ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 93 din 15 octombrie 2018

EMITENT

GUVERNUL ROMÂNIEI

Situația extraordinară și de urgență este generată de un complex de factori care justifică prezenta modalitate de reglementare.

I. Potrivit dispozițiilor art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, aprobată cu completări prin Legea nr. 80/2018, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2018, instituțiilor și autorităților publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de modul de finanțare și subordonare, li se interzice achiziționarea, preluarea în leasing sau închirierea de mobilier în scopul dotării spațiilor cu destinația de birou.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 308/2018 privind suplimentarea bugetului Înaltei Curți de Casație și Justiție din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2018, a fost suplimentat bugetul Înaltei Curți de Casație și Justiție la cap. 61.01, titlul 20, cu suma de 1.058 mii lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2018, în vederea închirierii unui spațiu suplimentar în care să își desfășoare activitatea Înalta Curte de Casație și Justiție. Astfel, ca urmare atât a creșterii numărului de persoane care își desfășoară activitatea în incinta Înaltei Curți de Casație și Justiție - de la 335 de persoane (la nivelul anului 1998) la 549 persoane în prezent -, cât și a noilor instituții și reguli procedurale ce au determinat o redimensionare a structurii de personal și necesitatea de a fi alocate spații suplimentare, cum ar fi săli de ședință, camere de consiliu, cameră preliminară, este nevoie de luarea unei măsuri urgente care să ducă la deblocarea situației în care se găsește Înalta Curte de Casație și Justiție.

În urma procedurii de achiziție derulate ca urmare a alocării acestei sume de bani s-a încheiat Contractul de închiriere nr. 600 din 12 iulie 2018, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a închiriat de la Camera de Comerț și Industrie a României imobilul situat în București, bd. Octavian Goga nr. 2, sectorul 3, în suprafață de 3.360 mp.

Ținând cont de situația existentă, este necesară emiterea unei ordonanțe de urgență prin care să se excepteze de la dispozițiile art. 13 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017, aprobată cu completări prin Legea nr. 80/2018, cu modificările și completările ulterioare, achiziționarea de mobilier de către Înalta Curte de Casație și Justiție, având în vedere faptul că spațiul închiriat trebuie dotat cu mobilierul necesar desfășurării, în condiții optime, a activității personalului Instanței supreme, în limita fondurilor alocate în bugetul anului 2018.

Neadoptarea măsurii propuse va putea genera efecte negative, concretizate în crearea unor disfuncționalități majore în activitatea Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu efect direct asupra actului de justiție.

II. Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, denumită în continuare Agenția Națională, este unică autoritate în domeniul cadastrului și publicității imobiliare și gestionează sistemul integrat de cadastru și carte funciară, un sistem unitar și obligatoriu de evidență tehnică, juridică și economică, de importanță națională, a tuturor imobilelor de pe teritoriul țării.

Conform legii, Agenția Națională își finanțează întreaga activitate, reprezentând cheltuieli curente și de capital, din venituri proprii, subvențiile de la bugetul de stat fiind utilizabile exclusiv pentru finanțarea valorii totale și activităților proiectelor finanțate din fonduri externe rambursabile sau nerambursabile.

Cel mai important program implementat de Agenția Națională este Programul Național de Cadastru și Carte Funciară 2015-2023, care prevede înregistrarea din oficiu, gratuit pentru cetățeni, a tuturor imobilelor din România, în sistemul integrat de cadastru și carte funciară și constituie o prioritate a Guvernului României și un obiectiv de importanță națională, asumat de statul român prin numeroase angajamente internaționale, asigurarea punerii în aplicare a acestuia fiind vitală pentru dezvoltarea economică.

Obligativitatea implementării Programului național într-un termen scurt, prevăzut de lege, și a promovării măsurilor legislative adecvate s-a impus și printr-o serie de angajamente internaționale, încă de la nivelul anului 2013, prin Memorandumul de înțelegere dintre Uniunea Europeană și România, semnat la București la 5 noiembrie 2013 și la Bruxelles la 6 noiembrie 2013, ratificat prin Legea nr. 31/2014, impunându-se obligativitatea luării oricăror măsuri legislative și operaționale care să asigure consolidarea capacității de management de proiect a Agenției Naționale.

