MĂSURI EXISTENTE

aprobate de către alte autorităţi care contribuie la starea ecologică bună a mediului marin

Titlul măsurii

În ariile marine protejate este interzisă desfăşurarea programelor, proiectelor şi activităţilor care contravin planurilor de management sau regulamentelor ariilor protejate respective

Nr./codul măsurii

RO-ME-001

Categoria de măsuri UE

1a

Referinţă - legislaţia românească

Art.52 alin.(2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind

protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Referinţă - legislaţia UE/internaţională

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică.

Obiective de mediu

Habitate pelagice

Ind. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depaşească valorile limită în 10 % din observaţiile din sezonul de vară în ultimii 6 ani

Peşti

Ind. 1.1.1 Aria de distribuţie a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană si se situeaza în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate în peste 50% din observaţiile din ultimii 6 ani

Ind. 1.3.1 Condiţiile populaţiei speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană şi se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii

Ind. 4.3.1 Mărimea populaţiei speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană şi se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii

Mamifere marine

Ind. 1.1.1 Menţinerea distribuţiei şi frecvenţei speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate

Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate.

Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis).

Păsări marine

Ind. 1.1.1 Menţinerea sau creşterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuţiei speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan)

Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman şi natural

Ind. 1.5.1 Suprafaţa habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menţine sau va creşte

Ind. 4.3.1 Mărimea/abundenţa populaţiei (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menţine în limita a 95% din abundenţa naturală a speciilor migratoare din România şi va creşte pe termen lung

Habitate bentale

Ind. 1.4.1

1110-1: Menţinerea existenţei celor trei pajişti de Zostera noltei în zona Mangalia

1110-8: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Costineşti-2 Mai

Nisipuri cu Donax trunculus: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Navodari- 2 Mai

1140-3: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Eforie Nord-Eforie Sud 1170-7: Menţinerea distribuţiei actuale în zona 2 Mai-Vama Veche

1170-8: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Cap Aurora-Vama Veche

1170-10: Menţinerea distribuţiei actuale în punctele Agigea, Costineşti şi Vama Veche

1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menţinerea distribuţiei actuale pe tot şelful României între izobatele de 30 - 50 m

1170-9: Menţinerea distribuţiei actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral Ind. 1.5.1

1110-1: Suprafaţa ocupată de habitat 2'2,43 ha 1140-3: Suprafaţa ocupată de habitat 2'2,06 ha 1170-7: Suprafaţa ocupată de habitat 2'1,8 ha 1170-8: Suprafaţa ocupată de habitat 2'46 ha 1170-10: Suprafaţa ocupată de habitat 2'1 ha Ind. 1.6.1

Înălţimea frunzelor de Zostera noltei în iunie 2'70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera noltei în zonele de creştere ale pajiştilor 2'70 cm

Înălţimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece 2'100 cm; frecvenţa exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 m2 2' 50%

Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) 2'50 mm SL

Frecvenţa juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 m2 2'50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70mm SL

Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) 2'22 - 24 mm SL

Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 - 50 mm SL

Dimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 - 350 mm TL

Ind. 1.6.2

1110-1: Acoperirea cu Zostera. noltei în interiorul pajiştilor 2'50%; biomasa foliară a Zostera.noltei 2' 1600 g m-2

1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor 2'50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite 2' 3000 g•m-2

1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2' 50%; biomasa vie a

Mytilus galloprovincialis 2'5000 g•m-2

Densitatea populaţiei de Donacilla cornea 2'3300 ind•m-2 Densitatea populaţiei de Donax trunculus 2'200 ind•m-2

1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor 2'50%

Densitatea populaţiei de Lentidium mediterraneum 2'9000 ind•m-2; biomasa vie a Lentidium mediterraneum 2' 100 g•m-2.

1170-9: Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2'80%; biomasa vie a

Mytilus galloprovincialis 2'8000 g•m-2

Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m2 2'16 g•m-2 Ind. 4.3.1

Densitatea populaţiei de Lentidium mediterraneum 2'9000 ind•m-2

Densitatea populaţiei de Arenicola marina 2' 0,1 ind•m-2; Densitatea populaţiei de Necallianassa truncata 2' 1 ind•m-2

Densitatea populaţiei de Mytilus galloprovincialis 2'500 ind.m-2

Densitatea populaţiei de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m22'200 ind•m-2 Ind. 6.2.1

1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajistilor 2' 50%; Frecvenţa decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 m2 = 100%; Frecvenţa decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 m2 2'30%

1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata in interiorul centurilor 2'50%; Frecvenţa epifitei Colaconema thuretii în patrate de 1 m2 2'80%; Frecvenţa gastropodului Gibbula divaricata în patrate de 1 m2 2'30% Frecvenţa gastropoduluiiTricolia pullus în pătrate de 1 m2 2'1%

1170-2: Frecvenţa algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 m2 2'10%; Frecvenţa decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 m2 2'70%

1140-3: Frecvenţa polichetului Ophelia bicornis în probe 2'1%; Frecvenţa mysidului Gastrosaccus sanctus în probe 2'50%

1170-9: Frecvenţa decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 m2 ; Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat 2'1 colonie m-2

Ind. 6.2.3

1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis

(lungimea cochiliei) 2'50 mm SL

1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis

(lungimea cochiliei) 2'70 mm SL

Descriptori

D1 Biodiversitate-habitate pelagice D1 Biodiversitate-păsări marine

D1 Biodiversitate-mamifere marine D1 Biodiversitate-peşti

D1 Biodiversitate-habitate bentale D4 Reţele trofice marine

D6 Integritatea fundului mării

Presiuni principale

-Sufocare (de exemplu punerea în funcţiune de structuri realizate de om sau evacuarea reziduurilor de dragare)

-Colmatare (de exemplu prin construcţii permanente)

-Modificări în înnămolire (de exemplu la deversări, la mărirea scurgerilor sau la dragare/evacuarea reziduurilor de dragare);

-Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigaţie, manevrele de ancorare)

-Introducerea de specii neindigene şi translocaţii

-Extracţia selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale

-Introducerea de nutrienti şi de alte substanţe bogate în azot şi fosfor

-Introducerea de substanţe organice

-Modificări importante în regimul salinităţii

-Modificări importante în regimul temperaturii

-Introducerea de compuşi sintetici

-Introducerea de substanţe şi compuşi nesintetici

-Introducerea de alte substanţe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice şi/sau intenţionate a acestora în mediul marin

-Deşeuri marine

-Zgomot subacvatic

Activitate/Tematică

Extracţia de hidrocarburi marine (petrol şi gaz); prospecţiuni seismice/Producere de energie

Pescuit/Extracţie de resurse vii

Acvacultură/Producere de hrana

Protecţie costieră, recuperare de ţărm, interacţiune ţărm-apă; operaţiunile de poziţionare a cablurilor şi conductelor submarine/Structuri realizate de om Dragaje/Extracţie de resurse minerale

Turism şi recreere, inclusiv sporturi nautice/Recreere Transport naval/Transport

Depozitarea deşeurilor solide, inclusiv material dragat/Depozitare deseuri

Cercetare marină, activitati educative/Cercetare

Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura poate avea o contribuţie ridicată la atingerea ţintelor/obiectivelor legate de biodiversitate/reţele trofice marine/integritatea fundului mării

Titlul măsurii

Monitorizarea capturilor accidentale ale speciilor protejate de păsări marine

Nr./codul măsurii

RO-ME-002

Categoria de măsuri UE

1a

Referinţă - legislaţia românească

Hotărârea Guvernului nr. 323/2010 privind stabilirea sistemului de monitorizare a capturilor şi uciderilor accidentale ale tuturor speciilor de păsări, precum şi ale speciilor strict protejate prevăzute în anexele nr. 4A şi 4B la Ordonanţa de

urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice

Referinţă - legislaţia UE/internaţională

Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice.

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992.

Obiective de mediu

Păsări marine

Ind. 1.1.1 Menţinerea sau creşterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuţiei speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan)

Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman şi natural

Ind. 1.5.1 Suprafaţa habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menţine sau va creşte

Ind. 4.3.1 Mărimea/abundenţa populaţiei (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menţine în limita a 95% din abundenţa naturală a speciilor migratoare din România şi va creşte pe termen lung

Descriptori

D1 Biodiversitate-păsări marine

D4 Reţele trofice marine

Presiuni principale

- Extracţia selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale

Activitate/Tematică

Transport naval/Transport Pescuit/Extracţie de resurse vii

Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura poate avea o contribuţie scăzută la atingerea ţintelor/obiectivelor legate

de păsări marine

Titlul măsurii

Este interzis exportul exemplarelor apartinând speciilor non-CITES de floră si faună sălbatică sau deplasarea acestora în vederea comercializării în una dintre tările din Uniunea Europeană, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţia în vigoare, fără acordul pentru export, respectiv

fără certificatul de origine eliberate de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului

Nr./codul măsurii

RO-ME-003

Categoria de măsuri UE

1a

Referinţă - legislaţia românească

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Referinţă - legislaţia UE/internaţională

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992.

Obiective de mediu

Habitate bentale

Ind. 1.4.1

1110-8: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Costineşti-2 Mai

Nisipuri cu Donax trunculus: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Navodari- 2 Mai

Ind. 1.6.2

Densitatea populaţiei de Donax trunculus 2'200 ind•m-2

1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor 2' 50% Densitatea populaţiei de Lentidium mediterraneum 2'9000 ind•m-2; biomasa vie a Lentidium mediterraneum 2'100 g•m-2

Ind. 4.3.1

Densitatea populaţiei de Lentidium mediterraneum 2'9000 ind•m-2

Descriptori

D1 Biodiversitate-habitate pelagice D1 Biodiversitate-peşti

D1 Biodiversitate-habitate bentale D4 Reţele trofice marine

Presiuni principale

- Extracţia selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale

Activitate/Tematică

Cercetare marină, activităţi educative/Cercetare Extracţie de resurse genetice/bioprospectare

Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura poate avea o contribuţiescăzută la atingerea ţintelor/obiectivelor legate de biodiversitate.

Titlul măsurii

Interzicerea pescuitului comercial, recreativ/sportiv şi familial al delfinilor,

tot timpul anului şi menţinerea obligativităţii raportării capturilor accidentale de delfini, inclusiv din zona economică exclusivă

Nr./codul măsurii

RO-ME-004

Categoria de măsuri UE

1a

Referinţă - legislaţia românească

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi

completările ulterioare

Referinţă - legislaţia UE/internaţională

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992.

Obiective de mediu

Mamifere marine

Ind. 1.1.1 Menţinerea distribuţiei şi frecvenţei speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate

Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate

Descriptori

D1 Biodiversitate-mamifere marine

D4 Reţele trofice marine

Presiuni principale

- Extracţia selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale

Activitate/Tematică

Pescuit/Extracţie de resurse vii

Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura poate avea o contribuţie ridicată la atingerea ţintelor/obiectivelor legate

de mamifere marine.

Titlul măsurii

Folosirea talianulului submersibil pentru pescuitul staţionar în zona costieră a litoralului românesc al Mării Negre, este permisă cu respectarea condiţiilor:

• îmbunătăţirea selectivităţii uneltei prin menţinerea dimensiunilor minime legale a laturii ochiurilor de plasă de la camera de prindere;

• monitorizarea permanentă a capturii pentru stabilirea avantajelor

implementării talianului submersibil în practicarea unui pescuit selectiv- nedistructiv asupra populaţiei piscicole.

Nr./codul măsurii

RO-ME-005

Categoria de măsuri UE

1a

Referinţă - legislaţia românească

Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 1369/2018 privind caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul

comercial şi metodele de pescuit comercial în apele marine şi continentale

Referinţă - legislaţia UE/internaţională

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992.

Obiective de mediu

Mamifere marine

Ind. 1.1.1 Menţinerea distribuţiei şi frecvenţei speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate

Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate

Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis)

Specii comerciale de peşti şi moluşte

Ind. 3.2.1 Creşterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) şi barbun (Mullus barbatus ponticus)

Ind. 3.3.1

Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 - 2 ani (şprot)

Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie)

Descriptori

D3 Specii comerciale de peşti şi moluşte D1Biodiversitate-mamifere marine

D1 Biodiversitate-peşti D4 Reţele trofice marine

Presiuni principale

- Extracţia selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale

Activitate/Tematică

Pescuit/Extracţie de resurse vii

Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura poate avea o contribuţie ridicată la atingerea ţintelor/obiectivelor legate

de mamifere marine şi specii comerciale de peşti.

Titlul măsurii

Este interzisă folosirea traulului pelagic în Marea Neagră, sub izobata de 20 m

Nr./codul măsurii

RO-ME-006

Categoria de măsuri UE

1a

Referinţă - legislaţia românească

Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 1369/2018.

Referinţă - legislaţia UE/internaţională

Obiective de mediu

Mamifere marine

Ind. 1.1.1 Menţinerea distribuţiei şi frecvenţei speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate

Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate

Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis)

Specii comerciale de peşti şi moluşte

Ind. 3.1.1

Menţinerea mortalităţii prin pescuit F :S FMSY = 0,64 (sprot)

Tendinţă constantă de scădere a mortalităţii cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depăşească valoarea limită de referinţă de 0,54 (FMSY = F :S0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalităţii naturale M 1-3= 0,81 şi rate de exploatare E :S0,4 (hamsie);

Reducerea efortului de pescuit până la F:S FMSY =0,4 (bacaliar) Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid) Reducerea efortului de pescuit până la F:S FMSY = 0,54 (hamsie) Ind. 3.1.2

Menţinerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,082 (sprot)

Ind. 3.2.1 Creşterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus

Ind. 3.2.2

Menţinerea stocului de şprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ

60.000 t

Ind. 3.3.1

Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 - 2 ani (şprot) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie)

Descriptori

D3 Specii comerciale de peşti şi moluşte D1Biodiversitate-mamifere marine

D1 Biodiversitate-peşti D4 Reţele trofice marine

Presiuni principale

- Extracţia selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale

Activitate/Tematică

Pescuit/Extracţie de resurse vii

Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura poate avea o contribuţie ridicată la atingerea ţintelor/obiectivelor legate de mamifere marine şi speciile comerciale de peşti.

Titlul măsurii

Este interzisă folosirea oricăror unelte de pescuit în faţa gurilor de vărsare ale Dunării în Marea Neagră, pe o distanţă de 5 km în largul mării şi pe un

coridor lat de 2 km, socotit câte un km de o parte şi de alta a braţelor Sulina şi Sfântu Gheorghe; în faţa braţului Chilia al Dunării lăţimea

coridorului interzis este de 1 km spre sud de axul braţului, iar spre nord până la limita apelor teritoriale ale României

Nr./codul măsurii

RO-ME-007

Categoria de măsuri UE

1a

Referinţă - legislaţia românească

Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 1369/2018.

Referinţă - legislaţia UE/internaţională

Obiective de mediu

Mamifere marine

Ind. 1.1.1 Menţinerea distribuţiei şi frecvenţei speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate

Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate

Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis)

Descriptori

D1Biodiversitate-mamifere marine D1 Biodiversitate-peşti

D1 Biodiversitate-habitate bentale D4 Reţele trofice marine

D6 Integritatea fundului mării

Presiuni principale

-Extracţia selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale

-Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigaţie, manevrele de ancorare)

-Extracţia selectivă (datorată de exemplu explorării şi exploatării resurselor biologice şi nebiologice de pe fundul mării şi din subsol).

Activitate/Tematică

Pescuit/Extracţie de resurse vii

Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura poate avea o contribuţie moderată la atingerea ţintelor/obiectivelor legate de mamifere marine şi integritatea fundului mării datorită limitării geografice.

Titlul măsurii

Se interzice folosirea oricăror unelte sau echipamente de pescuit sturioni în zonele de pescuit din habitatele piscicole naturale din România

Nr./codul măsurii

RO-ME-008

Categoria de măsuri UE

1a

Referinţă - legislaţia românească

Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 1369/2018.

Referinţă - legislaţia

UE/internaţională

Obiective de mediu

Ind. 1.1.1 Aria de distribuţie a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană şi se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate în peste 50% din observaţiile din ultimii 6 ani

Ind. 1.3.1 Condiţiile populaţiei speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană şi se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii

Ind. 4.3.1 Mărimea populaţiei speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în

mod negativ de presiunea umană şi se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii

Descriptori

D1 Biodiversitate-peşti

D4 Reţele trofice marine

Presiuni principale

- Extracţia selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale

Activitate/Tematică

Pescuit/Extracţie de resurse vii

Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura nu are o nicio contribuţie la atingerea obiectivelor legate de Biodiversitate-peşti deoarece acestea sunt definite doar pentru familia

Gobbidae. Măsura poate avea o contribuţie ridicată în condiţiile revizuirii definiţiilor SEB şi Obiective de mediu (extinderea lor).

Titlul măsurii

Se interzice folosirea setcilor de calcan confecţionate din aţe cu fineţea mai mică de 6,350 m/kg şi a lavelor cu lungimea mai mare de 1 km, în Marea

Neagră

Nr./codul măsurii

RO-ME-009

Categoria de măsuri UE

1a

Referinţă - legislaţia românească

Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 1369/2018.

Referinţă - legislaţia UE/internaţională

Obiective de mediu

Mamifere marine

Ind. 1.1.1 Menţinerea distribuţiei şi frecvenţei speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate

Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate

Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis)

Descriptori

D1 Biodiversitate-mamifere marine D1 Biodiversitate-peşti

D4 Reţele trofice marine

Presiuni principale

- Extracţia selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale

Activitate/Tematică

Pescuit/Extracţie de resurse vii

Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura are o contribuţie ridicată la atingerea obiectivelor de mediu legate de mamiferele marine.

Titlul măsurii

Se interzice folosirea la pescuitul în Marea Neagră a setcilor cu mărimea laturii ochiurilor de plasă cuprinse între a = 40 mm şi a = 100 mm, respectiv 2a = 80 mm şi 2a = 200 mm, folosirea şirurilor de setci în derivă a căror lungime totală este mai mare de 2,5 km, a setcilor fixe pentru

scrumbie

Nr./codul măsurii

RO-ME-010

Categoria de măsuri UE

1a

Referinţă - legislaţia românească

Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 1369/2018.

Referinţă - legislaţia UE/internaţională

Obiective de mediu

Mamifere marine

Ind. 1.1.1 Menţinerea distribuţiei şi frecvenţei speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate

Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate

Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis)

Descriptori

D1 Biodiversitate-mamifere marine

D1 Biodiversitate-peşti

D4 Reţele trofice marine

Presiuni principale

- Extracţia selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale

Activitate/Tematică

Pescuit/Extracţie de resurse vii

Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura are o contribuţie ridicată la atingerea obiectivelor de mediu legate de

mamiferele marine.

Titlul măsurii

Introducerea speciilor de peşti şi a altor culturi în amenajările marine, indiferent de provenienţa lor, se face cu avizul autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură şi al autorităţii publice centrale

care răspunde de mediu

Nr./codul măsurii

RO-ME-011

Categoria de măsuri UE

1a

Referinţă - legislaţia românească

Art. 46 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare

Referinţă - legislaţia UE/internaţională

Obiective de mediu

Ind. 2.2.1 Menţinerea raportului actual specii neindigene/specii indigene, ca număr de specii şi/sau abundenţă în cadrul fiecărui grup, la litoralul românesc al Mării Negre

Ind. 2.2.1 Tendinţa descrescătoare a speciilor neindigene nou introduse

Descriptori

D2 Specii neindigene

Presiuni principale

- Introducerea de specii neindigene şi translocaţii

Activitate/Tematică

Acvacultură/Producere de hrană

Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura are o contribuţie ridicată la atingerea obiectivelor legate de introducerea intenţionată de specii neindigene.

