabilitarea drumului Focsani - Mărăşeşti 21,1 km 47,60%

Criterii de investiţie

1. Catalizator

Sprijinul LSIF va determina ca reabilitarea drumurilor sa înceapă cu secţiunile de drum supuse unei deprecieri rapide, secţiuni localizate pe Coridorul nr. IX, pentru care finanţarea nu este încă disponibilă.

În plus, secţiunea Ramnicu Sarat - Mărăşeşti apare ca o veriga lipsa pe Coridorul nr. IX, atâta timp cat proiectele de reabilitare cofinantate de către IFI includ tronsonul Bucureşti - Urziceni - Ramnicu Sarat şi, respectiv, Mărăşeşti - Albita/Mărăşeşti - Sabaoani.

2. Resurse suplimentare

Sprijinul LSIF furnizează un plus de resurse financiare, atâta timp cat resursele bugetare ale României sunt limitate, iar pentru secţiunea propusă nu se are în vedere nici o finanţare din partea IFI. Mai mult, o finanţare privată nu este probabila şi nici compatibila cu reabilitarea drumurilor naţionale.

3. Conformitate

Lucrările de reabilitare a drumurilor vor fi executate în conformitate cu normele şi standardele europene, în special cu cele care vizează protecţia mediului. Rolul consultantei de supervizare este acela de a asigura ca respectiva calitate a lucrărilor să fie conformă cu cerinţele contractuale.

Mai mult, secţiunile reabilitate vor trebui să respecte prevederile Directivei CE nr. 96/53 privind greutatea şi dimensiunile.

În ceea ce priveşte întreţinerea, Administraţia Naţionala a Drumurilor este pe cale de a implementa un program ambitios de restructurare, care va garanta atât o planificare adecvată şi resursele financiare necesare, cat şi standardele maxime de calitate în ceea ce priveşte activităţile de întreţinere a drumurilor. Acest plan de restructurare este fundamentat pe următoarele principii:

* comercializarea activităţii de întreţinere periodică: un plan de acţiune a fost convenit în anul 1996 cu B.E.R.D. În anul 1997 au fost înfiinţate în cadrul fiecărei regionale societăţi comerciale cu capital de stat, independente. Într-o primă etapa, acestor societăţi li s-au acordat lucrări de întreţinere prin încredinţare directa. Începând cu anul 1998, astfel de lucrări au început să fie acordate prin licitaţie. În planul de restructurare se mai prevede şi o viitoare comercializare a anumitor activităţi de întreţinere curenta, precum şi a serviciilor de supervizare a execuţiei lucrărilor. O prima evaluare interimara a rezultatelor acestui proces a scos în evidenta o imbunatatire substantiala a calităţii lucrărilor de întreţinere executate;

* consolidarea Fondului special al drumurilor publice: în octombrie 1996 a fost adoptată Legea Fondului special al drumurilor publice care, ulterior, a fost amendata prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 20/1997, instituind o taxa de 25% asupra preţului carburantilor (ex-rafinarie), o taxa asupra preţului de vânzare a vehiculelor şi o taxa de licenţă a vehiculelor. Existenta Fondului special al drumurilor publice şi nivelul prognozat al veniturilor acestuia au redus considerabil riscul insuficienţei fondurilor în contrapartida, necesare în realizarea programelor de reabilitare cofinantate de către IFI, ca şi pe cel al unor resurse neadecvate pentru finanţarea activităţii de întreţinere;

* implementarea Programului de management al sistemului rutier (PMS): programele anterioare ale PHARE au susţinut elaborarea şi implementarea unui PMS care să permită definirea strategiilor de întreţinere şi sa imbunatateasca activităţile de planificare.

4. Concurenta

Toate acţiunile finanţate de către LSIF vor respecta regulile de achiziţie şi adjudecare ale Uniunii Europene.

Condiţionare şi secventialitate

1. Guvernul României va furniza angajamentul sau de a cofinanta întregul proiect de reabilitare a drumurilor - etapa a II-a. Un raport privind stadiul finanţării Programului de reabilitare a drumurilor - etapa a II-a (incluzând referiri şi asupra datelor privind contractarea şi tragerile pe fiecare finanţator) va fi prezentat în fiecare an.