În lipsa mijloacelor financiare care să asigure maxima capacitate de funcționare a Agenției Naționale și instituțiilor subordonate, se vor crea sincope insurmontabile în activitatea de înregistrare sistematică a imobilelor, precum și in implementarea proiectelor de infrastructură de transport rutier, infrastructură energetică, deoarece este obligatorie intabularea tuturor imobilelor din zona culoarelor de investiții, în vederea facilitării procesului de expropriere a parcelelor afectate, precum și în implementarea schemelor de plăți în agricultură, care de asemenea presupun intabularea de urgență a tuturor terenurilor ce fac obiectul subvențiilor acordate de Agenția Națională de Plăți și Intervenție în Agricultură.

Din aceste motive se impune asigurarea de urgență a mijloacelor financiare necesare Agenției Naționale și instituțiilor subordonate, cu atât mai mult cu cât informațiile din sistemul integrat de cadastru și carte funciară reprezintă sursa principală de verificări pentru identificarea imobilelor, în scopul aplicării măsurilor asiguratorii dispuse de instituții, precum Agenția Națională de

Administrare Fiscală, recuperării creanțelor bugetare, identificării amplasamentelor imobilelor ce fac obiectul proiectelor de infrastructură de importanță națională, astfel încât blocarea activității instituției ar aduce prejudicii insurmontabile desfășurării unor astfel de activități.

Absoluta necesitate a asigurării capacității operaționale a Agenției Naționale este de urgență maximă, în caz contrar urmând a se bloca dezvoltarea și implementarea programelor și proiectelor de importanță națională pe care aceasta le derulează, fapt ce implică eliminarea de urgență și pe termen lung a impedimentelor ce derivă dintr-o finanțare bugetară impredictibilă.

Eliminarea de urgență a acestor impedimente este absolut necesară deoarece, în pofida importanței și creșterii volumului activității desfășurate, precum și a faptului că toate cheltuielile curente și de capital ale instituției sunt asigurate din venituri proprii, existând suficiente fonduri în bugetul Agenției Naționale pe anul 2018 și în bugetul previzionat până la finalizarea Programului național de cadastru și carte funciară, Agenția Națională fost obligată să limiteze în anul 2018 cheltuielile de organizare și funcționare atât pentru aparatul propriu, cât și pentru instituțiile sale subordonate, în aplicarea prevederilor art. 15 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017, aprobată cu completări prin Legea nr. 80/2018, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora: „(1) Ordonatorii de credite ai instituțiilor și autorităților publice (...) au obligația de a reduce cu 10% plățile efectuate în anul 2018 pentru bunurile și serviciile aferente întreținerii și funcționării instituției. (2) Reducerea prevăzută la alin. (1) se realizează în anul 2018, luându-se ca referință plățile efectuate pe anul 2017 pentru cheltuielile cu bunurile și serviciile aferente întreținerii și funcționării instituției“.

La această dată însă continuarea aplicării acestor prevederi a devenit imposibilă și urmează să genereze un impact negativ major atât în funcționarea Agenției Naționale, cât și a altor instituții al căror obiect de activitate depinde de serviciile prestate de Agenția Națională, precum Agenția Națională de Administrare Fiscală, unități administrativ-teritoriale, prin direcțiile de taxe și impozite, instanțe judecătorești, existând și riscul blocării implementării proiectului inclus în Programul operațional regional 2014-2020, și care face obiectul axei prioritare 11 - Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăților în cadastru și cartea funciară, proiect major denumit Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România în cele 660 de unități administrativ-teritoriale din mediul rural, cu o suprafață totală de 5.758.314 ha, selectate.

Aceste aspecte denotă atât impactul negativ, cât și urgența cu care este necesar a se soluționa situația excepțională generată de riscul blocării activității Agenției Naționale, respectiv blocarea înregistrării sistematice, a unor proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile și afectarea gradului de colectare a sumelor la bugetul de stat.