Titlul măsurii

Introducerea deliberată în mediu marin a speciilor invazive din afara teritoriului naţional este interzisă exceptând situaţiile:

1. introducerea în scop de cercetare-dezvoltare în condiţii de izolare a speciilor invazive,

2. introducerea în scop de cercetare-dezvoltare pentru reconstrucţia ecologică a unor habitate, care nu sunt incluse în reţeaua de arii naturale protejate şi sunt distruse iremediabil de factori antropici sau de

schimbările climatice

Nr./codul măsurii

RO-ME-012

Categoria de măsuri UE

1a

Referinţă - legislaţia românească

Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervenţiile asupra speciilor invazive, precum şi reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A şi 4B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, pe teritoriul naţional

Referinţă - legislaţia UE/internaţională

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992

Obiective de mediu

Ind. 2.2.1 Menţinerea raportului actual specii neindigene/specii indigene, ca număr de specii şi/sau abundenţă în cadrul fiecărui grup, la litoralul românesc al Mării Negre

Ind. 2.2.1 Tendinţa descrescătoare a speciilor neindigene nou introduse

Descriptori

D2 Specii neindigene

Presiuni principale

- Introducerea de specii neindigene şi translocaţii

Activitate/Tematică

Acvacultură/Producere de hrană

Cercetare marină, activităţi educative/Cercetare Control biologic

Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura are o contribuţie ridicată la atingerea obiectivelor legate de introducerea

intenţionată de specii neindigene.

Titlul măsurii

Introducerea intenţionată a speciilor alohtone impune efectuarea unei evaluări a impactului acestei introduceri asupra speciilor de floră şi faună

indigene

Nr./codul măsurii

RO-ME-013

Categoria de măsuri UE

1a

Referinţă - legislaţia românească

Art. 34 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu

modificările şi completările ulterioare

Referinţă - legislaţia UE/internaţională

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992

Obiective de mediu

Ind. 2.2.1 Menţinerea raportului actual specii neindigene/specii indigene, ca număr de specii şi/sau abundenţă în cadrul fiecărui grup, la litoralul românesc al Mării Negre

Ind. 2.2.1 Tendinţa descrescătoare a speciilor neindigene nou introduse

Descriptori

D2 Specii neindigene

Presiuni principale

- Introducerea de specii neindigene şi translocaţii

Activitate/Tematică

Acvacultură/Producere de hrană

Cercetare marină, activităţi educative/Cercetare Control biologic

Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura are o contribuţie ridicată la atingerea obiectivelor legate de introducerea intenţionată de specii neindigene.

Titlul măsurii

Monitorizarea obligatorie a apelor de balast şi a foulingului pentru navele care debalastează sau care efectuează operaţiuni de carenare în porturi, ca şi a sedimentelor de pe fundul tancurilor de balast unde se pot afla forme

de rezistenţă

Nr./codul măsurii

RO-ME-014

Categoria de măsuri UE

1a

Referinţă - legislaţia românească

Hotărârea Guvernului nr.1081/2013 privind aprobarea Strategiei naţionale şi a Planului de acţiune pentru conservarea biodiversităţi 2014 - 2020

Referinţă - legislaţia UE/internaţională

Convenţia privind diversitatea biologică, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie

1992 şi ratificată de România prin Legea nr. 58/1994, cu modificările ulterioare

Obiective de mediu

Ind. 2.2.1 Menţinerea raportului actual specii neindigene/specii indigene, ca număr de specii şi/sau abundenţă în cadrul fiecărui grup, la litoralul românesc al Mării Negre

Ind. 2.2.1 Tendinţa descrescătoare a speciilor neindigene nou introduse

Descriptori

D2 Specii neindigene

Presiuni principale

- Introducerea de specii neindigene şi translocaţii

Activitate/Tematică

Transport naval/Transport

Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura are o contribuţie moderată la atingerea obiectivelor legate de

introducerea intenţionată de specii neindigene.

Titlul măsurii

Navele/ambarcaţiunile deţinătoare de autorizaţii de pescuit calcan au următoarele obligaţii:

1. să respecte zona/cota de pescuit alocată;

2. să descarce peştele capturat în portul/punctul de debarcare arondat;

3. să folosească unelte (setci) cu latura ochiului egală sau mai mare de 400 mm;

4. dimensiunea minimă pentru calcan la descărcare să fie de cel puţin 45 cm;

5. să respecte perioada de prohibiţie a pescuitului de calcan conform prevederilor regulamentelor europene în vigoare.

Nr./codul măsurii

RO-ME-015

Categoria de măsuri UE

1a

Referinţă - legislaţia românească

Art.35 din Normele privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole

naturale, cu excepţia ariilor naturale protejate, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 807/2016

Referinţă - legislaţia UE/internaţională

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/218 al Comisiei din 6 februarie 2017 privind registrul flotei de pescuit a Uniunii.

Regulamentului (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 847/96, (CE) nr. 2371/2002, (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 768/2005, (CE) nr. 2115/2005, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007, (CE) nr. 676/2007, (CE) nr. 1098/2007, (CE) nr.

1300/2008, (CE) nr. 1342/2008 şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1627/94 şi (CE) nr. 1966/2006.

Regulamentului (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 şi (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 şi (CE) nr.

639/2004 ale Consiliului şi a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului.

Obiective de mediu

Ind. 3.1.1

Tendinţă constantă de scădere a valorilor mortalităţii cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY = (F0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 şi F = 0,15-limite de referinţă (calcan)

Reducerea drastică a efortului de pescuit, F :SFMSY = 0,15 (calcan) Ind. 3.1.2

Menţinerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,033 (calcan)

Ind. 3.2.1 Creşterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (calcan (Psetta maxima)

Ind. 3.2.2

Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500-

2.000 tone

Ind. 3.3.1

Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 5-6 ani (calcan)

Descriptori

D3 Specii comerciale de peşti şi moluşte

Presiuni principale

- Extracţia selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu

pescuitul comercial şi sportiv)

Activitate/Tematică

Pescuit/Extracţie de resurse vii

Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura are o contribuţie ridicată la atingerea obiectivelor legate de D3 Specii comerciale de peşte (calcan)

Titlul măsurii

Se interzice, în activitatea de pescuit comercial, folosirea setcilor pentru rechin în zona marină a Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării", respectiv de

la ţărm până la izobata de 20 m

Nr./codul măsurii

RO-ME-016

Categoria de măsuri UE

1a

Referinţă - legislaţia românească

Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 1369/2018.

Referinţă - legislaţia UE/internaţională

Obiective de mediu

Mamifere marine

Ind. 1.1.1 Menţinerea distribuţiei şi frecvenţei speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate

Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate

Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis)

Specii comerciale de peşti

Ind. 3.1.1

Reducerea efortului de pescuit până la F :SFMSY = 0,18 (rechin) Ind. 3.1.2

Menţinerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,033 (calcan)

Ind. 3.2.1 Creşterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (rechin)

Ind. 3.3.1

Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin)

Descriptori

D3 Specii comerciale de peşti şi moluşte D1 Biodiversitate-peşti

D1 Biodiversitate-mamifere marine D4 Reţele trofice marine

Presiuni principale

- Extracţia selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial şi sportiv)

Activitate/Tematică

Pescuit/Extracţie de resurse vii

Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura are o contribuţie moderată la atingerea obiectivelor legate de D3 Specii comerciale de peşte (rechin) şi D1 Biodiversitate-mamifere marine datorită

limitării sale geografice

Titlul măsurii

Stabilirea criteriilor pentru atribuirea dreptului de pescuit comercial în habitatele piscicole naturale, cu excepţia ariilor naturale protejate

Nr./codul măsurii

RO-ME-017

Categoria de măsuri UE

1a

Referinţă - legislaţia românească

Art.3 din Normele privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale, cu excepţia ariilor naturale protejate, aprobate prin Ordinul ministrului

agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 807/2016

Referinţă - legislaţia UE/internaţională

Regulamentului (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009. Regulamentului (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului

din 11 decembrie 2013.

Obiective de mediu

Ind. 3.1.1

Menţinerea mortalităţii prin pescuit F :SFMSY = 0,64 (sprot);

Tendinţă constantă de scădere a valorilor mortalităţii cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY = (F 0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 şi F = 0,15-limite de referinţă (calcan)

Tendinţă constantă de scădere a mortalităţii cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depăşească valoarea limită de referinţă de 0,54 (FMSY = F :S0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalităţii naturale M 1-3= 0,81 şi rate de exploatare E :S0,4 (hamsie)

Reducerea efortului de pescuit până la F :SFMSY = 0,4 (bacaliar) Reducerea drastică a efortului de pescuit, F :SFMSY = 0,15 (calcan) Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid) Reducerea efortului de pescuit până la F :SFMSY = 0,54 (hamsie) Reducerea efortului de pescuit până la F :SFMSY = 0,18 (rechin) Reducerea efortului de pescuit până la F :SFMSY = 0,46 (barbun) Ind. 3.1.2

Menţinerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,082 (sprot) Menţinerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,033 (calcan)

Ind. 3.2.1 Creşterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) şi barbun (Mullus barbatus ponticus)

Ind. 3.2.2

Menţinerea stocului de şprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ

60.000 tone

Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500-

2.000 tone

Ind. 3.3.1

Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 - 2 ani (şprot) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 5 - 6 ani (calcan) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (bacaliar) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun)

Descriptori

D3 Specii comerciale de peşti şi moluşte

Presiuni principale

- Extracţia selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial şi sportiv)

Activitate/Tematică

Pescuit/ExtracJie de resurse vii

Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura are o contribuţie ridicată la atingerea obiectivelor legate de D3 Specii comerciale de peşti şi moluşte

Titlul măsurii

Întocmirea declaraţiei de debarcare (cuprinde cantităţile descărcate pentru fiecare specie de peşte, zona de provenienţă, precum şi alte date

stabilite de ANPA) de către navele/ambarcaţiunile care descarcă capturile pe teritoriul României şi prezentarea acesteia către ANPA

Nr./codul măsurii

RO-ME-018

Categoria de măsuri UE

1a

Referinţă - legislaţia românească

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008, aprobată cu modificări şi

completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

Referinţă - legislaţia UE/internaţională

Regulamentului (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului

din 11 decembrie 2013.

Obiective de mediu

Ind. 3.1.1

Menţinerea mortalităţii prin pescuit F :SFMSY = 0,64 (sprot);

Tendinţă constantă de scădere a valorilor mortalităţii cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY = (F 0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 şi F = 0,15-limite de referinţă (calcan)

Tendinţă constantă de scădere a mortalităţii cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depăşească valoarea limită de referinţă de 0,54 (FMSY = F :S0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalităţii naturale M 1-3= 0,81 şi rate de exploatare E :S0,4 (hamsie)

Reducerea efortului de pescuit până la F :SFMSY = 0,4 (bacaliar) Reducerea drastică a efortului de pescuit, F :SFMSY = 0,15 (calcan) Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid) Reducerea efortului de pescuit până la F :SFMSY = 0,54 (hamsie) Reducerea efortului de pescuit până la F :SFMSY = 0,18 (rechin) Reducerea efortului de pescuit până la F :SFMSY = 0,46 (barbun) Ind. 3.1.2

Menţinerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,082 (sprot) Menţinerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,033 (calcan)

Ind. 3.2.1 Creşterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) şi barbun (Mullus barbatus ponticus)

Ind. 3.2.2

Menţinerea stocului de şprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ

60.000 tone

Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500-

2.000 tone

Ind. 3.3.1

Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 - 2 ani (şprot) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 5 - 6 ani (calcan) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (bacaliar) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie)

Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun)

Descriptori

D3 Specii comerciale de peşti şi moluşte D1 Biodiversitate - peşti

Presiuni principale

- Extracţia selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial şi sportiv);

-Extracţia selectivă (datorată de exemplu explorării şi exploatării resurselor biologice şi nebiologice de pe fundul mării şi din subsol).

Activitate/Tematică

Pescuit/ExtracJie de resurse vii

Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura are o contribuţie ridicată la atingerea obiectivelor legate de D3 Specii comerciale de peşti şi moluşte

Titlul măsurii

Exemplarele de peşti cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate nu pot fi reţinute, transbordate, descărcate sau comercializate, acestea

fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor, indiferent de starea acestora

Nr./codul măsurii

RO-ME-019

Categoria de măsuri UE

1a

Referinţă - legislaţia românească

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare

Referinţă - legislaţia UE/internaţională

Regulamentului (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013.

Obiective de mediu

Ind. 3.3.1

Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 - 2 ani (şprot) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 5 - 6 ani (calcan) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (bacaliar) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin)

Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun)

Descriptori

D3 Specii comerciale de peşti şi moluşte

Presiuni principale

- Extracţia selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial şi sportiv);

Activitate/Tematică

Pescuit/ExtracJie de resurse vii

Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura are o contribuţie ridicată la atingerea obiectivelor legate de D3 Specii

comerciale de peşti şi moluşte

Titlul măsurii

Perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului, precum şi zonele de

protecţie a resurselor acvatice vii se stabilesc anual, la propunerea ANPA, prin ordin de ministru.

Nr./codul măsurii

RO-ME-020

Categoria de măsuri UE

1a

Referinţă - legislaţia românească

Art.12 alin.(4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008, aprobată cu

modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare

Referinţă - legislaţia UE/internaţională

Regulamentului (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013.

Convenţia privind diversitatea biologică, cu modificările ulterioare.

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 şi de Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 septembrie 2003 de adaptare la Decizia 1999/468/CE a Consiliului a dispoziţiilor privind comitetele care asistă Comisia în exercitarea competenţelor de executare prevăzute de actele care fac obiectul procedurii menţionate la articolul 251 din Tratatul CE.

Regulamentul (UE) nr.508/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 mai 2014 privind Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr.2328/2003, (CE) nr.861/2006, (CE) nr.1198/2006 şi (CE) nr.791/2007 ale Consiliului şi a Regulamentului (UE) nr.1255/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului.

Regulamentul (UE) 2017/1004 al Parlamentului European şi al Consiliului din

17 mai 2017 privind instituirea unui cadru al Uniunii pentru colectarea, gestionarea şi utilizarea datelor din sectorul pescuitului şi sprijinirea consultanţei ştiinţifice cu privire la politica comună în domeniul pescuitului şi

de abrogare a Regulamentului (CE) nr.199/2008 al Consiliului

Obiective de mediu

Ind. 3.1.1

Menţinerea mortalităţii prin pescuit F :SFMSY = 0,64 (sprot);

Tendinţă constantă de scădere a valorilor mortalităţii cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY = (F 0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 şi F = 0,15-limite de referinţă (calcan)

Tendinţă constantă de scădere a mortalităţii cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depăşească valoarea limită de referinţă de 0,54 (FMSY = F :S0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalităţii naturale M 1-3= 0,81 şi rate de exploatare E :S0,4 (hamsie)

Reducerea efortului de pescuit până la F :SFMSY = 0,4 (bacaliar) Reducerea drastică a efortului de pescuit, F :SFMSY = 0,15 (calcan) Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid) Reducerea efortului de pescuit până la F :SFMSY = 0,54 (hamsie) Reducerea efortului de pescuit până la F :SFMSY = 0,18 (rechin) Reducerea efortului de pescuit până la F :SFMSY = 0,46 (barbun) Ind. 3.1.2

Menţinerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,082 (sprot) Menţinerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,033 (calcan)

Ind. 3.2.1 Creşterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) şi barbun (Mullus barbatus ponticus)

Ind. 3.2.2

Menţinerea stocului de şprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ

60.000 tone

Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500-

2.000 tone

Ind. 3.3.1

Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 - 2 ani (şprot) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 5 - 6 ani (calcan) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (bacaliar) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin)

Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun)

Descriptori

D3 Specii comerciale de peşti şi moluşte

Presiuni principale

- Extracţia selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial şi sportiv);

Activitate/Tematică

Pescuit/ExtracJie de resurse vii

Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura are o contribuţie ridicată la atingerea obiectivelor legate de D3 Specii comerciale de peşti şi moluşte.

Titlul măsurii

Toate navele de pescuit cu o lungime egală sau mai mare de 12 metri trebuie să fie echipate cu sistem de monitorizare prin satelit (VMS), care

să fie conectate în permanenţă în timpul cât nava se află în activitate pe mare

Nr./codul măsurii

RO-ME-021

Categoria de măsuri UE

1a

Referinţă - legislaţia românească

Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 807/2016 privind aprobarea Normelor privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul

public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale, cu excepţia ariilor naturale protejate

Referinţă - legislaţia UE/internaţională

Regulamentului (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013.

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/218 al Comisiei din 6 februarie 2017.

Obiective de mediu

Ind. 3.1.1

Menţinerea mortalităţii prin pescuit F :SFMSY = 0,64 (sprot);

Tendinţă constantă de scădere a valorilor mortalităţii cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY = (F 0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 şi F = 0,15-limite de referinţă (calcan)

Tendinţă constantă de scădere a mortalităţii cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depăşească valoarea limită de referinţă de 0,54 (FMSY = F :S0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalităţii naturale M 1-3= 0,81 şi rate de exploatare E :S0,4 (hamsie)

Reducerea efortului de pescuit până la F :SFMSY = 0,4 (bacaliar) Reducerea drastică a efortului de pescuit, F :SFMSY = 0,15 (calcan) Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid) Reducerea efortului de pescuit până la F :SFMSY = 0,54 (hamsie) Reducerea efortului de pescuit până la F :SFMSY = 0,18 (rechin) Reducerea efortului de pescuit până la F :SFMSY = 0,46 (barbun) Ind. 3.1.2

Menţinerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,082 (sprot) Menţinerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,033 (calcan)

Ind. 3.2.1 Creşterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) şi barbun (Mullus barbatus ponticus)

Ind. 3.2.2

Menţinerea stocului de şprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ

60.000 tone

Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500-

2.000 tone

Ind. 3.3.1

Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 - 2 ani (şprot) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 5 - 6 ani (calcan) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (bacaliar) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin)

Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun)

Descriptori

D3 Specii comerciale de peşti şi moluşte

Presiuni principale

- Extracţia selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu

pescuitul comercial şi sportiv);

Activitate/Tematică

Pescuit/Extracţie de resurse vii

Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura are o contribuţie moderată la atingerea obiectivelor legate de D3 Specii

comerciale de peşti şi moluşte.

Titlul măsurii

Stabilirea criteriilor de distribuire a dreptului de pescuit între navele sau grupurile de nave care activează într-o zonă de pescuit

Nr./codul măsurii

RO-ME-022

Categoria de măsuri UE

1a

Referinţă - legislaţia românească

Art. 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008, aprobată cu

modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare

Referinţă - legislaţia UE/internaţională

Regulamentului (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013.

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/218 al Comisiei din 6 februarie 2017.

Regulamentul (UE) nr.508/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 mai 2014.

Regulamentul (UE) 2017/1004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 mai 2017

Obiective de mediu

Ind. 3.1.1

Menţinerea mortalităţii prin pescuit F :SFMSY = 0,64 (sprot);

Tendinţă constantă de scădere a valorilor mortalităţii cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY = (F 0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 şi F = 0,15-limite de referinţă (calcan)

Tendinţă constantă de scădere a mortalităţii cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depăşească valoarea limită de referinţă de 0,54 (FMSY = F :S0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalităţii naturale M 1-3= 0,81 şi rate de exploatare E :S0,4 (hamsie)

Reducerea efortului de pescuit până la F :SFMSY = 0,4 (bacaliar) Reducerea drastică a efortului de pescuit, F :SFMSY = 0,15 (calcan) Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid) Reducerea efortului de pescuit până la F :SFMSY = 0,54 (hamsie) Reducerea efortului de pescuit până la F :SFMSY = 0,18 (rechin) Reducerea efortului de pescuit până la F :SFMSY = 0,46 (barbun) Ind. 3.1.2

Menţinerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,082 (sprot) Menţinerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,033 (calcan)

Ind. 3.2.1 Creşterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) şi barbun (Mullus barbatus ponticus)

Ind. 3.2.2

Menţinerea stocului de şprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ

60.000 tone

Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500-

2.000 tone

Ind. 3.3.1

Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 - 2 ani (şprot) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 5 - 6 ani (calcan) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (bacaliar) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie)

Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun)

Descriptori

D3 Specii comerciale de peşti şi moluşte

Presiuni principale

- Extracţia selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial şi sportiv);

Activitate/Tematică

Pescuit/Extracţie de resurse vii

Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura are o contribuţie ridicată la atingerea obiectivelor legate de D3 Specii

comerciale de peşti şi moluşte.