2. Autoritatea de implementare va avea un personal corespunzător ca număr, cu cel puţin 3 persoane angajate permanent pentru proiectul LSIF.

Acestui personal i se va asigura, dacă se va considera necesar, şi asistenţa tehnica adecvată, finanţată din resursele programului.

3. Pentru fiecare proiect autorităţile române se angajează sa informeze Uniunea Europeană, înainte de semnarea contractelor de lucrări civile, despre faptul ca întreaga achiziţie de terenuri aferente construcţiei s-a realizat.

4. Contractele de lucrări civile vor respecta Condiţiile de contractare FIDIC.

5. Contractul de execuţie va fi încheiat în ECU.

6. Fiecare proiect de execuţie va include o supervizare independenta şi adecvată a proiectelor. Consultantul de supervizare va avea rolul inginerului, asa cum este acesta definit în condiţiile de contract FIDIC. Acesta (consultantul) va aproba, de asemenea, şi detaliile de execuţie întocmite de constructor.

7. Lucrările vor fi scoase la licitaţie, cu participarea constructorilor precalificati, care trebuie să aibă capacitate financiară relevanta şi experienta tehnica în lucrări executate conform prevederilor FIDIC.

8. Înainte de desfăşurarea licitaţiei, acest program va fi făcut public în conformitate cu un plan de publicitate întocmit de Autoritatea de implementare şi aprobat de Comisie înainte de licitarea lucrărilor.

9. Vor fi luate toate măsurile necesare de management al traficului, pe parcursul execuţiei, în vederea asigurării unei maxime sigurante a tuturor persoanelor care participa la execuţie, a publicului călător şi terţilor.

10. Condiţiile generale referitoare la Memorandumul de finanţare din anexa la Acordul-cadru, semnat între Comisia Comunităţii Europene şi România la 12 martie 1991, vor fi aplicate cu prioritate şi în totalitate. În mod special, nici un fel de fonduri LSIF nu vor fi utilizate pentru achiziţii de terenuri, T.V.A. sau pentru alte taxe.

11. Contractele de execuţie şi, respectiv, contractele de supervizare a lucrărilor vor urma practicile internaţionale şi, în consecinţa, condiţiile contractului vor fi respectate cu precădere faţă de următoarele prevederi ale legislaţiei române:

* Legea nr. 10/1995 - art. 5, art. 13, art. 21-31, art. 40;

* Hotărârea Guvernului nr. 85/1997 - pct. II, cap. 1, lit. d) din anexa;

* Hotărârea Guvernului nr. 272/1994;

* Hotărârea Guvernului nr. 766/1997;

* Ordinul ministrului finanţelor şi al ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului nr. 784-34/N/1998 pentru aprobarea Normelor metodologice privind conţinutul-cadru de organizare a licitaţiilor, prezentare a ofertelor, adjudecare, contractare şi decontare a execuţiei lucrărilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 230 şi 230 bis din 24 iunie 1998;

* Ordinul ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului nr. 3/N/1995.

12. Guvernul României se angajează sa finanteze orice costuri adiţionale ce ar putea aparea după contractare, în vederea asigurării execuţiei proiectului la termen.

Harta României cuprinzând PROGRAMUL NAŢIONAL DE REABILITARE A DRUMURILOR este publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 27 august 1999.

Anexa 2

TABEL CUMULATIV TRIMESTRIAL

de contractare şi plati

    Tabelul nr. 1: Defalcarea bugetului

Tabelul nr. 2: Calendarul detaliat în implementare a proiectelor cuprinzând Proiect de reabilitare a drumurilor naţionale

Anexa 3

INFORMARE ŞI PUBLICITATE

pentru Programul PHARE al Uniunii Europene

1. Scop şi obiective

Informaţiile şi activităţile de publicitate privind asistenţa Uniunii Europene prin Programul PHARE sunt destinate creşterii gradului de constientizare a publicului şi a transparenţei acţiunilor UE, precum şi pentru crearea unei imagini consistente privind activităţile respective în toate ţările beneficiare. Informarea şi publicitatea privesc activităţile care primesc o contribuţie de la Programul PHARE al Uniunii Europene.