Creșterea masivă a cheltuielilor de funcționare la nivelul instituțiilor subordonate îl constituie și faptul că în anul 2018 s-a impus înființarea a 41 de birouri de relații cu publicul arondate circumscripțiilor judecătorești, unde nu existau până la această dată, conform dispozițiilor art. 3 alin. (3) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, iar pentru asigurarea funcționării acestora este imperios necesară închirierea sau achiziționarea spațiilor de lucru, dotarea acestora cu echipamente de lucru, asigurarea serviciilor pentru funcționalitatea birourilor, cum ar fi întreținere echipamente, paza, curățenie, poștă, telefonie-internet, asigurarea utilităților, cum ar fi apă, curent, energie termică, asigurarea consumabilelor și a rechizitelor, ceea ce reprezintă costuri suplimentare față de limitările legal impuse, aceste categorii de cheltuieli neregăsindu-se în plata netă a anului anterior, față de care se face raportarea în reducerea de 10% impusă.

Luând în considerare cele de mai sus, precum și creșterea volumului tranzacțiilor în perioada ianuarie - iulie 2018 față de aceeași perioadă a anului 2017, statistică rezultată din volumul cererilor înregistrate, de la 4.274.583 în anul 2018 la 3.937.020 în anul 2017, rezultă o creștere în procent de 8,57%, ceea ce a condus la creșterea implicită a consumurilor și costurilor privind asigurarea furniturilor de birou, cum ar fi hârtie, rechizite, tipizate, tonere și cartușe pentru imprimante, copiatoare, faxuri, a costurilor cu expedierea corespondenței, precum și a tuturor celorlalte costuri pentru asigurarea funcționalității.

În plus față de aceste aspecte, în decursul anului 2018, comparativ cu anul 2017, cheltuielile cu chiria au crescut deoarece o parte din oficiile teritoriale au fost nevoite să își schimbe sediul sau să își mărească spațiul de depozitare a arhivei, în acest sens existând solicitări pentru majorarea cheltuielilor și pentru perioada următoare. Mutarea în noile sedii a generat costuri operaționale și de funcționare crescute, aceste costuri neregăsindu-se în plata netă a anului anterior, față de care se face raportarea în reducerea de 10% impusă.

Toate aspectele mai sus menționate atestă că la data prezentei, Agenția Națională se confruntă cu o creștere a cheltuielilor pentru asigurarea funcționalității, în anul 2018 față de anul 2017, în contextul în care are în bugetul aprobat pe acest an fondurile necesare asigurări finanțării acestor cheltuieli și în contul de venituri, lichiditățile financiare necesare susținerii plăților, însă măsurile impuse de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017, aprobată cu completări prin Legea nr. 80/2018, cu modificările și completările ulterioare, generează imposibilitatea asigurării cheltuielilor cu funcționarea în parametrii optimi și implicit riscul nerealizării programelor și obiectivelor de interes național instituite prin legi speciale.

Astfel, în cazul în care, în deplină concordanță cu dinamica economică existentă, Agenția Națională și instituțiile subordonate nu vor putea efectua până la finalul anului 2018 cheltuielile necesare atingerii obiectivelor asumate de statul român și de Guvernul României prin Programul de guvernare, există riscul de a se bloca nu doar activitatea Agenției Naționale și a instituțiilor subordonate și a proiectelor din fonduri proprii sau din fonduri externe nerambursabile gestionate de acestea, ci și proiecte de importanță națională, precum proiecte de infrastructură, scheme de plăți în agricultură.

Existența riscului blocării unor astfel de proiecte, în cazul în care Agenția Națională și instituțiile subordonate nu vor putea utiliza fără restricții bugetul de venituri și cheltuieli aprobat pentru anul 2018, constituie o situație extraordinară care va genera un impact negativ major asupra economiei întregii țări, deoarece proiectele gestionate de Agenția Națională reprezintă obiective asumate de către Guvernul României, de a căror implementare urgentă depinde dezvoltarea infrastructurii, agriculturii și economiei României.