Titlul măsurii

Colectarea, în aglomerările umane cu peste 10.000 l.e., a apelor uzate urbane prin sisteme de canalizare şi epurarea lor avansată, la nivel de treaptă terţiară, pentru îndepărtarea azotului şi fosforului, înainte de

evacuarea în receptorii naturali

Nr./codul măsurii

RO-ME-023

Categoria de măsuri UE

1a

Referinţă - legislaţia românească

Art.3 din anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările şi completările ulterioare.

Referinţă - legislaţia UE/internaţională

Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale

Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 septembrie 2003 şi Regulamentul (CE) nr. 1137/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 octombrie 2008 de adaptare la Decizia 1999/468/CE a Consiliului a anumitor acte care fac obiectul procedurii prevăzute la articolul 251 din tratat, în ceea ce priveşte procedura de

reglementare cu control

Obiective de mediu

Ind. 5.1.1

Aportul DIP şi DIN din activităţile antropice să fie constant sau să scadă Percentila 75 a mediilor anuale ale concentraţiilor nutrienţilor în apele marine trebuie să fie mai mică decât valorile limită

Ind. 5.1.2

Nivelurile nutrienţilor să conducă la menţinerea unui raport N/P > 10

Descriptori

D5 Eutrofizare

Presiuni principale

- Introducerea de nutrienţi şi de alte substanţe bogate în azot şi fosfor

Activitate/Tematică

Descărcări de ape uzate orăşăneşti /Activităţi terestre

Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura are o contribuţie ridicată la atingerea obiectivelor legate de D5

Eutrofizare.

Titlul măsurii

Epurarea corespunzătoare a apelor uzate urbane, provenite din aglomerări umane cu mai puţin de 10.000 l.e., colectate prin sisteme de

canalizare şi evacuate în ape costiere

Nr./codul măsurii

RO-ME-024

Categoria de măsuri UE

1a

Referinţă - legislaţia românească

Art.7 din anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr. 188/2002, cu modificările şi

completările ulterioare.

Referinţă - legislaţia UE/internaţională

Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991, Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 septembrie 2003

şi Regulamentul (CE) nr. 1137/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 octombrie 2008

Obiective de mediu

Eutrofizare

Ind. 5.1.1

Aportul DIP şi DIN din activităţile antropice să fie constant sau să scadă Percentila 75 a mediilor anuale ale concentraţiilor nutrienţilor în apele marine trebuie să fie mai mică decât valorile limită

Ind. 5.1.2

Nivelurile nutrienţilor să conducă la menţinerea unui raport N/P > 10

Contaminanţi

Ind. 8.1.1.

Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse

Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse

Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse

Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse

Descriptori

D5 Eutrofizare

D8 Contaminanţi în mediul marin

Presiuni principale

• Introducerea de nutrienţi şi de alte substanţe bogate în azot şi fosfor

• Introducerea de substanţe organice

• Introducerea de compuşi sintetici

• Introducerea de substanţe şi compuşi nesintetici

• Introducerea de radionuclizi

• Introducerea de organisme patogene microbiene

Activitate/Tematică

Descărcări de ape uzate orăşăneşti /Activităţi terestre

Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura are o contribuţie ridicată la atingerea obiectivelor legate de D5 Eutrofizare şi D8 Contaminanţi în mediul marin.

Titlul măsurii

Descărcările de ape uzate epurate în zonele stagnante din Marea Neagră se realizeaza prin conducte de descărcare în larg, prevăzute cu posibilităţi de

dispersie

Nr./codul măsurii

RO-ME-025

Categoria de măsuri UE

1a

Referinţă - legislaţia românească

Art.4 din anexa nr.3 la Hotărârea Guvernului nr. 188/2002, cu modificările şi

completările ulterioare.

Referinţă - legislaţia

UE/internaţională

Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991.

Obiective de mediu

Eutrofizare

Ind. 5.1.1

Aportul DIP şi DIN din activităţile antropice să fie constant sau să scadă Percentila 75 a mediilor anuale ale concentraţiilor nutrienţilor în apele marine trebuie să fie mai mică decât valorile limită

Ind. 5.1.2

Nivelurile nutrienţilor să conducă la menţinerea unui raport N/P > 10

Contaminanţi

Ind. 8.1.1.

Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse

Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse

Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse

Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici măsurate în Mytilus

galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse

Descriptori

D5 Eutrofizare

D8 Contaminanţi în mediul marin

Presiuni principale

• Introducerea de nutrienţi şi de alte substanţe bogate în azot şi fosfor

• Introducerea de substanţe organice

• Introducerea de compuşi sintetici

• Introducerea de substanţe şi compuşi nesintetici

• Introducerea de radionuclizi

• Introducerea de organisme patogene microbiene

Activitate/Tematică

Descărcări de ape uzate orăşăneşti /Activităţi terestre

Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura are o contribuţie moderată la atingerea obiectivelor legate de D5

Eutrofizare şi D8 Contaminanţi în mediul marin.

Titlul măsurii

Modernizarea şi extinderea staţiilor de epurare ale unităţilor industriale,

precum şi reducerea emisiilor de substanţe poluante

Nr./codul măsurii

RO-ME-026

Categoria de măsuri UE

1b

Referinţă - legislaţia românească

Hotărârea Guvernului nr.859/2016 pentru aprobarea Planului naţional de management actualizat aferent porţiunii din bazinul hidrografic internaţional al

fluviului Dunărea, care este cuprins în teritoriul României.

Referinţă - legislaţia UE/internaţională

Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei

Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991,

Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea şi controlul integrat al poluării)

Obiective de mediu

Eutrofizare

Ind. 5.1.1

Aportul DIP şi DIN din activităţile antropice să fie constant sau să scadă Percentila 75 a mediilor anuale ale concentraţiilor nutrienţilor în apele marine trebuie să fie mai mică decât valorile limită

Ind. 5.1.2

Nivelurile nutrienţilor să conducă la menţinerea unui raport N/P > 10

Contaminanţi

Ind. 8.1.1.

Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse

Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse

Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse

Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să

apară efecte adverse

Descriptori

D5 Eutrofizare

D8 Contaminanţi în mediul marin

Presiuni principale

• Introducerea de nutrienţi şi de alte substanţe bogate în azot şi fosfor

• Introducerea de substanţe organice

• Introducerea de compuşi sintetici

• Introducerea de substanţe şi compuşi nesintetici

• Introducerea de radionuclizi

• Introducerea de organisme patogene microbiene

Activitate/Tematică

Descărcări de ape uzate orăşăneşti /Activităţi terestre

Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura are o contribuţie ridicată la atingerea obiectivelor legate de D5

Eutrofizare şi D8 Contaminanţi în mediul marin.

Titlul măsurii

Apele uzate provenite de la unităţile medicale şi veterinare, curative sau profilactice, precum şi de la orice fel de întreprinderi şi instituţii care prin specificul activităţii lor pot produce contaminarea cu agenţi patogeni, se descarcă în reţelele de canalizare ale localităţilor şi în staţiile de epurare numai în condiţiile în care s-au luat toate măsurile de dezinfecţie si

sterilizare prevăzute de legislaţia sanitară în vigoare

Nr./codul măsurii

RO-ME-027

Categoria de măsuri UE

1a

Referinţă - legislaţia românească

Art. 6 din anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului nr. 188/2002, cu modificările şi

completările ulterioare

Referinţă - legislaţia UE/internaţională

Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991, Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 septembrie 2003

şi Regulamentul (CE) nr. 1137/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 octombrie 2008.

Obiective de mediu

Nu sunt definte obiective cărora li se adresează această măsură

Descriptori

D8 Contaminanţi în mediul marin

Presiuni principale

- Introducerea de organisme patogene microbiene

Activitate/Tematică

Descărcări de ape uzate orăşăneşti /Activităţi terestre

Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor

Deşi nu contribuie la atingerea niciunui obiectiv definit, RO-ME-027 poate fi importantă în perspectiva actualizării definirii obiectivelor D8 Contaminanţi în

mediul marin (referitor contaminanţii microbiologici).

Titlul măsurii

Actualizarea codului de bune practici agricole în funcţie de progresele în domeniu şi de apariţia de noi tehnologii şi practici agricole cu impact redus asupra mediului acvatic

Nr./codul măsurii

RO-ME-028

Categoria de măsuri UE

1a

Referinţă - legislaţia românească

Art. 5 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea

Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, cu modificările şi completările ulterioare.

Referinţă - legislaţia UE/internaţională

Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole.

Obiective de mediu

Eutrofizare

Ind. 5.1.1

Aportul DIP şi DIN din activităţile antropice să fie constant sau să scadă Percentila 75 a mediilor anuale ale concentraţiilor nutrienţilor în apele marine trebuie să fie mai mică decât valorile limită

Ind. 5.1.2

Nivelurile nutrienţilor să conducă la menţinerea unui raport N/P > 10

Contaminanţi

Ind. 8.1.1.

Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să

apară efecte adverse

Descriptori

D5 Eutrofizare

D8 Contaminanţi în mediul marin

Presiuni principale

-Introducerea de nutrienţi şi de alte substanţe bogate în azot şi fosfor

-Introducerea de substanţe organice

-Introducerea de compuşi sintetici

Activitate/Tematică

Descărcări de ape uzate din agricultură /Activităţi terestre

Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura are o contribuţie ridicată la atingerea obiectivelor legate de D5 Eutrofizare şi D8 Contaminanţi în mediul marin.

Titlul măsurii

Exploatarea plajelor din zone amenajate pentru îmbăiere, pe malul mării, se face cu respectarea următoarelor cerinţe:

• întreţinerea curăţeniei, dotarea cu recipiente adecvate pentru colectarea deşeurilor (un recipient la 150 m2 zonă de plajă);

• să nu existe reziduuri solide;

• să nu existe spumă, detergenţi;

• să nu existe pete de produse petroliere;

• respectarea numărul recomandat de dotări sanitare

Nr./codul măsurii

RO-ME-029

Categoria de măsuri UE

1a

Referinţă - legislaţia românească

Art.9 alin.(1) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 88/2004 pentru aprobarea

Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi control al zonelor naturale utilizate pentru îmbăiere, cu modificările şi completările ulterioare.

Referinţă - legislaţia UE/internaţională

Directiva 2006/7/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 februarie 2006 privind gestionarea calităţii apei pentru scăldat şi de abrogare a Directivei

76/160/CE

Obiective de mediu

Eutrofizare

Ind. 5.1.1

Aportul DIP şi DIN din activităţile antropice să fie constant sau să scadă Percentila 75 a mediilor anuale ale concentraţiilor nutrienţilor în apele marine trebuie să fie mai mică decât valorile limită

Ind. 5.1.2

Nivelurile nutrienţilor să conducă la menţinerea unui raport N/P > 10

Contaminanţi

Ind. 8.1.1.

Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse

Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse

Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în Mytilus

galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse

Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse

Deşeuri marine

Ind. 10.1.1 Tendinţa descrescătoare a cantităţii de deşeuri marine aduse şi/sau depozitate pe ţărm

Ind. 10.1.2 Tendinţa descrescătoare a cantităţii de deşeuri marine din coloana de apă şi depozitate pe fundul mării

Descriptori

D5 Eutrofizare

D8 Contaminanţi în mediul marin D10 Deşeuri marine

Presiuni principale

-Introducerea de nutrienţi şi de alte substanţe bogate în azot şi fosfor

-Introducerea de substanţe organice

-Introducerea de compuşi sintetici

• Introducerea de compuşi nesintetici

• Introducerea de organisme patogene microbiene

• Introducerea de alte substanţe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice şi/sau intenţionate a acestora în mediul marin

-Deşeuri marine

Activitate/Tematică

Turism şi recreere, inclusiv sporturi nautice/Recreere

Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura are o contribuţie ridicată la atingerea obiectivelor legate de D5Eutrofizare , D8 Contaminanţi în mediul marin şi D10 Deşeuri marine.

Titlul măsurii

Realizarea, de către administratorii porturilor maritime, de instalaţii specializate pentru colectarea, preluarea şi epurarea corespunzătoare a apelor uzate provenite de la nave şi instalaţii plutitoare sau din scăpări accidentale

Nr./codul măsurii

RO-ME-030

Categoria de măsuri UE

1a

Referinţă - legislaţia românească

Art.22 din Legea apelor nr.107/1996, cu modificările şi completările ulterioare

Referinţă - legislaţia UE/internaţională

Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000.

Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive2011

Directiva (UE) 2019/883 a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind instalaţiile portuare de preluare pentru predarea deşeurilor provenite de la nave, de modificarea a Directivei 2010/65/UE şi de abrogare a Directivei 2000/59/CE şi Regulamentul nr. 1137/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 octombrie 2008

Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, aşa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta (MARPOL 73/78)

Obiective de mediu

Eutrofizare

Ind. 5.1.1

Aportul DIP şi DIN din activităţile antropice să fie constant sau să scadă; Percentila 75 a mediilor anuale ale concentraţiilor nutrienţilor în apele marine trebuie să fie mai mică decât valorile limită

Ind. 5.1.2

Nivelurile nutrienţilor să conducă la menţinerea unui raport N/P > 10

Contaminanţi

Ind. 8.1.1.

Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse

Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să

apară efecte adverse

Descriptori

D5 Eutrofizare

D8 Contaminanţi în mediul marin

Presiuni principale

-Introducerea de nutrienţi şi de alte substanţe bogate în azot şi fosfor

-Introducerea de substanţe organice

-Introducerea de compuşi sintetici

• Introducerea de substanţe şi compuşi nesintetici

• Introducerea de organisme patogene microbiene

• Introducerea de alte substanţe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice şi/sau intenţionate a acestora în

mediul marin

Activitate/Tematică

Transport naval/Transport

Operaţiuni portuare/poziţionare de conducte şi cabluri submarine/Structuri realizate de om

Contribuţia măsurii la

atingerea obiectivelor

Măsura are o contribuţie potenţial ridicată la atingerea obiectivelor legate de D5

Eutrofizare şi D8 Contaminanţi în mediul marin.

Titlul măsurii

Dotarea administraţiilor porturilor maritime, precum şi a potenţialilor poluatori cu mijloace specifice de intervenţie în cazuri de poluări

accidentale şi utilizara acestora indiferent de cauza apariţiei fenomenului de poluare

Nr./codul măsurii

RO-ME-031

Categoria de măsuri UE

1a

Referinţă - legislaţia românească

Art.23 din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare

Referinţă - legislaţia UE/internaţională

Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000.

Conventia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, aşa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta (MARPOL

73/78)

Obiective de mediu

Ind. 8.1.1.

Percentila 75 a concentraţiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse

Percentila 75 a concentraţiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse

Descriptori

D8 Contaminanţi în mediul marin

Presiuni principale

-Introducerea de compuşi sintetici

- Introducerea de alte substanţe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice şi/sau intenţionate a acestora în

mediul marin

Activitate/Tematică

Transport naval/Transport

Operaţiuni portuare/poziţionare de conducte şi cabluri submarine/Structuri realizate de om

Contribuţia măsurii la

atingerea obiectivelor

Măsura are o contribuţie moderată la atingerea obiectivelor legate de D8

Contaminanţi în mediul marin (limitare geografică).

Titlul măsurii

Realizarea lucrărilor de amenajare, conform Master Planului "Protecţia şi reabilitarea zonei costiere", necesare pentru îmbunătăţirea fluxului de sedimente transportate de Dunăre

Nr./codul măsurii

RO-ME-032

Categoria de măsuri UE

1b

Referinţă - legislaţia românească

Hotărâre a Guvernului nr.859/2016.

Referinţă - legislaţia UE/internaţională

Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000.

Directiva 2011/92/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului

Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 iunie

2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului

Obiective de mediu

Nu sunt definite obiective/ţinte legate de modificări ale condiţiilor hidrografice

Descriptori

D1 Biodiversitate-habitate bentale D4 Reţele trofice marine

D6 Integritatea fundului mării

D7 Modificarea permanentă a condiţiilor hidrografice

Presiuni principale

-Sufocare (de exemplu punerea în funcţiune de structuri realizate de om sau evacuarea reziduurilor de dragare)

-Colmatare (de exemplu prin construcţii permanente)

-Modificări în înnămolire (de exemplu la deversări, la mărirea scurgerilor sau la dragare/evacuarea reziduurilor de dragare)

-Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de

pescuitul comercial, navigaţie, manevrele de ancorare)

Activitate/Tematică

Dragaje/Extracţie de resurse minerale

Protecţie costieră, recuperare de ţărm, interactiune ţărm-apă/Structuri realizate

de om

Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura este importantă în contextul eroziunii continue a zonei costiere, dar trebuie bine evaluat impactul asupra habitatelor bentale.

Titlul măsurii

Elaborarea şi implementarea planului de preluare şi gestionare a deşeurilor generate de nave şi/sau a reziduurilor mărfii

Nr./codul măsurii

RO-ME-033

Categoria de măsuri UE

1a

Referinţă - legislaţia românească

Ordonanţa Guvernului nr.20/2012 privind instalaţiile portuare de preluare a deşeurilor generate de nave şi a reziduurilor mărfii, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 210/2013, cu modificările ulterioare.

Referinţă - legislaţia UE/internaţională

Directiva (UE) 2019/883 a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 aprilie 2019 şi Regulamentul nr. 1137/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 octombrie 2008.

Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, aşa

cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta (MARPOL 73/78)

Obiective de mediu

Eutrofizare

Ind. 5.1.1

Aportul DIP şi DIN din activităţile antropice să fie constant sau să scadă

Contaminanţi

Ind. 8.1.1.

Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse.

Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse.

Percentila 75 a concentraţiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse.

Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse. Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse. Percentila 75 a concentraţiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse.

Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse.

Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse

Deşeuri marine

Ind. 10.1.1 Tendinţa descrescătoare a cantităţii de deşeuri marine aduse şi/sau depozitate pe ţărm

Ind. 10.1.2 Tendinţa descrescătoare a cantităţii de deşeuri marine din coloana de apă şi depozitate pe fundul mării.

Descriptori

D5 Eutrofizare

D8 Contaminanţi în mediul marin

D10 Deşeuri marine

Presiuni principale

-Introducerea de nutrienţi şi de alte substanţe bogate în azot şi fosfor

-Introducerea de substanţe organice

-Introducerea de organisme patogene microbiene

-Introducerea de substanţe şi compuşi nesintetici

-Introducerea de compuşi sintetici

-Introducerea de radionuclizi

-Introducerea de alte substanţe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice şi/sau intenţionate a acestora în mediul marin;

-Deşeuri marine

Activitate/Tematică

Transport naval/Transport

Operaţiunii portuare/Structuri realizate de om

Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura are o contribuţie potenţial ridicată la atingerea obiectivelor legate de

D10 Deşeuri marine, D8 Contaminanţi în mediul marin şi D5 Eutrofizare.

Titlul măsurii

Administraţiile portuare trebuie să asigure dotarea şi disponibilitatea permanentă a instalaţiilor portuare de preluare a deşeurilor generate de nave şi a reziduurilor mărfii şi să instituie un sistem de tarifare aplicabil navelor, astfel încât să încurajeze navele să predea deşeurile generate

şi/sau reziduurile mărfii la instalaţiile portuare de preluare şi să nu le descarce în mare

Nr./codul măsurii

RO-ME-034

Categoria de măsuri UE

1a

Referinţă - legislaţia românească

Ordonanţa Guvernului nr. 20/2012, aprobată cu modificări prin Legea nr.

210/2013, cu modificările ulterioare.

Referinţă - legislaţia UE/internaţională

Directiva (UE) 2019/883 a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 aprilie 2019 şi Regulamentul nr. 1137/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 octombrie 2008.

Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, aşa

cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta (MARPOL 73/78)

Obiective de mediu

Eutrofizare

Ind. 5.1.1

Aportul DIP şi DIN din activităţile antropice să fie constant sau să scadă

Contaminanţi

Ind. 8.1.1.

Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse.

Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse.

Percentila 75 a concentraţiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse.

Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse. Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici în sedimentele marine

este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse.

Percentila 75 a concentraţiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse.

Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse.

Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse.

Deşeuri marine

Ind. 10.1.1 Tendinţa descrescătoare a cantităţii de deşeuri marine aduse şi/sau depozitate pe ţărm

Ind. 10.1.2 Tendinţa descrescătoare a cantităţii de deşeuri marine din coloana de apă şi depozitate pe fundul mării

Descriptori

D5 Eutrofizare

D8 Contaminanţi în mediul marin D10 Deşeuri marine

Presiuni principale

-Introducerea de nutrienţi şi de alte substanţe bogate în azot şi fosfor

-Introducerea de substanţe organice

-Introducerea de organisme patogene microbiene

-Introducerea de substanţe şi compuşi nesintetici

-Introducerea de compuşi sintetici

-Introducerea de alte substanţe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice şi/sau intenţionate a acestora în mediul marin

-Deşeuri marine

Activitate/Tematică

Transport naval/Transport

Operaţiunii portuare/Structuri realizate de om

Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura are o contribuţie potenţial ridicată la atingerea obiectivelor legate de

D10 Deşeuri marine, D8 Contaminanţi în mediul marin şi D5 Eutrofizare.

Titlul măsurii

Solicitarea şi obţinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiecte publice sau private sau pentru modificarea ori extinderea activităţilor

existente, pentru proiecte de dezafectare, inclusiv în arii marine protejate, care pot avea impact semnificativ asupra mediului marin

Nr./codul măsurii

RO-ME-035

Categoria de măsuri UE

1a

Referinţă - legislaţia românească

Art.11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi

completările ulterioare

Referinţă - legislaţia UE/internaţională

Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 decembrie 2011

Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 iunie 2001

Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului

din 11 decembrie 2013.

Obiective de mediu

Habitate pelagice

Ind. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depaşească valorile limită în 10 % din observaţiile din sezonul de vară în ultimii 6 ani

Peşti

Ind. 1.1.1 Aria de distribuţie a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană şi se situeaza în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate în peste 50% din observaţiile din ultimii 6 ani

Ind. 1.3.1 Condiţiile populaţiei speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană şi se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii

Ind. 4.3.1 Mărimea populaţiei speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană şi se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii

Mamifere marine

Ind. 1.1.1 Menţinerea distribuţiei şi frecvenţei speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate

Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate

Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis)

Păsări marine

Ind. 1.1.1 Menţinerea sau creşterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuţiei speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan)

Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman şi natural

Ind. 1.5.1 Suprafaţa habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan se va menţine sau va creşte

Ind. 4.3.1 Mărimea/abundenţa populaţiei (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menţine în limita a 95% din abundenţa naturală a speciilor migratoare din România şi va creşte pe termen lung

Habitate bentale

Ind. 1.4.1

1110-1: Menţinerea existenţei celor trei pajişti de Zostera noltei în zona Mangalia

1110-8: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Costineşti-2 Mai

Nisipuri cu Donax trunculus: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Năvodari- 2 Mai

1140-3: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Eforie Nord-Eforie Sud 1170-7: Menţinerea distribuţiei actuale în zona 2 Mai-Vama Veche

1170-8: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Cap Aurora-Vama Veche

1170-10: Menţinerea distribuţiei actuale în punctele Agigea, Costineşti şi Vama Veche

1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menţinerea distribuţiei actuale pe tot şelful României între izobatele de 30 - 50 m

1170-9: Menţinerea distribuţiei actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral Ind. 1.5.1

1110-1: Suprafaţa ocupată de habitat 2'2,43 ha 1140-3: Suprafaţa ocupată de habitat 2'2,06 ha 1170-7: Suprafaţa ocupată de habitat 2'1,8 ha 1170-8: Suprafaţa ocupată de habitat 2'46 ha 1170-10: Suprafaţa ocupată de habitat 2'1 ha

Ind. 1.6.1

Înălţimea frunzelor de Zostera noltei în iunie 2'70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera noltei în zonele de creştere ale pajiştilor 2'70 cm

Înălţimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece 2'100 cm; frecvenţa exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 m2 2'50%

Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) 2'50 mm SL

Frecvenţa juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 m2 2'50%; dimensiunea

maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) 2'22 - 24 mm SL

Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 - 50 mm SL

Dimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 - 350 mm TL

Ind. 1.6.2

1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajiştilor 2'50%; biomasa foliară a Zostera noltei 2'1600 g m-2

1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor 2'50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite 2'3000 g•m-2

1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2' 50%; biomasa vie a

Mytilus galloprovincialis 2'5000 g•m-2

Densitatea populaţiei de Donacilla cornea 2'3300 ind•m-2 Densitatea populaţiei de Donax trunculus 2'200 ind•m-2

1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor 2'50% Densitatea populaţiei de Lentidium mediterraneum 2' 9000 ind•m-2; biomasa vie a Lentidium mediterraneum 2'100 g•m-2

1170-9:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2' 80%; biomasa vie a

Mytilus galloprovincialis 2'8000 g•m-2

Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m2 2'16 g•m-2 Ind. 4.3.1

Densitatea populaţiei de Lentidium mediterraneum 2'9000 ind•m-2

Densitatea populaţiei de Arenicola marina 2'0,1 ind•m-2; Densitatea populaţiei de Necallianassa truncata 2'1 ind•m-2

Densitatea populaţiei de Mytilus galloprovincialis 2'500 ind.m-2

Densitatea populaţiei de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m2 2'200 ind•m-2 Ind. 6.2.1

1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajistilor 2'50%; Frecvenţa decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 m2 = 100%; Frecvenţa decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 m2 2'30%

1170-8: Acoperirea cu Cystoseira.barbata in interiorul centurilor 2'50%; Frecvenţa epifitei Colaconema thuretii în patrate de 1 m2 2'80%; Frecvenţa gastropodului Gibbula divaricata în patrate de 1 m2 2'30% Frecvenţa gastropoduluiiTricolia pullus în pătrate de 1 m2 2'1%

1170-2: Frecvenţa algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 m2 2'10%; Frecvenţa decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 m2 2'70%

1140-3: Frecvenţa polichetului Ophelia bicornis în probe 2' 1%; Frecvenţa

mysidului Gastrosaccus sanctus în probe 2' 50%

1170-9: Frecvenţa decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 m2 ; Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat 2'1 colonie m-2

Ind. 6.2.3

1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis

(lungimea cochiliei) 2'50 mm SL

1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis

(lungimea cochiliei) 2'70 mm SL

Specii neindigene

Ind. 2.2.1 Menţinerea raportului actual specii neindigene/specii indigene, ca număr de specii şi/sau abundenţă în cadrul fiecărui grup, la litoralul românesc al Mării Negre

Ind. 2.2.1 Tendinţa descrescătoare a speciilor neindigene nou introduse

Specii comerciale de peşti şi moluşte

Ind. 3.1.1

Menţinerea mortalităţii prin pescuit F :S FMSY = 0,64 (sprot)

Tendinţă constantă de scădere a valorilor mortalităţii cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY= (F 0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 şi F = 0,15-limite de referinţă (calcan)

Tendinţă constantă de scădere a mortalităţii cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depăşească valoarea limită de referinţă de 0,54 (FMSY = F :S0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalităţii naturale M 1-3= 0,81 şi rate de exploatare E :S0,4 (hamsie);

Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,4 (bacaliar) Reducerea drastică a efortului de pescuit, F :S FMSY = 0,15 (calcan) Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid)

Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,54 (hamsie) Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,18 (rechin) Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,46 (barbun) Ind. 3.1.2

Menţinerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,082 (sprot) Menţinerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,033 (calcan)

Ind. 3.2.1 Creşterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) şi barbun (Mullus barbatus ponticus)

Ind. 3.2.2

Menţinerea stocului de şprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ

60.000 tone

Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500 -

2.000 tone

Ind. 3.3.1

Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 - 2 ani (şprot) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 5 - 6 ani (calcan) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (bacaliar) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin)

Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun)

Eutrofizare

Ind. 5.1.1 Aportul DIP şi DIN din activităţile antropice să fie constant sau să scadă

Ind. 5.2.2 Percentila 5 a valorilor transparenţei în apele marine trebuie să fie mai mare decât valoarea limită

Ind. 5.3.1 Menţinerea distribuţiei spaţiale a speciilor perene cheie (Cystoseira, Zostera) în limite stabile (peste 60 %), fără o fragmentare a câmpurilor datorată activităţilor antropice

Contaminanţi

Ind. 8.1.1.

Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse

Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse

Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse

Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse

Deşeuri marine

Ind. 10.1.1 Tendinţa descrescătoare a cantităţii de deşeuri marine aduse şi/sau depozitate pe ţărm

Ind. 10.1.2 Tendinţa descrescătoare a cantităţii de deşeuri marine din coloana de

apă şi depozitate pe fundul mării.

Descriptori

D1 Biodiversitate-habitate bentale, habitate pelagice, peşti, păsări marine, mamifere marine

D2 Specii neindigene

D3 Specii comerciale de peşti şi moluşte D4 Reţele trofice marine

D5 Eutrofizare

D6 Integritatea fundului mării

D7 Modificarea permanentă a condiţiilor hidrografice D8 Contaminanţi în mediul marin

D9 Contaminanţi în peşti şi fructe de mare D10 Deşeuri marine

D11 Forme de energie introduse în mediul marin, inclusiv zgomotul subacvatic

Presiuni principale

-Sufocare (de exemplu punerea în funcţiune de structuri realizate de om sau evacuarea reziduurilor de dragare)

-Colmatare (de exemplu prin construcţii permanente)

-Modificări în înnămolire (de exemplu la deversări, la mărirea scurgerilor sau la dragare /evacuarea reziduurilor de dragare)

-Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigaţie, manevrele de ancorare)

-Introducerea de specii neindigene si translocatii

- Extracţia selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial şi sportiv)

-Introducerea de nutrienţi şi de alte substanţe bogate în azot şi fosfor

-Introducerea de substanţe organice

-Modificări importante în regimul salinităţii

-Modificări importante în regimul temperaturii

-Introducerea de compuşi sintetici

-Introducerea de substanţe şi compuşi nesintetici

-Introducerea de alte substanţe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice şi/sau intenţionate a acestora în mediul marin

-Deşeuri marine

-Zgomot subacvatic

Activitate/Tematică

Extracţia de hidrocarburi marine (petrol şi gaz); prospecţiuni seismice/Producere de energie

Pescuit/Extracţie de resurse vii

Acvacultură/Producere de hrană

Protecţie costieră, recuperare de ţărm, interacţiune ţărm-apă; operaţiunile de poziţionare a cablurilor şi conductelor submarine/Structuri realizate de om Dragaje/Extracţie de resurse minerale

Turism şi recreere, inclusiv sporturi nautice/Recreere Transport naval/Transport

Depozitarea deşeurilor solide, inclusiv material dragat/Depozitare deşeuri

Cercetare marină, activităţi educative/Cercetare

Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura are o contribuţie potenţial ridicată la atingerea tuturor

obiectivelor/ţintelor definite în prezent.

Titlul măsurii

Desfăşurarea activităţilor existente, precum şi începerea activităţilor noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului, inclusiv în arii marine protejate, se realizează numai în baza autorizaţiei /autorizaţiei integrate de

mediu

Nr./codul măsurii

RO-ME-036

Categoria de măsuri UE

1a

Referinţă - legislaţia românească

Art.12 alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005, aprobată

cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare

Referinţă - legislaţia UE/internaţională

Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 decembrie 2011

Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 iunie 2001

Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013

Obiective de mediu

Habitate pelagice

Ind. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depaşească valorile limită în 10 % din observaţiile din sezonul de vară în ultimii 6 ani

Peşti

Ind. 1.1.1 Aria de distribuţie a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană şi se situeaza în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate în peste 50% din observaţiile din ultimii 6 ani

Ind. 1.3.1 Condiţiile populaţiei speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană şi se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii

Ind. 4.3.1 Mărimea populaţiei speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană şi se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii

Mamifere marine

Ind. 1.1.1 Menţinerea distribuţiei şi frecvenţei speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate

Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate

Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis)

Păsări marine

Ind. 1.1.1 Menţinerea sau creşterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuţiei speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan)

Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman şi natural

Ind. 1.5.1 Suprafaţa habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan se va menţine sau va creşte

Ind. 4.3.1 Mărimea/abundenţa populaţiei (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menţine în limita a 95% din abundenţa naturală a speciilor migratoare din România şi va creşte pe termen lung

Habitate bentale

Ind. 1.4.1

1110-1: Menţinerea existenţei celor trei pajişti de Zostera noltei în zona Mangalia

1110-8: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Costineşti-2 Mai

Nisipuri cu Donax trunculus: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Năvodari- 2 Mai

1140-3: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Eforie Nord-Eforie Sud 1170-7: Menţinerea distribuţiei actuale în zona 2 Mai-Vama Veche

1170-8: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Cap Aurora-Vama Veche

1170-10: Menţinerea distribuţiei actuale în punctele Agigea, Costineşti şi Vama Veche

1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menţinerea distribuţiei actuale pe tot şelful României între izobatele de 30 - 50 m

1170-9: Menţinerea distribuţiei actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral Ind. 1.5.1

1110-1: Suprafaţa ocupată de habitat 2'2,43 ha 1140-3: Suprafaţa ocupată de habitat 2'2,06 ha

1170-7: Suprafaţa ocupată de habitat 2'1,8 ha 1170-8: Suprafaţa ocupată de habitat 2'46 ha 1170-10: Suprafaţa ocupată de habitat 2'1 ha Ind. 1.6.1

Înălţimea frunzelor de Zostera. noltei în iunie 2'70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera noltei în zonele de creştere ale pajiştilor 2'70 cm

Înălţimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece 2'100 cm; frecvenţa exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 m2 2'50%

Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) 2'50 mm SL

Frecvenţa juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 m2 2'50%; dimensiunea

maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) 2'22 - 24 mm SL

Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 - 50 mm SL

Dimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 - 350 mm TL

Ind. 1.6.2

1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajiştilor 2'50%; biomasa foliară a Zostera.noltei 2'1600 g m-2

1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor 2'50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite 2'3000 g•m-2

1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2' 50%; biomasa vie a

Mytilus galloprovincialis 2'5000 g•m-2

Densitatea populaţiei de Donacilla cornea 2'3300 ind•m-2 Densitatea populaţiei de Donax trunculus 2'200 ind•m-2

1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor 2'50% Densitatea populaţiei de Lentidium mediterraneum 2' 9000 ind•m-2; biomasa vie a Lentidium mediterraneum 2'100 g•m-2

1170-9:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2' 80%; biomasa vie a

Mytilus galloprovincialis 2'8000 g•m-2

Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m2 2'16 g•m-2 Ind. 4.3.1

Densitatea populaţiei de Lentidium mediterraneum 2'9000 ind•m-2

Densitatea populaţiei de Arenicola marina 2'0,1 ind•m-2; Densitatea populaţiei de Necallianassa truncata 2'1 ind•m-2

Densitatea populaţiei de Mytilus galloprovincialis 2'500 ind.m-2

Densitatea populaţiei de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m2 2'200 ind•m-2 Ind. 6.2.1

1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajistilor 2'50%; Frecvenţa decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 m2 = 100%; Frecvenţa decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 m2 2'30%

1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata in interiorul centurilor 2'50%; Frecvenţa epifitei Colaconema thuretii în patrate de 1 m2 2'80%; Frecvenţa gastropodului Gibbula divaricata în patrate de 1 m2 2'30% Frecvenţa gastropoduluiiTricolia pullus în pătrate de 1 m2 2'1%

1170-2: Frecvenţa algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 m2 2'10%; Frecvenţa decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 m2 2'70%

1140-3: Frecvenţa polichetului Ophelia bicornis în probe 2'1%; Frecvenţa mysidului Gastrosaccus sanctus în probe 2'50%

1170-9: Frecvenţa decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 m2 ; Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat 2'1 colonie m-2

Ind. 6.2.3

1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis

(lungimea cochiliei) 2'50 mm SL

1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis

(lungimea cochiliei) 2'70 mm SL

Specii neindigene

Ind. 2.2.1 Menţinerea raportului actual specii neindigene/specii indigene, ca număr de specii şi/sau abundenţă în cadrul fiecărui grup, la litoralul românesc al Mării Negre

Ind. 2.2.1 Tendinţa descrescătoare a speciilor neindigene nou introduse

Specii comerciale de peşti şi moluşte

Ind. 3.1.1

Menţinerea mortalităţii prin pescuit F :S FMSY = 0,64 (sprot)

Tendinţă constantă de scădere a valorilor mortalităţii cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY= (F 0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 şi F = 0,15-limite de referinţă (calcan)

Tendinţă constantă de scădere a mortalităţii cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depăşească valoarea limită de referinţă de 0,54 (FMSY = F :S0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalităţii naturale M 1-3= 0,81 şi rate de exploatare E :S0,4 (hamsie);

Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,4 (bacaliar) Reducerea drastică a efortului de pescuit, F :S FMSY = 0,15 (calcan) Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid)

Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,54 (hamsie) Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,18 (rechin) Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,46 (barbun) Ind. 3.1.2

Menţinerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,082 (sprot) Menţinerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,033 (calcan)

Ind. 3.2.1 Creşterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) şi barbun (Mullus barbatus ponticus)

Ind. 3.2.2

Menţinerea stocului de şprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ

60.000 tone

Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500 -

2.000 tone

Ind. 3.3.1

Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 - 2 ani (şprot) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 5 - 6 ani (calcan)

Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (bacaliar) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun) Eutrofizare

Ind. 5.1.1 Aportul DIP şi DIN din activităţile antropice să fie constant sau să scadă

Ind. 5.2.2 Percentila 5 a valorilor transparenţei în apele marine trebuie să fie mai mare decât valoarea limită

Ind. 5.3.1 Menţinerea distribuţiei spaţiale a speciilor perene cheie (Cystoseira, Zostera) în limite stabile (peste 60 %), fără o fragmentare a câmpurilor datorată activităţilor antropice

Contaminanţi

Ind. 8.1.1.

Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse

Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse

Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse

Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse

Deşeuri marine

Ind. 10.1.1 Tendinţa descrescătoare a cantităţii de deşeuri marine aduse şi/sau depozitate pe ţărm

Ind. 10.1.2 Tendinţa descrescătoare a cantităţii de deşeuri marine din coloana de apă şi depozitate pe fundul mării.