2. Principii generale

Fiecare PAO, responsabil de implementarea memorandumurilor de finanţare, precum şi a altor forme de asistenţa, va fi responsabil cu publicitatea la faţa locului. Aceasta acţiune se va desfăşura în cooperare cu Delegaţia Comisiei UE, care va fi informată despre demersurile făcute în acest scop.

Autorităţile naţionale şi regionale competente vor desfăşura activităţile necesare unei aplicari efective a acestor prevederi în colaborare cu Delegaţia Comisiei UE din ţara respectiva.

Informarea şi măsurile publicitare descrise mai jos se bazează pe prevederile reglementărilor şi deciziilor ce se aplică fondurilor structurale. Acestea sunt:

- art. 32 din Reglementarea (Comisiei UE) nr. 4.253/88, amendata de Reglementarea (Comisiei UE) nr. 2.082/93, Buletinul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L193/20, 31 iulie 1993;

- Decizia Comisiei din 31 mai 1994; Buletinul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L152/39, 18 iunie 1994.

Informarea şi măsurile publicitare trebuie să fie conforme cu prevederile Ghidului informativ pentru Delegatiile Comisiei Europene din Europa Centrala. Partea relevanta din acest ghid informativ va fi ataşată tuturor contractelor de lucrări şi achiziţii.

3. Informarea şi publicitatea privind programele PHARE

Informarea şi măsurile publicitare vor face subiectul unui set de măsuri coerente, definite de autorităţile naţionale, regionale şi locale competente, în colaborare cu Delegaţia Comisiei, pentru toată durata memorandumului de finanţare şi vor privi atât programele, cat şi alte forme de asistenţa.

Costul informării şi publicităţii privind proiectele individuale va fi suportat din bugetul alocat proiectelor respective.

În cazul implementarii programelor PHARE, se vor aplica măsurile menţionate mai jos la lit. a) şi b):

Aceste documente trebuie distribuite corespunzător şi trebuie ţinute la dispoziţia părţilor interesate. Trebuie asigurata prezentarea în teritoriul tarii beneficiare a informaţiilor şi materialelor publicitare produse, în concordanta cu prevederile Ghidului informativ.

(i) Pentru investiţii de infrastructura ce depăşesc 1 milion ECU:

- panouri ridicate la faţa locului, instalate în concordanta cu prevederile Ghidului informativ;

- panouri informative pentru lucrările de infrastructura accesibile publicului, instalate conform prevederilor Ghidului informativ.

(îi) În cazul investiţiilor de producţie, măsuri pentru dezvoltarea potenţialului local şi alte măsuri beneficiind de finanţare PHARE:

- măsuri care să constientizeze beneficiarii potenţiali şi opinia publică cu privire la asistenţa PHARE, în concordanta cu prevederile Ghidului informativ;

- măsuri adresate solicitanţilor de ajutoare de stat parţial finanţate de PHARE, sub forma unei indicaţii în formularul care trebuie completat de asemenea solicitanţi, care să indice faptul ca o parte a acestui ajutor vine din partea UE şi sa specifice Programul PHARE, în concordanta cu prevederile Ghidului informativ.

4. Transparenta asistenţei UE în cercurile de afaceri, printre potentialii beneficiari şi publicul larg

4.1. Cercurile de afaceri

Cercurile de afaceri trebuie implicate în cea mai mare măsura în asistenţa ce le priveşte direct.

Autorităţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor relevante pentru diseminarea informaţiilor către potentialii beneficiari, în special către întreprinderile mici şi mijlocii. Acestea trebuie să cuprindă şi indicaţii privind procedurile administrative care trebuie urmate.