Întrucât implementarea acestor proiecte reprezintă priorități majore ale Guvernului, prin eliminarea, în ceea ce privește Agenția Națională și instituțiile subordonate, a impedimentelor legislative referitoare la obligativitatea reducerii plăților pentru bunurile și serviciile aferente întreținerii și funcționării instituției în anul 2018, impedimente legislative care pot bloca activitatea acestor instituții, se asigură realizarea interesului general care vizează respectarea principiului constituțional referitor la ocrotirea proprietății statului și cetățenilor.

Ținând cont că neadoptarea în regim de urgență a acestor măsuri determină un blocaj în realizarea proiectelor de importanță națională din agricultură și infrastructură și afectează negativ angajamentele guvernamentale, în lipsa luării acestor măsuri normative de urgență va fi afectată negativ însăși realizarea acestor proiecte de importanță națională asumate de statul român prin angajamente internaționale, cu impact negativ major asupra dezvoltării economiei României,

deoarece toate aceste elemente vizează interesul public și constituie situații extraordinare a căror reglementare se impune de urgență, promovarea acestor măsuri este imperios necesară și justificată în contextul în care fondurile bugetare necesare cheltuielilor de organizare și funcționare sunt aprobate în bugetul Agenției Naționale pentru anul 2018, iar finanțarea activității curente se efectuează, conform legii, exclusiv din venituri proprii ale Agenției Naționale, ceea ce nu va genera niciun impact bugetar asupra bugetului general consolidat și nu va conduce la creșterea deficitului bugetar.

Ținând cont că neadoptarea în regim de urgență a măsurilor necesare utilizării fondurilor existente în bugetul Agenției Naționale și instituțiilor subordonate pentru asigurarea funcționării determină un blocaj în activitatea acestora și a celorlalte instituții de stat sau persoane fizice sau juridice cărora le sunt necesare informații referitoare la imobile, atât pentru efectuarea de tranzacții imobiliare, cât și pentru asigurarea colectării taxelor și impozitelor și recuperării creanțelor datorate bugetului de stat, respectiv un blocaj în realizarea proiectelor de importanță națională din agricultură și infrastructură și afectează negativ angajamentele guvernamentale,

legislația românească în domeniul construcțiilor instituie un sistem al calității prin care să protejeze viața și sănătatea populației, astfel încât să fie minimizate riscurile care pot apărea din nerespectarea prescripțiilor tehnice în toate etapele de la proiectare până la postutilizarea construcțiilor.

Prin Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a fost instituit sistemul calității în construcții care reprezintă ansamblul de structuri organizatorice, responsabilități, regulamente, proceduri și mijloace, care concură la realizarea calității construcțiilor în toate etapele de concepere, realizare, exploatare și postutilizare a acestora.

Controlul de stat al calității în construcții face parte integrantă din sistemul calității în construcții și este exercitat de către Inspectoratul de Stat în Construcții - I.S.C., ca organ tehnic specializat, care răspunde de executarea controlului statului cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legale în domeniul calității construcțiilor, în toate etapele și componentele sistemului calității în construcții, precum și de constatarea contravențiilor, aplicarea sancțiunilor prevăzute de lege și, după caz, de oprirea lucrărilor realizate necorespunzător.

Supravegherea pieței produselor pentru construcții este una dintre atribuțiile importante pe care I.S.C. trebuie să o exercite la nivelul cerințelor Uniunii Europene. Pentru realizarea acestei activități complexe sunt necesare atât resurse umane, tehnice, cât și resurse financiare care să acopere toate cheltuielile efectuate în vederea ducerii la îndeplinire a acestei obligații legislative naționale și, totodată, europene.

După natura activității controlate și a obiectivelor urmărite de către I.S.C., personalul cu atribuții de control exercită o activitate de control material, și nu o activitate de control pur birocratic.

I.S.C. participă în comisiile de recepție la terminarea lucrărilor a obiectivelor de construcții, în calitate de membru, indiferent de categoria de importanță a acestora sau sursa de finanțare. Excepție fac doar construcțiile încadrate în categoria D de importanță, finanțate din surse private. Acest fapt va conduce la participarea reprezentanților I.S.C. la un număr mai mare de 4.500 de recepții la terminarea lucrărilor.