Descriptori

D1 Biodiversitate-habitate bentale, habitate pelagice, peşti, păsări marine, mamifere marine

D2 Specii neindigene

D3 Specii comerciale de peşti şi moluşte D4 Reţele trofice marine

D5 Eutrofizare

D6 Integritatea fundului mării

D7 Modificarea permanentă a condiţiilor hidrografice D8 Contaminanţi în mediul marin

D9 Contaminanţi în peşti şi fructe de mare D10 Deşeuri marine

D11 Forme de energie introduse în mediul marin, inclusiv zgomotul subacvatic

Presiuni principale

-Sufocare (de exemplu punerea în funcţiune de structuri realizate de om sau evacuarea reziduurilor de dragare)

-Colmatare (de exemplu prin construcţii permanente)

-Modificări în înnămolire (de exemplu la deversări, la mărirea scurgerilor sau la dragare /evacuarea reziduurilor de dragare)

-Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigaţie, manevrele de ancorare)

-Introducerea de specii neindigene si translocatii

- Extracţia selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial şi sportiv)

-Introducerea de nutrienţi şi de alte substanţe bogate în azot şi fosfor

-Introducerea de substanţe organice

-Modificări importante în regimul salinităţii

-Modificări importante în regimul temperaturii

-Introducerea de compuşi sintetici

-Introducerea de substanţe şi compuşi nesintetici

-Introducerea de alte substanţe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice şi/sau intenţionate a acestora în mediul marin

-Deşeuri marine

-Zgomot subacvatic

Activitate/Tematică

Extracţia de hidrocarburi marine (petrol şi gaz); prospecţiuni seismice/Producere de energie

Pescuit/Extracţie de resurse vii

Acvacultură/Producere de hrană

Protecţie costieră, recuperare de ţărm, interacţiune ţărm-apă; operaţiunile de poziţionare a cablurilor şi conductelor submarine/Structuri realizate de om Dragaje/Extracţie de resurse minerale

Turism şi recreere, inclusiv sporturi nautice/Recreere Transport naval/Transport

Depozitarea deşeurilor solide, inclusiv material dragat/Depozitare deşeuri

Cercetare marină, activităţi educative/Cercetare

Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura are o contribuţie potenţial

obiectivelor/ţintelor definite în prezent.

ridicată

la

atingerea

tuturor

MĂSURI NOI

ce vor conduce la atingerea stării ecologice bune a mediului marin

Titlul măsurii

Crearea capacităţilor necesare pentru operaţiunile de salvare a cetaceelor rănite sau bolnave, susţinerea activităţilor de intervenţie în cazul cetaceelor

eşuate moarte şi pregătirea unui cod de conduită, care să guverneze funcţionarea centrelor sau a laboratoarelor implicate în această activitate

Nr./codul măsurii

RO-MN-001

Descrierea scurtă şi

Această măsură a fost propusă ca urmare a transpunerii în legislaţia românească

(Legea nr. 91/2000 pentru ratificarea Acordului privind conservarea cetaceelor

precisă a măsurii

din Marea Neagră, Marea Mediterană şi din zona contiguă a Atlanticului, adoptat la Monaco la 24 noiembrie 1996; Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 374/2004 pentru aprobarea Planului de acţiune privind conservarea cetaceelor din apele româneşti ale Mării Negre) a cerinţelor Convenţiei ACCOBAMS prin care, cele 3 specii de delfini ce trăiesc în Marea Neagră, sunt protejate: Tursiops truncatus, Phocoena phocoena, Delphinus delphis (Anexa II a Directivei Habitate). Ca rezultat al identificării deficienţelor privind capacităţile tehnice necesare realizării obiectivelor de protecţie şi conservare a celor 3 specii de mamifere marine, măsura urmăreşte implementarea unor acţiuni destinate creării premiselor pentru salvarea cetaceelor rănite sau bolnave, precum şi intervenţia şi studierea celor eşuate moarte, prin:

1. Pregătirea unui cod de conduită şi crearea unei reţele de voluntari instruiţi privind alertarea şi intervenţia în cazul incidentelor cu delfini eşuaţi, aflaţi în stare precară. În vederea realizării acestei acţiuni, se va promova colaborarea între specialiştii din cadrul institutelor de cercetare, direcţii sanitar veterinare, laboratoare specializate, clinici veterinare, ONG-uri, voluntari;

2. Utilarea, specializarea şi coordonarea centrelor şi laboratoarelor care să preia sarcina tratării mamiferelor rănite (institute de cercetare, clinici veterinare);

3. Crearea unei baze de date specializate privind cazuistica şi raportarea către autorităţile competente naţionale a mortalităţilor şi ratei de succes obţinute ca rezultat al acţinilor de salvare;

4. Analizarea cazurilor eşuate moarte pentru identificarea cauzelor ce au

determinat decesul (naturale sau antropice) (institute de cercetare, direcţii sanitar veterinare, laboratoare specializate, clinici veterinare, ONG-uri).

Categoria de măsuri UE

2b

Tipuri cheie de măsuri

KTM 20 Măsuri de prevenire şi control al efectelor adverse rezultate din pescuit şi alte exploatări/eliminări ale animalelor şi plantelor

KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracţia de specii, inclusiv capturi accidentale

KTM 36 M - Măsuri de reducere a altor tipuri de perturbare biologică, incluzând moartea, rănirea, perturbarea, translocarea speciilor marine native, introducerea de patogeni microbiologici şi introducerea de indivizi modificaţi genetic din specii marine ( ex. din acvacultură)

KTM 37 Măsuri de refacere şi conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor şi speciilor

Obiective de mediu

Ind. 1.1.1 Menţinerea distribuţiei şi frecvenţei speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate

Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate

Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis).

Descriptori

D1 Biodiversitate-mamifere marine D4 Reţele trofice marine

Presiuni principale

• Extragere selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale

• Introducere de deşeuri marine

• Introducere de compuşi sintetici

• Introducere de substanţe şi compuşi nesintetici

• Introducere de zgomot subacvatic

Domenii principale de activitate

pescuit, shipping, producere de energie, operaţiuni portuare, turism/recreere, poziţionare/instalare de cabluri şi conducte submarine

Caracteristici

Mamifere marine

Legături cu alte directive/legislaţii/politi ci

Acordul asupra Conservării Cetaceelor din Marea Neagră, Marea Mediterană şi zona contiguă a Atlanticului din 24.11.1996 (ACCOBAMS)

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 şi de Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 septembrie 2003.

Convenţia privind diversitatea biologică, cu modificările ulterioare.

Convenţia privind Protecţia Mării Negre împotriva poluării, semnată la Bucureşti la 21 aprilie 1992 şi ratificată de România prin Legea nr. 58/1994, cu modificările ulterioare

Instrument pentru

implementare/Mod de implementare

Tehnic Conştietizare/comunicare/diseminare.

Referinţă spaţială/Zone de implementare

Ape teritoriale/Zona Exclusiv Economică

Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura poate avea o contribuţie ridicată la atingerea ţintelor/obiectivelor legate

de mamiferele marine

Impact transfrontalier

Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă impact negativ asupra

mediului marin din ţările riverane Mării Negre

Costuri

Cost ridicat (750.000 - 1.500.000 Euro) - scor 2

Costul estimat pentru implementarea măsurii este de minim ~ 1.200.000 euro

Componentele costului:

1. costuri de management; costuri de comunicare - costuri întâlniri; costuri diseminare - pregătire şi organizare 1 meeting

2. costuri tehnice - echipamente laborator, utilare centru, consumabile, şi altele asemenea

3. costuri training personal

4. costuri cercetare - salarii

Eficienţă

Potenţial ridicată - scor 4

Indicatori pentru măsurarea eficienţei

nr de cetacee salvate/an;

nr. de laboratoare si centre utilate

Evaluare socio- economică

Analiza Cost-Eficienţă: medie Analiza Cost-Beneficiu: medie

Efecte negative secundare

Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin.

Beneficii - moderate:

de mediu:

• îmbunătăţirea stării populaţiei de mamifere marine

• creşterea cunoştintelor legate de cauzele rănirii/deceselor în rândul populaţiei de mamifere marine

Coordonare

Naţională

Fezabilitate tehnică

Dezvoltare nouă

Organizaţii responsabile pentru implementarea măsurii

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Educaţiei şi Cercetării (Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore Antipa"

Constanţa), custozii ariilor marine protejate, ONG "Mare Nostrum"

Oportunităţi de

finanţare

Fonduri publice; proiecte europene (ex. programul HORIZON 2020)

Planificarea implementării/acoperir e temporală

2020-2021

Dificultăţi în

implemetare

Da - infrastructura deficitară

Titlul măsurii

Stabilirea şi administrarea zonelor protejate pentru cetacee, în corespondenţă cu zonele care servesc cetaceelor ca habitate şi/sau care le asigură importante resurse de hrană

Nr./codul măsurii

RO-MN-002

Descrierea scurtă şi precisă a măsurii

Măsura este necesară deoarece, până în prezent, la nivelul Mării Negre nu sunt delimitate zone destinate protecţiei speciilor de delfini, cu precădere a habitatelor lor de hrănire (cu excepţia acelora ce fac parte din ariile protejate, unde beneficiază de regim de protectie) şi a principalelor lor rute de migraţie.

Implementarea măsurii presupune realizarea următoarelor acţiuni:

1. Colectarea datelor de monitorizare sau/şi a observaţiilor privind prezenţa şi etologia populaţiilor de delfini legate de hrănire şi migraţie, la nivel naţional şi regional, în vederea creării modelului de distribuţie;

2. Elaborarea hărţilor în GIS privind habitatele de hrănire şi rutele de migraţie (sezoniere) ale celor 3 specii de delfini la nivel regional şi diseminarea acestora către autorităţile navale, gărzile de coastă, asociaţiile pescăreşti, custozii ariilor protejate, Comisia Mării Negre;

3. Stabilirea unui Protocol şi Plan de Acţiune privind protecţia habitatelor şi a rutelor de migraţie la nivel naţional şi regional, incluzând restricţiile privind activităţile de navigaţie, pescuit, extracţie resurse minerale;

4. Includerea habitatelor/rutelor de protecţie în Planificarea Maritimă Spaţială.

Categoria de măsuri UE

2a

Tipuri cheie de măsuri

KTM 20 Măsuri de prevenire şi control al efectelor adverse rezultate din pescuit şi alte exploatări/ eliminări ale animalelor şi plantelor

KTM 37 Măsuri de refacere şi conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor şi speciilor.

Obiective de mediu

Ind. 1.1.1 Menţinerea distribuţiei şi frecvenţei speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate

Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate

Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis)

Descriptori

D1 Biodiversitate-mamifere marine D4 Reţele trofice marine

Presiuni principale

- Extragere selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale;

• Introducere de deşeuri marine

• Introducere de compuşi sintetici

• Introducere de substanţe şi compuşi nesintetici

• Introducere de zgomot subacvatic

Domenii principale de activitate

pescuit, shipping, producere de energie, operaţiuni portuare, turism/recreere, poziţionare/instalare de cabluri şi conducte submarine

Caracteristici

Mamifere marine

Legături cu alte directive/legislaţii/politi ci

Acordul asupra Conservării Cetaceelor din Marea Neagră, Marea Mediterană şi zona contiguă a Atlanticului din 24.11.1996 (ACCOBAMS)

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 şi de Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 septembrie 2003.

Convenţia privind diversitatea biologică, cu modificările ulterioare.

Convenţia privind protecţia Mării Negre împotriva Poluării, cu modificările ulterioare

Instrument pentru implementare/Mod de

implementare

tehnic legislativ

conştientizare/comunicare/diseminare.

Referinţă spaţială/Zone de implementare

Ape teritoriale/Zona Exclusiv Economică

Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura poate avea o contribuţie potential ridicată la atingerea

ţintelor/obiectivelor legate de mamiferele marine

Impact transfrontalier

Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă impact negativ asupra

mediului marin din ţările riverane Mării Negre

Costuri

Cost scăzut (50.000 - 250.000 Euro) - scor 4

Costul estimat pentru implementarea măsurii este de ~ 224.000 euro,

Componentele costului:

1. costuri de cercetare - salarii; costuri tehnice - achiziţie echipamente PC, software, şi altele asemenea

2. costuri disemniare -1 meeting

3. costuri elaborare plan - planificare, scriere, meeting coordonare, şi altele asemenea

4. costuri cercetare - salarii

Eficienţă

Potenţial ridicată - scor 4

Indicatori pentru măsurarea eficienţei

hărţi GIS

nr. de zone protejate desemnate

Evaluare socio- economică

Analiza Cost-Eficienţă: ridicată (mare) Analiza Cost-Beneficiu: medie

Efecte negative secundare

Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Este posibil ca această măsura să aibă efecte negative asupra unor activităţi economice (pescuit, shipping, instalare cabluri/conducte, şi altele asemenea)

Beneficii - scăzute:

de mediu:

- îmbunătăţirea stării populaţiei de mamifere marine

Beneficiile nu vor apare în această fază, ci doar după implementarea planului de

acţiune.

Coordonare

Naţională

Fezabilitate tehnică

Aplicată frecvent; experienţa vastă / dovezi de bune practici

Organizaţii responsabile pentru implementarea măsurii

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Educaţiei şi Cercetării (Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore Antipa"

Constanţa), Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, custozii ariilor protejate, ONG "Mare Nostrum"

Oportunităţi de finanţare

fonduri publice; proiecte europene (ex. programul HORIZON 2020, CBC RO- BG)

Planificarea implementării/acoperir

e temporală

2020 -2021

Dificultăţi în implemetare

Da-reticenţa unor operatori economici

Titlul măsurii

Protejarea speciilor marine de pasaj, ielcovanul (Puffinus yelkouan) şi subspecia mediteraneană a cormoranului moţat (Phalacrocorax aristotelis desmarestii), precum şi a celorlalte specii importante de păsări protejate incluse înFormularul standard al sitului Natura 2000, ROSPA 0076 Marea

Neagră

Nr./codul măsurii

RO-MN-003

Descrierea scurtă şi precisă a măsurii

Această măsură a fost dezvoltată ca măsură comună între România şi Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic şi administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru mediul marin" în Bulgaria şi România- Faza 2".

Iniţial, măsura dezvoltată se referea la doar două specii de păsări marine (ielcovanul (Puffinus yelkouan) şi subspecia mediteraneană a cormoranului moţat (Phalacrocorax aristotelis desmarestii) selectate ca indicatori comuni pentru Bulgaria şi România, deoarece ambele specii sunt monitorizate pe coastele celor două ţări. Ambele specii sunt incluse în anexa nr. 2 a Protocolului privind Conservarea Biodiversităţii şi Cadrului Natural al Mării Negre din Convenţia privind Protecţia Mării Negre împotriva poluării din 14.06.2002, lista speciilor importante în Marea Neagră (ratificat prin Legea nr. 218/2011). Prima specie este definită ca rară, iar cea de a doua ca fiind în pericol.

Măsura este extinsă la toate speciile importante de păsări marine protejate incluse în Formularul standard al sitului Natura 2000 ROSPA 0076 Marea Neagră şi în Planul de management al ROSPA Marea Neagră.

Măsura urmăreşte adunarea de informaţii cât mai detaliate despre zonele de odihnă şi hrănire speciilor marine selectate şi va susţine programul de Monitorizare D 1,4-Păsări marine din Bulgaria şi România. Activităţile care ar putea afecta diversitatea păsărilor marine vor fi de asemenea monitorizate în cadrul acestei măsuri.

Un alt scop al măsurii este limitarea presiunii din turism şi urbanizare, pescuit, scurgeri de petrol, eroziune costieră în zona costieră.

Implementarea măsurii presupune realizarea următoarelor acţiuni, grupate în 2 faze:

Faza 1:

1. Cercetări pentru determinarea zonelor de odihnă şi hrănire a speciilor marine de pasaj şi a celorlalte specii importante de păsări din ROSPA Marea Neagră;

2. Delimitarea zonelor de odihnă şi hrănire în scopul stabilirii de măsuri pentru protejarea în continuare a speciilor vizate.

Aceasta va conduce la obţinerea următoarelor informaţii:

• identificarea şi cartografierea tipurilor de habitate speciale, în special a celor recunoscute sau identificate de către legislaţia comunitară (Directiva Habitate şi Directiva Păsări) sau de către convenţiile internaţionale ca prezentând un interes special din punct de vedere ştiinţific sau al biodiversităţii;

• habitate din zonele care merită o atenţie specială datorită caracteristicilor, localizării sau importanţei strategice a acestora. Este vorba de zone supuse la presiuni extreme sau specifice sau de zone care necesită un regim de protecţie special.

• descrierea dinamicii populaţiilor, a zonei de răspândire naturale şi a celei reale şi a statutului speciilor de păsări marine prezente în regiunea/subregiunea marină;

  Faza 2

  1. implementarea măsurilor de protecţie spaţială.

Categoria de măsuri UE

2a

Tipuri cheie de măsuri

KTM 15 Măsuri pentru eliminarea treptată a emisiilor, evacuărilor şi pierderilor de substanţe periculoase prioritare sau de reducere a emisiilor, evacuărilor şi pierderilor de substanţe prioritare.

KTM 19 Măsuri de prevenire sau control a efectelor adverse a activităţilor recreative, inclusiv pescuitul la undiţă.

KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit şi alte exploatări/ eliminări ale animalelor şi plantelor.

KTM 21 Măsuri de prevenire şi control a poluării din zonele urbane, infrastructura de transport şi construcţii.

KTM 26 Măsuri de reducere a pierderii fizice de habitate bentale în apele marine.

KTM 27 Măsuri de reducere a daunelor fizice în apele marine (şi care nu sunt raportate în cadrul KTM 6 legat de Directiva Cadru Apă-apele costiere).

KTM 28 Măsuri de reducere a introducerii de energie, inclusiv zgomot subacvatic, asupra mediului marin.

KTM 29 Măsuri pentru reducerea deşeurilor în mediul marin.

KTM 30 Măsuri de reducere a interferenţelor cu procesele hidrologice în mediul marin.

KTM 31 Măsuri de reducere a contaminării cu substanţe periculoase (substanţe sintetice, substanţe nesintetice, radionuclizi) şi eliberării sistematice şi/sau intenţionate de substanţe în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă.

KTM 33 Măsuri de reducere a descărcărilor de nutrienţi şi materie organică în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă.

KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracţia de specii, inclusiv capturi accidentale.

KTM 36 Măsuri de reducere a altor tipuri de perturbare biologică, incluzând moartea, rănirea, perturbarea, translocarea speciilor marine native, introducerea

de patogeni microbiologici şi introducerea de indivizi modificaţi genetic din specii marine ( ex. din acvacultură).

KTM 37 Măsuri de refacere şi conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor şi speciilor.

KTM 38 Măsuri legate de Măsurile de Protecţie Spaţială pentru mediul marin.

Obiective de mediu

Ind. 1.1.1 Menţinerea sau creşterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuţiei speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan)

Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman şi natural

Ind. 1.5.1 Suprafaţa habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menţine sau va creşte

Ind. 4.3.1 Mărimea/abundenţa populaţiei (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menţine în limita a 95% din abundenţa naturală a

speciilor migratoare din România şi va creşte pe termen lung

Descriptori

D1 Biodiversitate-păsări marine

D4 Reţele trofice marine

Presiuni principale

• Extragere selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale;

• Introducere de deşeuri marine

• Introducere de compuşi sintetici

• Introducere de substanţe şi compuşi nesintetici

• Introducere de zgomot subacvatic

Domenii principale de activitate

pescuit, shipping, producere de energie, operaţiuni portuare, turism/recreere, activităţi de pe uscat (industrie, agricultură, deversări de ape reziduale

municipale, pierderea/degradarea habitatelor)

Caracteristici

Păsări marine

Legături cu alte directive/legislaţii/politi

ci

Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009.

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992.

Instrument pentru implementare/Mod de

implementare

Tehnic Legislativ

Referinţă spaţială/Zone de implementare

Ape teritoriale/Zona Exclusiv Economică

Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor

Masura poate avea o contribuţie potenţial ridicată la atingerea

ţintelor/obiectivelor de mediu legate de păsările marine.

Impact transfrontalier

Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din ţările riverane Mării Negre. Dimpotrivă, implementarea

măsurii va avea rezultate pozitive.

Costuri

Cost moderat (250.000 - 750.000 Euro) - scor 3

Costul estimat pentru implementarea masurii: minim 184.000 euro în faza 1; cel mai probabil implementarea fazei 2 va conduce la costuri peste 500.000 euro

Componentele costului:

Faza 1

1. costuri de cercetare -salarii; costuri tehnice - achiziţie echipamente PC, software, şi altele asemenea

2. costuri negociere - pregătire, planificare, meetinguri la nivel naţional şi bilateral

Faza 2 - imposibil de estimat costurile în acest stadiu

Eficienţă

Moderată - scor 3

Indicatori pentru măsurarea eficienţei

Indicatori legaţi de obiectivele de mediu definite referitoare la păsăarile marine

Evaluare socio- economică

Analiza Cost-Eficienţă: medie Analiza Cost-Beneficiu: medie

Efecte negative secundare

Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Măsura ar putea avea efecte negative asupra comerţului privat prin limitarea intenţiilor de investiţii (ex. în construirea de noi ferme de midii, ferme piscicole şi/sau extinderea celor existente sau alte intenţii de dezvoltare a acvaculturii, parcuri eoliene offshore), precum şi asupra turismului -construirea de complexuri de agreement, turism recreativ pe mare, uscat, sporturi, şi altele asemenea.

Beneficii - moderate:

de mediu:

- îmbunătăţirea stării populaţiei de păsări marine

Beneficiile nu vor apare în faza 1, ci doar după implementarea măsurilor de protecţie spaţială - faza 2.