4.2. Alţi beneficiari potenţiali

Autorităţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor relevante pentru diseminarea informaţiilor către toate persoanele care beneficiază sau care ar putea beneficia de măsuri de formare, angajare sau de dezvoltare a resurselor umane. În acest sens se va asigura cooperarea organismelor de pregătire profesională implicate în angajare, grupurilor de afaceri, centrelor de formare şi a organizaţiilor neguvernamentale.

Formulare

---------

Formularele emise de autorităţile locale, naţionale sau regionale privind anunţarea şi solicitarea de fonduri nerambursabile destinate beneficiarilor finali sau oricărei alte entităţi eligibile pentru acest fel de asistenţa vor trebui sa indice faptul ca UE şi în mod special Programul PHARE asigura aceste surse financiare. Notificarea de asistenţa transmisă beneficiarilor trebuie să menţioneze procentul sau volumul de asistenţa finanţat de Programul PHARE. În cazul în care astfel de documente poarta stema naţionala sau regionala, ele trebuie să poarte şi un însemn al UE de aceeaşi mărime.

4.3. Publicitate generală

Media

-----

Autorităţile competente vor informa mass-media, de maniera cea mai potrivita, în ceea ce priveşte acţiunile cofinantate de UE şi de PHARE, în special. Contribuţia PHARE va fi reflectată corespunzător în aceasta informare.

În acest context, demararea operaţiunilor (o dată adoptate de Comisie) şi fazele importante ale implementarii vor face subiectul unor acţiuni de publicitate, cu precădere în mass-media regionala (presa, radio, televiziune). Trebuie asigurata o colaborare corespunzătoare cu Delegaţia Comisiei din ţara respectiva.

Cele doua principii menţionate mai sus se aplică anunţurilor, precum şi comunicatelor de presa şi comunicatelor publice.

Acţiuni informative

-------------------

Organizarea de acţiuni informative, precum: conferinţe, seminarii, târguri şi expoziţii în legătură cu implementarea operaţiunilor parţial finanţate de Programul PHARE va urmări să facă explicita participarea UE. În acest context se vor expune steagurile UE în camerele unde au loc intalniri şi se va pune emblema UE pe documente, în funcţie de situaţie.

Delegaţia Comisiei din ţara beneficiara va ajuta, după necesitaţi, la pregătirea şi implementarea acestui tip de acţiuni.

Materiale informative

---------------------

Publicaţiile (precum broşuri şi pliante) despre programe şi măsuri similare, finanţate sau cofinantate de PHARE, trebuie să conţină pe prima pagina o indicare clara privind participarea UE, precum şi simbolul UE, în cazul în care stema naţionala sau regionala este folosită.

În cazul în care aceste publicaţii au o prefata, aceasta trebuie semnată atât de persoana responsabilă din ţara beneficiara, cat şi de delegatul Comisiei, în numele acesteia, pentru a putea face clara participarea PHARE.

Aceste publicaţii trebuie să se refere la organismele naţionale şi regionale responsabile cu informarea părţilor interesate.

Principiile menţionate mai sus se aplică, de asemenea, şi materialelor audiovizuale.

5. Prevederi privind panourile, posterele şi panourile permanente

Ţările beneficiare vor asigura transparenta măsurilor parţial finanţate de Programul PHARE, în concordanta cu următoarele măsuri şi informaţii publicitare:

Panouri

-------

Panourile cu informaţii privind participarea UE la finanţarea investiţiei trebuie să fie ridicate în locurile de aplicare a tuturor proiectelor cu participare UE în proporţie de 1 milion ECU sau mai mult. Chiar dacă autorităţile locale sau regionale nu ridica un panou care să menţioneze propria lor implicare, finanţarea UE trebuie menţionată pe un panou special. Aceste panouri trebuie să aibă o mărime corespunzătoare anvergurii proiectului (ţinându-se seama de mărimea contribuţiei UE) şi trebuie să corespundă instrucţiunilor prevăzute în Ghidul informativ.

Nu mai devreme de 6 luni de la finalizarea lucrării şi în măsura în care este posibil, aceste panouri vor fi înlocuite cu plăcuţe permanente, în concordanta cu prevederile Ghidului informativ.