Având în vedere asigurarea resurselor materiale pentru funcționare și plata cheltuielilor necesare bunei desfășurări a activității specifice a I.S.C., se impune adoptarea unor măsuri de urgență astfel încât instituția să poată fi exceptată de la restricțiile bugetare instituite potrivit art. 15 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017, aprobată cu completări prin Legea nr. 80/2018, cu modificările și completările ulterioare.

Luând în considerare necesitatea creării condițiilor pentru asigurarea continuității activității de control și inspecție, pentru respectarea angajamentelor legale și a evitării unor eventuale blocaje în desfășurarea activităților la nivelul instituției,

având în vedere că resursele financiare insuficiente pentru ducerea la îndeplinire a atribuțiilor și competențelor stabilite prin lege pot avea un impact negativ și asupra obiectivelor stabilite prin Programul de guvernare,

ținând seama de faptul că lipsa fondurilor necesare desfășurării activității va determina la nivel național o perturbare semnificativă a activității de inspecție și control, cu consecințe asupra siguranței construcțiilor, întrucât controalele și sancțiunile pentru încălcarea prevederilor din domeniul construcțiilor sunt unele dintre cele mai eficiente mijloace de punere în legalitate a persoanelor fizice sau juridice care desfășoară activități în domeniu, în special prin efectul descurajator pe care acestea le au, în lipsa luării acestor măsuri normative de urgență va fi afectată negativ însăși realizarea acestor proiecte de importanță națională asumate de statul român prin angajamente internaționale, cu impact negativ major asupra dezvoltării economiei României.

III. Având în vedere înființarea, în cadrul autorităților publice autonome, a unor domenii de activitate noi, modificări în structura organizatorică a autorităților publice care au fost însoțite, concomitent, de măsuri legislative de suplimentare a atribuțiilor și a numărului de personal,

știind scopul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2017, aprobată cu completări prin Legea nr. 80/2018, cu modificările și completările ulterioare, și anume acela de a crea premisele funcționării concrete a autorităților și instituțiilor nou-constituite, prin exceptarea acestora de la interdicția achiziționării de autoturisme și de mobilier,

observând situația extraordinară creată prin înființarea, ulterior adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2017, aprobată cu completări prin Legea nr. 80/2018, cu modificările și completările ulterioare, de noi structuri în cadrul autorităților publice autonome, însoțite de măsuri legislative concrete de suplimentare a atribuțiilor și a numărului de personal, structuri care nu provin din restructurarea și/sau reorganizarea altor instituții publice, deja existente, ci sunt structuri nou-înființate prin lege,

luând în considerare că neadoptarea acestor măsuri în regim de urgență este de natură a conduce la imposibilitatea desfășurării concrete a activității noilor structuri create prin lege și pentru a căror funcționare au fost prevăzute fonduri suficiente,

văzând că atribuțiile extinse și numărul de personal suplimentar determină creșterea necesarului de sume pentru cheltuielile de întreținere și funcționare, iar obligația de reducere a cheltuielilor generează imposibilitatea plății utilităților, rezilierea contractelor de prestări servicii și întreruperea activității,

în lipsa reglementării cu caracter de urgență, noile structuri create de legiuitor se află în imposibilitatea desfășurării activității, deși la înființare, pentru funcționare au fost prevăzute fonduri suficiente.

În considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul public general și constituie situații de urgență extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

Articolul I

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 7 decembrie 2017, aprobată cu completări prin Legea nr. 80/2018, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 13 alineatul (3), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:

2. La articolul 13 alineatul (3), după litera j) se introduce o nouă literă, litera k), cu următorul cuprins:

3. La articolul 15, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:

4. La articolul 15, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:

Articolul II

Ordonatorii principali de credite dispun măsurile necesare în vederea aplicării prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2017, aprobată cu completări prin Legea nr. 80/2018, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum a fost modificată și completată prin prezenta ordonanță de urgență, cu încadrarea în bugetul aprobat pe anul 2018.

PRIM-MINISTRU

Ministrul justiției,

Ministrul finanțelor publice,

București, 15 octombrie 2018.

Nr. 93.

----