Coordonare

Bilaterală România-Bulgaria

Fezabilitate tehnică

Aplicată; experienţă limitată / incertitudini

Organizaţii responsabile pentru

implementarea măsurii

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, custozii ariilor marine protejate, ONG-uri: Societatea Ornitologică Română,

Mare Nostrum

Oportunităţi de finanţare

Fonduri publice, fondul pentru mediu, proiecte europene (ex. CBC RO-BG,

programul HORIZON 2020, LIFE, şi altele asemenea)

Planificarea implementării/acoperir

e temporală

2020- 2021

Dificultăţi în implemetare

Nu

Titlul măsurii

Elaborarea/actualizarea planurilor de management pentru Ariile Marine

Protejate în conformitate cu cerinţele Directivei Cadru Strategia pentru mediul marin

Nr./codul măsurii

RO-MN-004

Descrierea scurtă şi precisă a măsurii

Această măsura a fost dezvoltată ca măsură coordonată între România şi Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic şi administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru mediul marin" în Bulgaria şi România - Faza 2".

Măsura este necesară având în vedere extinderea unor arii marine protejate (ex. ROSCI 0026 Vama Veche-2 Mai, ROSCI 0273 Zona marina de la Capul Tuzla, şi altele asemenea) şi desemnarea unora noi.

Implementarea eficientă a acesteia necesită următorii paşi:

1. Reevaluarea tipurilor şi stării de conservare a habitatelor şi speciilor din cadrul Ariilor Marine Protejate conform Directivei Cadru Strategia pentru mediul marin;

2. Elaborarea/Revizuirea/actualizarea planurilor de management pentru Ariile Marine Protejate, dacă este necesar, şi punerea în aplicare a măsurilor de conservare, protecţie, refacere şi management incluse în acestea.

Categoria de măsuri UE

2a

Tipuri cheie de măsuri

KTM 15 Măsuri pentru eliminarea treptată a emisiilor, evacuărilor şi pierderilor de substanţe periculoase prioritare sau de reducere a emisiilor, evacuărilor şi pierderilor de substanţe prioritare.

KTM 19 Măsuri de prevenire sau control a efectelor adverse a activităţilor recreative, inclusive pescuitul la undiţă.

KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit şi alte exploatări/ eliminări ale animalelor şi plantelor.

KTM 21 Măsuri de prevenire şi control a poluării din zonele urbane, infrastructura de transport şi construcţii.

KTM 26 Măsuri de reducere a pierderii fizice de habitate bentale în apele marine.

KTM 27 Măsuri de reducere a daunelor fizice în apele marine şi care nu sunt raportate în cadrul KTM 6 legat de Directiva Cadru Ape-apele costiere.

KTM 28 Măsuri de reducere a introducerii de energie, inclusiv zgomot subacvatic, asupra mediului marin.

KTM 29 Măsuri pentru reducerea deşeurilor în mediul marin.

KTM 30 Măsuri de reducere a interferenţelor cu procesele hidrologice în mediul marin.

KTM 31 Măsuri de reducere a contaminării cu substanţe periculoase (substanţe sintetice, substanţe nesintetice, radionuclizi) şi eliberării sistematice şi/sau intenţionate de substanţe în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă.

KTM 33 Măsuri de reducere a descărcărilor de nutrienţi şi materie organică în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă.

KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracţia de specii, inclusiv capturi accidentale.

KTM 36 Măsuri de reducere a altor tipuri de perturbare biologică, incluzând moartea, rănirea, perturbarea, translocarea speciilor marine native, introducerea de patogeni microbiologici şi introducerea de indivizi modificaţi genetic din specii marine ( ex. din acvacultură).

KTM 37 Măsuri de refacere şi conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor şi speciilor.

KTM 38 Măsuri legate de Măsurile de Protecţie Spaţială pentru mediul marin.

Obiective de mediu

Habitate pelagice

Ind. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depaşească valorile limită în 10 % din observaţiile din sezonul de vară în ultimii 6 ani.

Peşti

Ind. 1.1.1 Aria de distribuţie a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană şi se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate în peste 50% din observaţiile din

ultimii 6 ani.

Ind. 1.3.1 Condiţiile populaţiei speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană şi se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii.

Ind. 4.3.1 Mărimea populaţiei speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană şi se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii.

Mamifere marine

Ind. 1.1.1 Menţinerea distribuţiei şi frecvenţei speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate.

Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate.

Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis)

Păsări marine

Ind. 1.1.1 Menţinerea sau creşterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuţiei speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan).

Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman şi natural.

Ind. 1.5.1 Suprafaţa habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menţine sau va creşte.

Ind. 4.3.1 Mărimea/abundenţa populaţiei (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menţine în limita a 95% din abundenţa naturală a speciilor migratoare din România şi va creşte pe termen lung.

Habitate bentale

Ind. 1.4.1

1110-1: Menţinerea existenţei celor trei pajişti de Zostera noltei în zona Mangalia

1110-8: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Costineşti-2 Mai

Nisipuri cu Donax trunculus: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Navodari - 2 Mai

1140-3: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Eforie Nord-Eforie Sud 1170-7: Menţinerea distribuţiei actuale în zona 2 Mai-Vama Veche

1170-8: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Cap Aurora-Vama Veche

1170-10: Menţinerea distribuţiei actuale în punctele Agigea, Costineşti şi Vama Veche

1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menţinerea distribuţiei actuale pe tot şelful României între izobatele de 30 - 50 m

1170-9: Menţinerea distribuţiei actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral Ind. 1.5.1

1110-1: Suprafaţa ocupată de habitat 2'2,43 ha 1140-3: Suprafaţa ocupată de habitat 2'2,06 ha 1170-7: Suprafaţa ocupată de habitat 2'1,8 ha 1170-8: Suprafaţa ocupată de habitat 2' 46 ha

1170-10: Suprafaţa ocupată de habitat 2' 1 ha

Ind. 1.6.1

Înălţimea frunzelor de Zostera noltei în iunie 2' 70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera. noltei în zonele de creştere ale pajiştilor 2' 70 cm

Înălţimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece 2' 100 cm; frecvenţa exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 m2 2' 50%

Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) 2' 50 mm SL

Frecvenţa juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 m2 2' 50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) 2' 22 - 24 mm SL

Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 - 50 mm SL

Dimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 - 350 mm TL

Ind. 1.6.2

1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajiştilor 2'50%; biomasa foliară a Zostera.noltei 2' 1600 g m-2

1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor 2'50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite 2' 3000 g•m-2

1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2' 50%; biomasa vie a

Mytilus galloprovincialis 2' 5000 g•m-2

Densitatea populaţiei de Donacilla cornea 2' 3300 ind•m-2 Densitatea populaţiei de Donax trunculus 2' 200 ind•m-2

1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor 2' 50% Densitatea populaţiei de Lentidium mediterraneum 2' 9000 ind•m-2; biomasa vie a Lentidium mediterraneum 2' 100 g•m-2

1170-9:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2' 80%; biomasa vie a

Mytilus galloprovincialis 2' 8000 g•m-2

Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m2 2' 16 g•m-2 Ind. 4.3.1

Densitatea populaţiei de Lentidium mediterraneum 2' 9000 ind•m-2

Densitatea populaţiei de Arenicola marina 2' 0,1 ind•m-2; Densitatea populaţiei de

Necallianassa truncata 2' 1 ind•m-2

Densitatea populaţiei de Mytilus galloprovincialis 2' 500 ind.m-2

Densitatea populaţiei de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m2 2' 200 ind•m-2 Ind. 6.2.1

1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajistilor 2' 50%; Frecvenţa decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 m2 = 100%; Frecvenţa decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 m2 2' 30%

1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata in interiorul centurilor 2' 50%; Frecvenţa epifitei Colaconema thuretii în patrate de 1 m2 2' 80%; Frecvenţa gastropodului Gibbula divaricata în patrate de 1 m2 2' 30% Frecvenţa gastropoduluiiTricolia pullus în pătrate de 1 m2 2' 1%

1170-2: Frecvenţa algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 m2 2' 10%; Frecvenţa decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 m2 2' 70%

1140-3: Frecvenţa polichetului Ophelia bicornis în probe 2' 1%; Frecvenţa mysidului Gastrosaccus sanctus în probe 2' 50%

1170-9: Frecvenţa decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 m2 ; Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat 2' 1 colonie m-2

Ind. 6.2.3

1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis

(lungimea cochiliei) 2' 50 mm SL

1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis

(lungimea cochiliei) 2' 70 mm SL

Descriptori

D1Biodiversitate - habitate bentale, habitate pelagice, peşti, păsări marine, mamifere marine

D4 Reţele trofice marine

D6 Integritatea fundului mării

Presiuni principale

• Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale, de exemplu pescuitul comercial şi sportiv

• Introducerea de organisme patogene microbiene

• Introducerea de specii neindigene şi translocaţii

• Introducerea de nutrienţi şi de alte substanţe bogate în azot şi fosfor

• Introducerea de substanţe organice, de exemplu apele uzate, maricultura, aluviuni

• Introducerea de compuşi sintetici

• Introducerea de substanţe şi compuşi nesintetici

• Introducerea de radionuclizi

• Introducerea de alte substanţe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice şi/sau intenţionate a acestora în mediul marin

• Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigaţie, manevrele de ancorare)

• Extracţia selectivă (datorată de exemplu explorării şi exploatării resurselor biologice şi nebiologice de pe fundul mării şi din subsol)

• Zgomotul subacvatic (de exemplu activităţi nautice, echipament acustic subacvatic)

• Deşeuri marine

Domenii principale de activitate

Activităţi recreative, precum turism, sport, relaxare, şi altele asemenea; Industrie, precum evacuări directe sau descărcări, extracţie de nisip şi pietriş; Producerea de energie/extracţia de hidrocarburi marine, precum petrol şi gaz natural; Urbanizare, precum deversări de ape reziduale municipale; Agricultură; Activităţi asociate extracţiei de resurse vii, precum pescuit; Acvacultură;

Activităţi de pe mare, precum transport/shipping, inclusiv cu ambarcaţuni mici

Caracteristici

-Păsări marine

-Mamifere marine

-Peşti

-Habitate bentale

-Habitate pelagice

Legături cu alte directive/legislaţii/politi ci

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992.

Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009.

Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 aprilie 2014 de modificare a Directivei 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.

Politica Comună în Domeniul Pescuitului (PCP)

Instrument pentru implementare/Mod de

implementare

Tehnic Legislativ

Conştientizare/comunicare/diseminare

Referinţă spaţială/Zone de implementare

Ape teritoriale/Zona Exclusiv Economică

Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor

Masura poate avea o contribuţie foarte ridicată la atingerea obiectivelor/ţintelor

de stare definite.

Impact transfrontalier

Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă impact negativ asupra

mediului marin din ţările riverane Mării Negre.

Costuri

Cost foarte ridicat (>1.500.000 Euro) - scor 1

Costul implementării acestei măsuri este dificil de estimat, dar cel mai probabil va fi de ordinul zecilor de milioane euro (conform ghidului programului POIM)

Componentele costului:

Faza 1 - elaborarea/revizuirea/actualizare planurilor de management

1. costuri pentru cercetare, precum constituire grup experţi, întâlniri, studii geologice, biologice şi hidrochimice, şi altele asemenea;

2. costuri actualizarea/elaborare/revizuire a planurilor de management, precum costuri experti, întâlniri, comunicare, consultare stakeholderi.

Faza 2 - implementarea măsurilor de protecţie şi conservare .

Cheltuieli foarte dificil de estimat în acest stadiu, dar cel mai probabil costurile vor fi 5.000.000 euro, conform ghidului programului POIM.

Eficienţă

Potenţial ridicată - scor 4

Indicatori pentru măsurarea eficienţei

Numărul de planuri de management elaborate revizuite pentru ariile protejate existente/ariile marine protejate/alte arii protejate sau noi arii protejate;

Numărul de planuri de management implementate pentru ariile protejate existente/ariile marine protejate/alte arii protejate sau noile arii protejate definite.

Evaluare socio- economică

Analiza Cost-Eficienţă: medie Analiza Cost-Beneficiu: medie

Efecte negative secundare

Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. În schimb, măsura poate afecta o serie de activităţi economice prin extinderea ariilor marine protejate şi, implicit, prin elaborarea/revizuirea/actualizarea planurilor de management.

Beneficii - foarte ridicate:

De mediu:

• îmbunătăţirea stării habitatelor bentale, pelagice, mamifere marine, păsări marine, peşti

• îmbunătăţirea stării speciilor marine de floră şi faună protejate Socio-economice

• creşterea numărului de turişti pentru desfăşurarea de activităţi de agreement pe mare

Beneficiile nu vor apare în faza de revizuire/actualizare a planurilor de management, ci doar după implementarea acestora

Coordonare

Naţională

Bilaterală România-Bulgaria

Fezabilitate tehnică

Frecvent aplicată; experienţă vastă / dovezi de bune practici

Organizaţii responsabile pentru implementarea măsurii

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului), Ministerul Educaţiei şi Cercetării(Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" Constanţa", INCD GeoEcoMar), custozii

ariilor marine protejate

Oportunităţi de finanţare

Fonduri publice: proiecte europene, spre ex. programele POIM, HORIZON 2020, CBC RO-BG, LIFE, fonduri alocate prin proiecte de către DG ENV, DG

MARE şi altele asemenea.

Planificarea

implementării/acoperir e temporală

2020 -2021

Dificultăţi în implemetare

Nu

Titlul măsurii

Crearea de reţele coerente şi reprezentative de Arii Marine Protejate care includ Ariile Marine Protejate din România şi Bulgaria, inclusiv planurile

de management. Controlul sporit al activităţilor reglementate în Ariile Marine Protejate

Nr./codul măsurii

RO-MN-005

Descrierea scurtă şi precisă a măsurii

Măsura a fost dezvoltată în comun de România şi Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic şi administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru

„Strategia pentru mediul marin" în Bulgaria şi România - Faza 2".

Această măsură este îndreptată spre crearea unei reţele coerente şi reprezentative, comune/combinate, de Arii Marine Protejate în Zonele Economice Exclusive ale României şi Bulgariei. 'Coerent' şi 'Reprezentativ' se referă la articolul 13 din Directiva Cadru Strategia pentru Mediul Marin. Coerenţa ar putea însemna că ar trebui să existe o conexiune între condiţiile fizice de mediu (vânt, curenţi marini) şi habitate. 'Reprezentativ' ar putea însemna că toate tipurile de habitate importante sunt protejate (ar trebui incluse atât habitatele costiere, cât şi cele offshore).

Măsura urmăreşte îmbunătăţirea mediului marin şi sporirea controlului activităţilor reglementate care ar putea afecta ecosistemele din Ariile Marine Protejate.

Un Grup de Lucru ar trebui să stabilească criteriile pentru definirea reţelei şi să recomande acţiuni pentru realizarea acesteia.

Măsura necesită următoarele acţiuni:

1. Investigarea distribuţiei actuale a Ariilor Marine Protejate, coerenţei şi reprezentativităţii

2. Controlul activităţilor reglementate în sau în apropierea Ariilor Marine

Categoria de măsuri UE

2a

Tipuri cheie de măsuri

KTM 15 Măsuri pentru eliminarea treptată a emisiilor, evacuărilor şi pierderilor de substanţe periculoase prioritare sau de reducere a emisiilor, evacuărilor şi pierderilor de substanţe prioritare

KTM 19 Măsuri de prevenire sau control a efectelor adverse a activităţilor recreative, inclusiv pescuitul la undiţă

KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit şi alte exploatări/ eliminări ale animalelor şi plantelor

KTM 21 Măsuri de prevenire şi control a poluării din zonele urbane, infrastructura de transport şi construcţii

KTM 26 Măsuri de reducere a pierderii fizice de habitate bentale în apele marine KTM 27 Măsuri de reducere a daunelor fizice în apele marine (şi care nu sunt raportate în cadrul KTM 6 legat de Directiva Cadru Apă - apele costiere)

KTM 28 Măsuri de reducere a introducerii de energie, inclusiv zgomot subacvatic, asupra mediului marin

KTM 29 Măsuri pentru reducerea deşeurilor în mediul marin

KTM 30 Măsuri de reducere a interferenţelor cu procesele hidrologice în mediul marin

KTM 31 Măsuri de reducere a contaminării cu substanţe periculoase (substanţe sintetice, substanţe nesintetice, radionuclizi) şi eliberării sistematice şi/sau intenţionate de substanţe în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă KTM 33 Măsuri de reducere a descărcărilor de nutrienţi şi materie organică în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă

KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracţia de specii, inclusiv capturi accidentale

KTM 36 Măsuri de reducere a altor tipuri de perturbare biologică, incluzând moartea, rănirea, perturbarea, translocarea speciilor marine native, introducerea de patogeni microbiologici şi introducerea de indivizi modificaţi genetic din specii marine (ex. din acvacultură)

KTM 37 Măsuri de refacere şi conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor şi speciilor

Obiective de mediu

Habitate pelagice

Ind. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depaşească valorile limită în 10 % din observaţiile din sezonul de vară în ultimii 6 ani

Peşti

Ind. 1.1.1 Aria de distribuţie a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană şi se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate iî peste 50% din observaţiile din ultimii 6 ani

Ind. 1.3.1 Condiţiile populaţiei speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană şi se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii

Ind. 4.3.1 Mărimea populaţiei speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană şi se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii

Mamifere marine

Ind. 1.1.1 Menţinerea distribuţiei şi frecvenţei speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate

Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate

Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis)

Păsări marine

Ind. 1.1.1 Menţinerea sau creşterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuţiei speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan)

Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman şi naturalâ

Ind. 1.5.1 Suprafaţa habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menţine sau va creşte

Ind. 4.3.1 Mărimea/abundenţa populaţiei (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menţine în limita a 95% din abundenţa naturală a speciilor migratoare din România şi va creşte pe termen lung

Habitate bentale

Ind. 1.4.1

1110-1: Menţinerea existenţei celor trei pajişti de Zostera noltei în zona Mangalia

1110-8: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Costineşti-2 Mai

Nisipuri cu Donax trunculus: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Navodari - 2 Mai

1140-3: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Eforie Nord-Eforie Sud 1170-7: Menţinerea distribuţiei actuale în zona 2 Mai-Vama Veche

1170-8: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Cap Aurora-Vama Veche

1170-10: Menţinerea distribuţiei actuale în punctele Agigea, Costineşti şi Vama Veche

1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menţinerea distribuţiei actuale pe tot şelful României între izobatele de 30 - 50 m

1170-9: Menţinerea distribuţiei actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral Ind. 1.5.1

1110-1: Suprafaţa ocupată de habitat 2'2,43 ha 1140-3: Suprafaţa ocupată de habitat 2'2,06 ha 1170-7: Suprafaţa ocupată de habitat 2'1,8 ha 1170-8: Suprafaţa ocupată de habitat 2' 46 ha

1170-10: Suprafaţa ocupată de habitat 2' 1 ha

Ind. 1.6.1

Înălţimea frunzelor de Zostera noltei în iunie 2' 70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera noltei în zonele de creştere ale pajiştilor 2' 70 cm

Înălţimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece 2' 100 cm; frecvenţa exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 m2 2' 50%

Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) 2' 50 mm SL

Frecvenţa juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 m2 2' 50%; dimensiunea

maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) 2' 22 - 24 mm SL

Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 - 50 mm SL

Dimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 - 350 mm TL

Ind. 1.6.2

1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajiştilor 2'50%; biomasa foliară a Zostera noltei 2' 1600 g m-2

1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor 2'50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite 2' 3000 g•m-2

1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2' 50%; biomasa vie a

Mytilus galloprovincialis 2' 5000 g•m-2

Densitatea populaţiei de Donacilla cornea 2' 3300 ind•m-2 Densitatea populaţiei de Donax trunculus 2' 200 ind•m-2

1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor 2' 50% Densitatea populaţiei de Lentidium mediterraneum 2' 9000 ind•m-2; biomasa vie a Lentidium mediterraneum 2' 100 g•m-2

1170-9:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2' 80%; biomasa vie a

Mytilus galloprovincialis 2' 8000 g•m-2

Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m2 2' 16 g•m-2

Ind. 4.3.1

Densitatea populaţiei de Lentidium mediterraneum 2' 9000 ind•m-2

Densitatea populaţiei de Arenicola marina 2' 0,1 ind•m-2; Densitatea populaţiei de

Necallianassa truncata 2' 1 ind•m-2

Densitatea populaţiei de Mytilus galloprovincialis 2' 500 ind.m-2

Densitatea populaţiei de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m2 2' 200 ind•m-2 Ind. 6.2.1

1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajistilor 2' 50%; Frecvenţa decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 m2 = 100%; Frecvenţa decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 m2 2' 30%

1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata in interiorul centurilor 2' 50%; Frecvenţa epifitei Colaconema thuretii în patrate de 1 m2 2' 80%; Frecvenţa gastropodului Gibbula divaricata în patrate de 1 m2 2' 30% Frecvenţa gastropoduluiiTricolia pullus în pătrate de 1 m2 2' 1%

1170-2: Frecvenţa algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 m2 2' 10%; Frecvenţa decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 m2 2' 70%

1140-3: Frecvenţa polichetului Ophelia bicornis în probe 2' 1%; Frecvenţa mysidului Gastrosaccus sanctus în probe 2' 50%

1170-9: Frecvenţa decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 m2 ; Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat 2' 1 colonie m-2

Ind. 6.2.3

1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis

(lungimea cochiliei) 2' 50 mm SL

1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis

(lungimea cochiliei) 2' 70 mm SL

Descriptori

D1 Biodiversitate - habitate bentale, habitate pelagice, peşti, păsări marine, mamifere marine

D4 Reţele trofice marine

D6 Integritatea fundului mării

Presiuni principale

• Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial şi sportiv)

• Introducerea de organisme patogene microbiene

• Introducerea de specii neindigene şi translocaţii

• Introducerea de nutrienţişi de alte substanţe bogate în azot şi fosfor

• Introducerea de substanţe organice (de exemplu apele uzate, maricultura, aluviuni).