Plăcuţe permanente

------------------

Aceste plăcuţe vor trebui plasate în zonele accesibile publicului larg (centre de conferinţe, aeroporturi, staţii etc.). Placutele trebuie să cuprindă, pe lângă simbolul UE, şi o menţiune privind Programul PHARE şi cofinantarea UE.

În cazurile în care autorităţile locale, regionale sau naţionale, precum şi orice alt beneficiar monteaza un asemenea panou, placuta permanenta sau poster ori fac orice alt demers menit să asigure informarea despre proiecte cu costuri mai mici de 1 milion ECU, trebuie indicată participarea UE şi PHARE.

6. Prevederi finale

Autorităţile naţionale, regionale sau locale implicate pot derula în orice situaţie măsuri suplimentare, dacă se considera necesar. În aceste cazuri trebuie consultata şi informată Delegaţia Comisiei, astfel încât aceasta să poată participa, dacă considera necesar, la realizarea acestor măsuri.

Pentru a facilita implementarea acestor prevederi, Comisia, prin intermediul Delegaţiei din ţara respectiva, va asigura asistenţa tehnica sub forma îndrumării asupra cerinţelor de design, în cazul în care este necesar.

Anexa 4

REZUMAT

al articolului 118 din Jurnalul Oficial

Facilitatea PHARE pentru infrastructuri de mari dimensiuni (LSIF) 1998

Comisia a agreat Facilitatea PHARE pentru infrastructuri de mari dimensiuni pentru anul 1998. Comunitatea Europeană va contribui cu o sumă maxima de 89 MECU din bugetul B7-5000 pentru acest program, care trebuie să fie implementat până la data de 1 octombrie 2003.

În contextul noilor orientări PHARE, crearea unei facilităţi pentru infrastructuri de mari dimensiuni a fost propusă spre a oferi un suport suplimentar, începând din anul 1998, unor proiecte care nu sunt suficient acoperite prin programele naţionale PHARE şi care au un impact transfrontalier clar.

Aceasta necesitate de suport suplimentar pentru infrastructura în ţările candidate la aderare a fost, de asemenea, recunoscută în propunerea pentru crearea unui instrument de politici structurale pentru preaderare (ISPA), cu un buget anual de circa 1 BECU începând cu anul 2000.

În consecinţa, LSIF va fi un precursor pentru ISPA şi din acest motiv LSIF se va concentra asupra proiectelor de mediu şi de infrastructura de transport (vezi art. 3 din propunerea pentru facilitatea ISPA).

Pentru a câştiga un efect maxim din limitatele fonduri PHARE disponibile, toate proiectele vor fi cofinantate cu o instituţie financiară internationala (IFI) relevanta.

Selecţia proiectelor pentru suport prin LSIF a fost facuta pe baza unui exerciţiu de trecere în revista, efectuat de către Comisia Europeană cu scopul de a identifica acele proiecte propuse de către IFI şi ţările care întrunesc cel mai bine criteriile specifice de selecţie pentru acest fond şi, în particular, criteriul de relevanta în adoptarea acquisului comunitar în conformitate cu noile orientări PHARE.

Prezenta propunere financiară formează una dintre cele trei propuneri financiare ce vor fi prezentate Comitetului de conducere PHARE pentru LSIF. Prezenta propunere financiară propune sa acorde suport pentru proiecte pentru o valoare totală a contribuţiei CE de 85 MECU.

Implementarea proiectelor care beneficiază de suport prin LSIF se va face prin structurile naţionale de implementare prin Sistemul de implementare descentralizat sau prin IFI respectiva, pe baza unei cofinantari legate şi paralele.

Mai multe informaţii despre acest program pot fi obţinute de la:

fax: 32 2 299 17 77 sau

e-mail: [email protected]

Detalii suplimentare despre oportunitati de licitaţii vor fi disponibile după cum urmează:

Exprimarea interesului pentru licitaţii poate fi facuta când detaliile relevante au fost publicate.

--------