• Introducerea de compuşi sintetici

• Introducerea de substanţe şi compuşi nesintetici

• Introducerea de radionuclizi

• Introducerea de alte substanţe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice şi/sau intenţionate a acestora în mediul marin

• Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigaţie, manevrele de ancorare)

• Extracţia selectivă (datorată de exemplu explorării şi exploatării resurselor biologice şi nebiologice de pe fundul mării şi din subsol)

• Zgomotul subacvatic (de exemplu activităţi nautice, echipament acustic subacvatic)

- Deşeuri marine

Domenii principale de activitate

Activităţi recreative (turism, sport, relaxare, şi altele asemenea); Industrie (evacuări directe sau descărcări, extracţie de nisip şi pietriş); Producerea de energie/extracţia de hidrocarburi marine (petrol şi gaz natural); Urbanizare (deversări de ape reziduale municipale); Agricultură; Activităţi asociate extracţiei de resurse vii (pescuit); Acvacultură; Activităţi de pe mare

(transport/shipping, inclusiv cu ambarcaţuni mici)

Caracteristici

-Păsări marine

-Mamifere marine

-Peşti

-Habitate bentale

-Habitate pelagice

Legături cu alte directive/legislaţii/politi ci

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992

Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009.

Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 aprilie 2014,

Politica Comună în Domeniul Pescuitului (PCP)

Instrument pentru implementare/Mod de

implementare

Tehnic Legislativ

Referinţă spaţială/Zone de implementare

Ape teritoriale/Zona Exclusiv Economică

Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura poate avea o contribuţie foarte ridicată la atingerea obiectivelor/ţintelor

de stare definite.

Impact transfrontalier

Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din ţările riverane Mării Negre. Dimpotrivă, implementarea

măsurii va avea rezultate pozitive.

Costuri

Cost moderat (250.000 - 750.000 Euro) - scor 3

Costul implementării acestei măsuri este estimat la ~ 580.000 euro

Componentele costului:

• Costuri pentru cercetare (salarii, întâlniri experţi, informări, şi altele asemenea)

• costuri consultare stakeholderi; costuri comunicare (inclusiv mass media)

• costuri negociere (planificarea şi pregătirea, schiţarea şi ratificarea acordului, întâlniri între reprezentanţii celor 2 state membre, costuri pentru deplasări şi alte costuri)

• costuri pentru control (costuri personal suplimentar, costuri training, costuri operaţionale)

Eficienţă

Potenţial ridicată - scor 4

Indicatori pentru măsurarea eficienţei

Ar trebui să aibă la bază indicatorii existenţi

Evaluare socio- economică

Analiza Cost-Eficienţă: mare Analiza Cost-Beneficiu: mare Efecte negative secundare

Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin, în schimb, măsura poate afecta o serie de activităţi economice.

Beneficii - ridicate:

De mediu:

• îmbunătăţirea stării habitatelor bentale, pelagice, mamifere marine, păsări marine, peşti

• îmbunătăţirea stării speciilor marine de floră şi faună protejate Beneficiile cresc prin implementarea fazei de control.

Coordonare

Naţională

Bilaterală România-Bulgaria

Fezabilitate tehnică

Frecvent aplicată; experienţă vastă / dovezi de bune practici

Organizaţii responsabile pentru implementarea măsurii

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Garda Naţională de Mediu), Ministerul Educaţiei şi Cercetării (Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore Antipa"

Constanţa, INCD GeoEcoMar), custozii ariilor marine protejate

Oportunităţi de finanţare

Fonduri publice: proiecte europene (ex. programul HORIZON 2020, CBC RO- BG, LIFE, POIM, şi altele asemenea)

Planificarea implementării/acoperir e temporală

2020 -2021

Dificultăţi în

implemetare

Nu

Titlul măsurii

Crearea coridoarelor ecologice între arii protejate marine

Nr./codul măsurii

RO-MN-006

Descrierea scurtă şi precisă a măsurii

Măsura se referă la necesitatea creării conexiunilor fizice între habitatele şi speciile protejate al căror ciclu reproductiv sau mod de hrănire presupun circulaţia între habitate situate la distanţă unele de altele, separate fizic prin zone în care nu beneficiază de regim de protecţie.

Implemtarea măsurii presupune desfăşurarea următoarelor acţiuni:

1. Studii privind identificarea habitatelor şi speciilor care trebuie să beneficieze de crearea coridoarelor ecologice;

2. Studii privind posibilităţile tehnice, economice de creare a coridoarelor;

3. Consultarea stakeholderilor şi demararea procedurilor de delimitare şi înfinţare a coridoarelor ecologice.

Categoria de măsuri UE

2a

Tipuri cheie de măsuri

KTM 14 Cercetarea, îmbunătăţirea bazei de cunoştiinţe pentru reducerea incertitudinii

KTM 15 Măsuri pentru eliminarea treptată a emisiilor, evacuărilor şi pierderilor de substanţe periculoase prioritare sau de reducere a emisiilor, evacuărilor şi pierderilor de substanţe prioritare

KTM 19 Măsuri de prevenire sau control a efectelor adverse a activităţilor recreative, inclusiv pescuitul la undiţă

KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit şi alte exploatări/ eliminări ale animalelor şi plantelor

KTM 21 Măsuri de prevenire şi control a poluării din zonele urbane, infrastructura de transport şi construcţii

KTM 26 Măsuri de reducere a pierderii fizice de habitate bentale în apele marine KTM 27 Măsuri de reducere a daunelor fizice în apele marine (şi care nu sunt

raportate în cadrul KTM 6 legat de Directiva Cadru Apă-apele costiere)

KTM 28 Măsuri de reducere a introducerii de energie, inclusive zgomot subacvatic, asupra mediului marin

KTM 29 Măsuri pentru reducerea deşeurilor în mediul marin

KTM 30 Măsuri de reducere a interferenţelor cu procesele hidrologice în mediul marin

KTM 31 Măsuri de reducere a contaminării cu substanţe periculoase (substanţe sintetice, substanţe nesintetice, radionuclizi) şi eliberării sistematice şi/sau intenţionate de substanţe în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă KTM 33 Măsuri de reducere a descărcărilor de nutrienţi şi materie organică în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă

KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracţia de specii, inclusiv capturi accidentale

KTM 36 Măsuri de reducere a altor tipuri de perturbare biologică, incluzând moartea, rănirea, perturbarea, translocarea speciilor marine native, introducerea de patogeni microbiologici şi introducerea de indivizi modificaţi genetic din specii marine ( ex. din acvacultură)

KTM 37 Măsuri de refacere şi conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor şi speciilor

Obiective de mediu

Habitate pelagice

Ind. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depaşească valorile limită în 10 % din observaţiile din sezonul de vară în ultimii 6 ani

Peşti

Ind. 1.1.1 Aria de distribuţie a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană şi se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate iî peste 50% din observaţiile din ultimii 6 ani

Ind. 1.3.1 Condiţiile populaţiei speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană şi se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii

Ind. 4.3.1 Mărimea populaţiei speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană şi se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii

Mamifere marine

Ind. 1.1.1 Menţinerea distribuţiei şi frecvenţei speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate

Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate

Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis)

Păsări marine

Ind. 1.1.1 Menţinerea sau creşterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuţiei speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan)

Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman şi naturalâ

Ind. 1.5.1 Suprafaţa habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menţine sau va creşte

Ind. 4.3.1 Mărimea/abundenţa populaţiei (numărul de indivizi migratori) de

ielcovan (Puffinus yelkouan) se menţine în limita a 95% din abundenţa naturală a speciilor migratoare din România şi va creşte pe termen lung

Habitate bentale

Ind. 1.4.1

1140-3: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Eforie Nord-Eforie Sud Ind. 1.5.1

1140-3: Suprafaţa ocupată de habitat 2'2,06 ha Ind. 1.6.1

Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) 2' 22 - 24 mm SL

Ind. 1.6.2

Densitatea populaţiei de Donacilla cornea 2'3300 ind•m-2 Ind. 6.2.1

1140-3: Frecvenţa polichetului Ophelia bicornis în probe 2'1%; Frecvenţa mysidului Gastrosaccus sanctus în probe 2'50%

Descriptori

D1Biodiversitate - habitate bentale, habitate pelagice, peşti, păsări marine, mamifere marine

D4 Reţele trofice marine

D6 Integritatea fundului mării

Presiuni principale

• Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial şi sportiv)

• Introducerea de organisme patogene microbiene

• Introducerea de specii neindigene şi translocaţii

• Introducerea de îngrăşăminte şi de alte substanţe bogate în azot şi fosfor

• Introducerea de substanţe organice (de exemplu apele uzate, maricultura, aluviuni).

• Introducerea de compuşi sintetici

• Introducerea de substanţe şi compuşi nesintetici

• Introducerea de radionuclizi

• Introducerea de alte substanţe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice şi/sau intenţionate a acestora în mediul marin

• Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigaţie, manevrele de ancorare)

• Extracţia selectivă (datorată de exemplu explorării şi exploatării resurselor biologice şi nebiologice de pe fundul mării şi din subsol)

• Zgomotul subacvatic (de exemplu activităţi nautice, echipament acustic subacvatic)

• Deşeuri marine

Domenii principale de activitate

Activităţi recreative (turism, sport, relaxare, şi altele asemenea); Producerea de energie/extracţia de hidrocarburi marine (petrol şi gaz natural); Activităţi asociate extracţiei de resurse vii (pescuit); Acvacultură; Activităţi de pe mare

(transport/shipping, inclusiv cu ambarcaţiuni mici)

Caracteristici

-Păsări marine

-Mamifere marine

-Peşti

-Habitate bentale

-Habitate pelagice

Legături cu alte directive/legislaţii/politi ci

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992.

Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009.

Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 aprilie 2014,

Politica Comună în Domeniul Pescuitului (PCP)

Instrument pentru

implementare/Mod de implementare

Tehnic

Conştientizare/comunicare/diseminare Legislativ

Referinţă spaţială/Zone de implementare

ape teritoriale / Zona Exclusiv Economică

Contribuţia măsurii la

atingerea obiectivelor

Măsura poate avea o contribuţie foarte ridicată la atingerea obiectivelor/ţintelor

de stare definite.

Impact transfrontalier

Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă impact negativ asupra

mediului marin din ţările riverane Mării Negre.

Costuri

Cost scăzut (50.000 - 250.000 Euro) - scor 4

Costul implementării acestei măsuri este estimat la ~ 136.000 euro

Componentele costului:

• costuri pentru cercetare (salarii, întâlniri experţi, informări, şi altele asemenea)

• costuri consultare stakeholderi; costuri comunicare (inclusiv mass media)

• costuri negociere (planificarea şi pregătirea, schiţarea şi ratificarea acordului, întâlniri, costuri pentru deplasări şi alte costuri)

Eficienţă

Potenţial ridicată - scor 4

Indicatori pentru măsurarea eficienţei

Nr. de coridoare ecologice

Evaluare socio- economică

Analiza Cost-Eficienţă: mare Analiza Cost-Beneficiu: medie

Efecte negative secundare

Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin, în schimb, măsura poate afecta o serie de activităţi economice.

Beneficii - scăzute:

De mediu:

• îmbunătăţirea stării habitatelor bentale, pelagice, mamifere marine, păsări marine, peşti

• îmbunătăţirea stării speciilor marine de floră şi faună protejate Beneficiile nu apar în această fază de desemnare a coridoarelor ecologice. Beneficiile vor apare în momentul în care sunt stabilite şi implementate

reguli/reglementări privind activităţile economice în aceste coridoare.

Coordonare

Naţională

Bilaterală România-Bulgaria

Fezabilitate tehnică

Aplicată; experienţă limitată / incertitudini

Organizaţii responsabile pentru implementarea măsurii

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Garda Naţională de Mediu), Ministerul Educaţiei şi Cercetării (Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore Antipa"

Constanţa, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină - INCD GeoEcoMar), custozii ariilor marine protejate.

Oportunităţi de finanţare

Fonduri publice: proiecte europene (ex. programele HORIZON 2020, CBC RO-

BG, LIFE, POIM, şi altele asemenea)

Planificarea implementării/acoperir e temporală

2020 -2021

Dificultăţi în

implemetare

Da - reticenţa operatorilor economici cu activităţi în mediul marin

Titlul măsurii

Realizarea hărţilor de risc pentru habitatele din ariile marine protejate Natura 2000

Nr./codul măsurii

RO-MN-007

Descrierea scurtă şi precisă a măsurii

Această măsură presupune realizarea unui instrument de management privind anticiparea riscurilor pentru protecţia şi conservarea habitatelor din ariile protejate, luând în considerare activităţile socio-economice cu impact potenţial negativ asupra acestora, având în vedere situarea ariilor protejate în zona costieră, puternic antropizată.

Implementarea măsurii presupune realizarea următoarelor acţiuni:

1. Identificarea activităţilor socio-economice cu impact direct, indirect şi cumulat asupra habitatelor protejate;

2. Clasificarea habitatelor în funcţie de sensibilitatea şi vulnerabilitatea acestora la potenţialele efecte negative;

3. Utilizarea softurilor de modelare (ex. Marxan) pentru estimarea/cuantificarea riscurilor şi luarea celor mai bune decizii de

management al activităţilor cu impact negativ.

Categoria de măsuri UE

2a

Tipuri cheie de măsuri

KTM 14 Cercetarea, îmbunătăţirea bazei de cunoştiinţe pentru reducerea incertitudinii

KTM 37 Măsuri de refacere şi conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor şi speciilor

Obiective de mediu

Habitate pelagice

Ind. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depaşească valorile limită în 10 % din observaţiile din sezonul de vară în ultimii 6 ani

Peşti

Ind. 1.1.1 Aria de distribuţie a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană şi se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate iî peste 50% din observaţiile din ultimii 6 ani

Ind. 1.3.1 Condiţiile populaţiei speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană şi se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii

Ind. 4.3.1 Mărimea populaţiei speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană şi se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii

Mamifere marine

Ind. 1.1.1 Menţinerea distribuţiei şi frecvenţei speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate

Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate

Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis)

Păsări marine

Ind. 1.1.1 Menţinerea sau creşterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuţiei speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan)

Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman şi naturalâ

Ind. 1.5.1 Suprafaţa habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menţine sau va creşte

Ind. 4.3.1 Mărimea/abundenţa populaţiei (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menţine în limita a 95% din abundenţa naturală a speciilor migratoare din România şi va creşte pe termen lung

Habitate bentale

Ind. 1.4.1

1110-1: Menţinerea existenţei celor trei pajişti de Zostera noltei în zona Mangalia

1110-8: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Costineşti-2 Mai

Nisipuri cu Donax trunculus: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Navodari - 2 Mai

1140-3: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Eforie Nord-Eforie Sud 1170-7: Menţinerea distribuţiei actuale în zona 2 Mai-Vama Veche

1170-8: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Cap Aurora-Vama Veche

1170-10: Menţinerea distribuţiei actuale în punctele Agigea, Costineşti şi Vama Veche

1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menţinerea distribuţiei actuale pe tot şelful României între izobatele de 30 - 50 m

1170-9: Menţinerea distribuţiei actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral Ind. 1.5.1

1110-1: Suprafaţa ocupată de habitat 2'2,43 ha 1140-3: Suprafaţa ocupată de habitat 2'2,06 ha 1170-7: Suprafaţa ocupată de habitat 2'1,8 ha 1170-8: Suprafaţa ocupată de habitat 2'46 ha 1170-10: Suprafaţa ocupată de habitat 2'1 ha Ind. 1.6.1

Înălţimea frunzelor de Zostera nolteiîn iunie 2'70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera nolteiîn zonele de creştere ale pajiştilor 2'70 cm

Înălţimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece 2'100 cm; frecvenţa exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 m2 2'50%

Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) 2'50 mm SL

Frecvenţa juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 m2 2' 50%; dimensiunea

maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) 2'22 - 24 mm SL

Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 - 50 mm SL

Dimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 - 350 mm TL

Ind. 1.6.2

1110-1: Acoperirea cu Zostera nolteiîn interiorul pajiştilor 2'50%; biomasa foliară a Zostera noltei 2'1600 g m-2

1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor 2'50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite 2' 3000 g•m-2

1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2' 50%; biomasa vie a

Mytilus galloprovincialis 2'5000 g•m-2

Densitatea populaţiei de Donacilla cornea 2' 3300 ind•m-2 Densitatea populaţiei de Donax trunculus 2' 200 ind•m-2

1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor 2'50% Densitatea populaţiei de Lentidium mediterraneum 2'9000 ind•m-2; biomasa vie a Lentidium mediterraneum 2'100 g•m-2

1170-9:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2'80%; biomasa vie a

Mytilus galloprovincialis 2' 8000 g•m-2

Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m2 2'16 g•m-2 Ind. 4.3.1

Densitatea populaţiei de Lentidium mediterraneum 2' 9000 ind•m-2

Densitatea populaţiei de Arenicola marina 2' 0,1 ind•m-2; Densitatea populaţiei de

Necallianassa truncata 2'1 ind•m-2

Densitatea populaţiei de Mytilus galloprovincialis 2'500 ind.m-2

Densitatea populaţiei de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m2 2'200 ind•m-2 Ind. 6.2.1

1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajistilor 2' 50%; Frecvenţa decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 m2 = 100%; Frecvenţa decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 m2 2'30%

1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata in interiorul centurilor 2'50%; Frecvenţa epifitei Colaconema thuretii în patrate de 1 m2 2'80%; Frecvenţa gastropodului Gibbula divaricata în patrate de 1 m2 2'30% Frecvenţa gastropoduluiiTricolia pullus în pătrate de 1 m2 2'1%

1170-2: Frecvenţa algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 m2 2'10%; Frecvenţa decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 m2 2'70%

1140-3: Frecvenţa polichetului Ophelia bicornis în probe 2' 1%; Frecvenţa mysidului Gastrosaccus sanctus în probe 2'50%

1170-9: Frecvenţa decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 m2 ; Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat 2'1 colonie m-2

Ind. 6.2.3

1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis

(lungimea cochiliei) 2'50 mm SL

1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis

(lungimea cochiliei) 2'70 mm SL

Descriptori

D1 Biodiversitate - habitate bentale, habitate pelagice, peşti, păsări marine, mamifere marine

D4 Reţele trofice marine

D6 Integritatea fundului mării

Presiuni principale

• Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial şi sportiv)

• Introducerea de organisme patogene microbiene

• Introducerea de specii neindigene şi translocaţii

• Introducerea de îngrăşăminte şi de alte substanţe bogate în azot şi fosfor

• Introducerea de substanţe organice (de exemplu apele uzate, maricultura, aluviuni).

• Introducerea de compuşi sintetici

• Introducerea de substanţe şi compuşi nesintetici

• Introducerea de radionuclizi

• Introducerea de alte substanţe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice şi/sau intenţionate a acestora în mediul marin

• Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigaţie, manevrele de ancorare)

• Extracţia selectivă (datorată de exemplu explorării şi exploatării resurselor biologice şi nebiologice de pe fundul mării şi din subsol)

• Zgomotul subacvatic (de exemplu activităţi nautice, echipament acustic subacvatic)

• Deşeuri marine

Domenii principale de activitate

Activităţi recreative (turism, sport, relaxare, şi altele asemenea); Industrie (evacuări directe sau descărcări, extracţie de nisip şi pietriş); Producerea de energie/extracţia de hidrocarburi marine (petrol şi gaz natural); Urbanizare (deversări de ape reziduale municipale); Agricultură; Activităţi asociate extracţiei de resurse vii (pescuit); Acvacultură; Activităţi de pe mare

(transport/shipping, inclusiv cu ambarcaţuni mici)

Caracteristici

-Păsări marine

-Mamifere marine

-Peşti

-Habitate bentale

-Habitate pelagice

Legături cu alte directive/legislaţii/politi ci

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992

Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009.

Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 aprilie 2014.

Politica Comună în Domeniul Pescuitului (PCP)

Instrument pentru implementare/Mod de implementare

Tehnic

Referinţă spaţială/Zone

de implementare

Ape teritoriale / Zona Exclusiv Economică

Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor

Masura poate avea o contributie moderata la atingerea obiectivelor/ţintelor definite.

Impact transfrontalier

Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din ţările riverane Mării Negre. Dimpotrivă, implementarea măsurii va avea rezultate pozitive.

Costuri

Cost scăzut (50.000 - 250.000 Euro) - scor 4

Costul implementării acestei măsuri este estimat la ~ 176.000 euro

Componentele costului:

• Costuri pentru cercetare (salarii, întâlniri experţi, informări, şi altele asemenea)

• Costuri tehnice (echipamente PC, software, consumabile)

Eficienţă

Potenţial ridicată - scor 4

Indicatori pentru măsurarea eficienţei

Nr. de hărţi realizate

Evaluare socio- economică

Analiza Cost-Eficienţă: mare Analiza Cost-Beneficiu: medie

Efecte negative secundare

Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin.

Beneficii - scăzute:

De mediu:

• îmbunătăţirea stării habitatelor bentale, pelagice, mamifere marine, păsări marine, peşti

• îmbunătăţirea stării speciilor marine de floră şi faună protejate

Coordonare

Naţională

Fezabilitate tehnică

Aplicată; experienţă limitată / incertitudini

Organizaţii responsabile pentru implementarea măsurii

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului), custozii ariilor protejate, Ministerul Educaţiei şi Cercetării (Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" Constanţa, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie

Marină - INCD GeoEcoMar, şi altele asemenea).

Oportunităţi de finanţare

Fonduri publice: fonduri europene ( ex. programele HORIZON 2020, CBC RO-

BG, EASME, LIFE fonduri alocate prin proiecte de DG ENV, DG MARE)

Planificarea

implementării/acoperir e temporală

2020 -2021

Dificultăţi în implemetare

Nu

Titlul măsurii

Armonizarea documentaţiilor de amenajarea teritoriului şi de ubanism cu

Planul de amenajare a spaţiului maritim în vederea susţinerii măsurilor de protecţie şi conservare a speciilor şi habitatelor

Nr./codul măsurii

RO-MN-008

Descrierea scurtă şi precisă a măsurii

Această măsură urmăreşte îndeplinirea obligaţiilor ce revin României din adoptarea Directivei privind Planificarea Maritimă Spaţială, care implică coordonarea tuturor proiectelor/activităţilor de dezvoltare socio-economică a zonei costiere cu obiectivele de protecţie şi conservare a habitatelor şi speciilor ariilor marine protejate.

Acţiunile necesare implementării acestei măsuri:

1. Adoptarea unui Program Comun de Acţiune privind obiectivele de dezvoltare socio-economică cuprinse în Planurile de Urbanism Zonale şi cele de protecţie şi conservare a ariilor marine protejate printr-un Acord între autorităţile administrative locale, agenţii economici cu interese de dezvoltare în zona costieră şi custozii/administratorii ariilor protejate;

2. Instruirea personalului şi achiziţionarea softurilor necesare planificării

maritime spaţiale de către instituţiile de decizie;

1. Utilizarea (în scopul Planificării spaţiale maritime) instrumentelor software, ce facilitează alegerea celor mai bune opţiuni de folosire a spaţiului maritim, ţinând cont de interacţiunile dintre activităţile socio- economice desfăşurate;

2. Consultări publice cu autorităţile cu responsabilităţi în domeniul planificării spaţiale maritime, în scopul evitării conflictelor de interese.

Categoria de măsuri UE

2a

Tipuri cheie de măsuri

KTM 14 Cercetarea, îmbunătăţirea bazei de cunoştiinţe pentru reducerea incertitudinii

KTM 37 Măsuri de refacere şi conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor şi speciilor.

KTM 38 Măsuri legate pentru Măsurile de Protecţie Spaţială a mediului marin (se adresează presiunilor multiple)

Obiective de mediu

Habitate pelagice

Ind. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depaşească valorile limită în 10 % din observaţiile din sezonul de vară în ultimii 6 ani

Peşti

Ind. 1.1.1 Aria de distribuţie a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană şi se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate iî peste 50% din observaţiile din ultimii 6 ani

Ind. 1.3.1 Condiţiile populaţiei speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană şi se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii

Ind. 4.3.1 Mărimea populaţiei speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană şi se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii

Mamifere marine

Ind. 1.1.1 Menţinerea distribuţiei şi frecvenţei speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate

Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate

Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis)

Păsări marine

Ind. 1.1.1 Menţinerea sau creşterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuţiei speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan)

Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman şi naturalâ

Ind. 1.5.1 Suprafaţa habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menţine sau va creşte

Ind. 4.3.1 Mărimea/abundenţa populaţiei (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menţine în limita a 95% din abundenţa naturală a speciilor migratoare din România şi va creşte pe termen lung

Habitate bentale

Ind. 1.4.1

1110-1: Menţinerea existenţei celor trei pajişti de Zostera noltei în zona Mangalia

1110-8: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Costineşti-2 Mai

Nisipuri cu Donax trunculus: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Navodari - 2 Mai

1140-3: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Eforie Nord-Eforie Sud 1170-7: Menţinerea distribuţiei actuale în zona 2 Mai-Vama Veche

1170-8: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Cap Aurora-Vama Veche

1170-10: Menţinerea distribuţiei actuale în punctele Agigea, Costineşti şi Vama Veche

1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menţinerea distribuţiei actuale pe tot şelful României între izobatele de 30 - 50 m

1170-9: Menţinerea distribuţiei actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral Ind. 1.5.1

1110-1: Suprafaţa ocupată de habitat 2'2,43 ha 1140-3: Suprafaţa ocupată de habitat 2'2,06 ha 1170-7: Suprafaţa ocupată de habitat 2'1,8 ha 1170-8: Suprafaţa ocupată de habitat 2'46 ha 1170-10: Suprafaţa ocupată de habitat 2'1 ha Ind. 1.6.1

Înălţimea frunzelor de Zostera nolteiîn iunie 2'70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera nolteiîn zonele de creştere ale pajiştilor 2'70 cm

Înălţimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece 2'100 cm; frecvenţa exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 m2 2'50%

Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) 2'50 mm SL

Frecvenţa juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 m2 2' 50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) 2'22 - 24 mm SL

Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 - 50 mm SL

Dimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 - 350 mm TL

Ind. 1.6.2

1110-1: Acoperirea cu Zostera nolteiîn interiorul pajiştilor 2'50%; biomasa foliară a Zostera noltei 2'1600 g m-2

1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor 2'50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite 2' 3000 g•m-2

1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2' 50%; biomasa vie a

Mytilus galloprovincialis 2'5000 g•m-2

Densitatea populaţiei de Donacilla cornea 2'3300 ind•m-2 Densitatea populaţiei de Donax trunculus 2'200 ind•m-2

1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor 2'50% Densitatea populaţiei de Lentidium mediterraneum 2'9000 ind•m-2; biomasa vie a Lentidium mediterraneum 2'100 g•m-2

1170-9:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2'80%; biomasa vie a

Mytilus galloprovincialis 2' 8000 g•m-2

Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m2 2'16 g•m-2 Ind. 4.3.1

Densitatea populaţiei de Lentidium mediterraneum 2' 9000 ind•m-2

Densitatea populaţiei de Arenicola marina 2' 0,1 ind•m-2; Densitatea populaţiei de

Necallianassa truncata 2'1 ind•m-2

Densitatea populaţiei de Mytilus galloprovincialis 2'500 ind.m-2

Densitatea populaţiei de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m2 2'200 ind•m-2 Ind. 6.2.1

1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajistilor 2' 50%; Frecvenţa decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 m2 = 100%; Frecvenţa decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 m2 2'30%

1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata in interiorul centurilor 2'50%; Frecvenţa epifitei Colaconema thuretii în patrate de 1 m2 2'80%; Frecvenţa gastropodului Gibbula divaricata în patrate de 1 m2 2'30% Frecvenţa gastropoduluiiTricolia pullus în pătrate de 1 m2 2'1%

1170-2: Frecvenţa algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 m2 2'10%; Frecvenţa decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 m2 2'70%

1140-3: Frecvenţa polichetului Ophelia bicornis în probe 2' 1%; Frecvenţa mysidului Gastrosaccus sanctus în probe 2'50%

1170-9: Frecvenţa decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 m2 ; Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat 2'1 colonie m-2

Ind. 6.2.3

1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis

(lungimea cochiliei) 2'50 mm SL

1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis

(lungimea cochiliei) 2'70 mm SL

Descriptori

D1 Biodiversitate - habitate bentale, habitate pelagice, peşti, păsări marine, mamifere marine

D4 Reţele trofice marine

D6 Integritatea fundului mării

Presiuni principale

• Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial şi sportiv)

• Introducerea de organisme patogene microbiene

• Introducerea de specii neindigene şi translocaţii

• Introducerea de îngrăşăminte şi de alte substanţe bogate în azot şi fosfor

• Introducerea de substanţe organice (de exemplu apele uzate, maricultura, aluviuni).

• Introducerea de compuşi sintetici

• Introducerea de substanţe şi compuşi nesintetici

• Introducerea de radionuclizi

• Introducerea de alte substanţe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice şi/sau intenţionate a acestora în mediul marin

• Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigaţie, manevrele de ancorare)

• Extracţia selectivă (datorată de exemplu explorării şi exploatării resurselor biologice şi nebiologice de pe fundul mării şi din subsol)

• Zgomotul subacvatic (de exemplu activităţi nautice, echipament acustic subacvatic)

• Deşeuri marine

Domenii principale de activitate

Activităţi recreative (turism, sport, relaxare, şi altele asemenea); Industrie (evacuări directe sau descărcări, extracţie de nisip şi pietriş); Producerea de energie/extracţia de hidrocarburi marine (petrol şi gaz natural); Urbanizare (deversări de ape reziduale municipale); Agricultură; Activităţi asociate extracţiei de resurse vii (pescuit); Acvacultură; Activităţi de pe mare

(transport/shipping, inclusiv cu ambarcaţiuni mici)

Caracteristici

-Păsări marine

-Mamifere marine

-Peşti

-Habitate bentale

-Habitate pelagice

Legături cu alte directive/legislaţii/politi ci

Directiva 2014/89/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 iulie 2014 de stabilire a unui cadru pentru amenajarea spaţiului maritim

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992,

Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009.

Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 aprilie 2014.

Instrument pentru implementare/Mod de

implementare

Tehnic Legislativ

Conştietizare/comunicare/diseminare

Referinţă spaţială/Zone de implementare

Ape teritoriale / Zona Exclusiv Economică

Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura poate avea o contribuţie moderată la atingerea obiectivelor de mediu definite

Impact transfrontalier

Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din ţările riverane Mării Negre

Costuri

Cost scăzut (50.000 - 250.000 Euro) - scor 4

Costul implementării acestei măsuri este estimat la ~ 185.000 euro

Componentele costului per acţiune:

1. costuri de elaborare a programului comun de acţiune (pregătire, consultări, finalizare, aprobare, comunicare, şi altele asemenea)

2. costuri training

3. costuri cercetare (salarii); costuri tehnice (echipamente PC, consumabile, software)

4. costuri consultare publică (pregătire, organizare meeting, şi altele asemenea)

Eficienţă

Potenţial ridicată - scor 4

Indicatori pentru măsurarea eficienţei

Nr. de hărţi realizate

Evaluare socio- economică

Analiza Cost-Eficienţă: mare Analiza Cost-Beneficiu: medie

Efecte negative secundare

Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin.

Beneficii - scăzute:

De mediu:

• îmbunătăţirea stării habitatelor bentale, pelagice, mamifere marine, păsări marine, peşti

• îmbunătăţirea stării speciilor marine de floră şi faună protejate Socio-economice:

• creşterea nr. de vizitatori/turişti

Beneficiile vor apare o dată cu implementarea Programului Comun de Acţiune privind obiectivele de dezvoltare socio-economică cuprinse în Planurile de Urbanism Zonale şi cele de protecţie şi conservare a ariilor marine protejate

Coordonare

Naţională

Fezabilitate tehnică

Frecvent aplicată; experienţă vastă / dovezi de bune practici

Organizaţii responsabile pentru implementarea măsurii

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului), Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Ministerul Educaţiei

şi Cercetării

Oportunităţi de finanţare

Fonduri publice: proiecte europene (ex. programul HORIZON 2020, proiecte finanţate de DG MARE, Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime, şi altele asemenea)

Planificarea

implementării/acoperir e temporală

2020 -2021

Dificultăţi în implemetare

Nu

Titlul măsurii

Elaborarea hărţilor de distribuţie a habitatelor predominante conform Directivei Cadru Strategia pentru mediul marin la nivel naţional, armonizarea clasificării acestora la nivel regional şi european (conform EUNIS) şi publicarea acestora în EMODNet şi pe site-ul Comisiei Mării

Negre

Nr./codul măsurii

RO-MN-009

Descrierea scurtă şi precisă a măsurii

Măsura are ca scop crearea unui instrument facil de management pentru autorităţile publice, factorii decidenţi, agenţi economici, în privinţa gestionării activităţilor economice desfăşurate în habitatele marine. Totodată, constituie un pas important în vederea evaluării starii habitatelor importante la nivel naţional şi regional, folosind un sistem unitar de identificare a acestora, promovat la ora actuală la nivel european.

Implementarea măsurii presupune realizarea următoarelor acţiuni:

1. Identificarea, clasificarea si cartarea habitatelor predominante şi realizarea hărţilor de distribuţie în format GIS, cu respectarea standardelor Directivei INSPIRE;

2. Publicarea hărţilor în baze europene.

Categoria de măsuri UE

2a

Tipuri cheie de măsuri

KTM 14 Cercetarea, îmbunătăţirea bazei de cunoştiinţe pentru reducerea incertitudinii

KTM 37 Măsuri de refacere şi conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a

habitatelor şi speciilor

Obiective de mediu

Habitate pelagice

Ind. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depaşească valorile limită în 10 % din observaţiile din sezonul de vară în ultimii 6 ani

Peşti

Ind. 1.1.1 Aria de distribuţie a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană şi se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate iî peste 50% din observaţiile din ultimii 6 ani

Ind. 1.3.1 Condiţiile populaţiei speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană şi se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii

Ind. 4.3.1 Mărimea populaţiei speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană şi se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii

Mamifere marine

Ind. 1.1.1 Menţinerea distribuţiei şi frecvenţei speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate

Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate

Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis)

Păsări marine

Ind. 1.1.1 Menţinerea sau creşterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuţiei speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan)

Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman şi naturalâ

Ind. 1.5.1 Suprafaţa habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menţine sau va creşte

Ind. 4.3.1 Mărimea/abundenţa populaţiei (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menţine în limita a 95% din abundenţa naturală a speciilor migratoare din România şi va creşte pe termen lung

Habitate bentale

Ind. 1.4.1

1110-1: Menţinerea existenţei celor trei pajişti de Zostera noltei în zona Mangalia

1110-8: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Costineşti-2 Mai

Nisipuri cu Donax trunculus: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Navodari - 2 Mai

1140-3: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Eforie Nord-Eforie Sud 1170-7: Menţinerea distribuţiei actuale în zona 2 Mai-Vama Veche

1170-8: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Cap Aurora-Vama Veche

1170-10: Menţinerea distribuţiei actuale în punctele Agigea, Costineşti şi Vama Veche

1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menţinerea distribuţiei actuale pe tot şelful României între izobatele de 30 - 50 m

1170-9: Menţinerea distribuţiei actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral Ind. 1.5.1

1110-1: Suprafaţa ocupată de habitat 2'2,43 ha 1140-3: Suprafaţa ocupată de habitat 2'2,06 ha 1170-7: Suprafaţa ocupată de habitat 2'1,8 ha

1170-8: Suprafaţa ocupată de habitat 2'46 ha 1170-10: Suprafaţa ocupată de habitat 2'1 ha Ind. 1.6.1

Înălţimea frunzelor de Zostera noltei în iunie 2'70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera noltei în zonele de creştere ale pajiştilor 2'70 cm

Înălţimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece 2'100 cm; frecvenţa exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 m2 2'50%

Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) 2'50 mm SL

Frecvenţa juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 m2 2' 50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70mm SL

Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) 2'22 - 24 mm SL

Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 - 50 mm SL

Dimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 - 350 mm TL

Ind. 1.6.2

1110-1: Acoperirea cu Zostera nolteiîn interiorul pajiştilor 2'50%; biomasa foliară a Zostera noltei 2'1600 g m-2

1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor 2'50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite 2' 3000 g•m-2

1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2' 50%; biomasa vie a

Mytilus galloprovincialis 2'5000 g•m-2

Densitatea populaţiei de Donacilla cornea 2'3300 ind•m-2 Densitatea populaţiei de Donax trunculus 2'200 ind•m-2

1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor 2'50% Densitatea populaţiei de Lentidium mediterraneum 2'9000 ind•m-2; biomasa vie a Lentidium mediterraneum 2'100 g•m-2

1170-9:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2'80%; biomasa vie a

Mytilus galloprovincialis 2' 8000 g•m-2

Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m2 2'16 g•m-2 Ind. 4.3.1

Densitatea populaţiei de Lentidium mediterraneum 2' 9000 ind•m-2

Densitatea populaţiei de Arenicola marina 2' 0,1 ind•m-2; Densitatea populaţiei de

Necallianassa truncata 2'1 ind•m-2

Densitatea populaţiei de Mytilus galloprovincialis 2'500 ind.m-2

Densitatea populaţiei de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m2 2'200 ind•m-2 Ind. 6.2.1

1110-1: Acoperirea cu Zostera nolteiîn interiorul pajistilor 2' 50%; Frecvenţa decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 m2 = 100%; Frecvenţa decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 m2 2'30%

1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata in interiorul centurilor 2'50%; Frecvenţa epifitei Colaconema thuretii în patrate de 1 m2 2'80%; Frecvenţa gastropodului Gibbula divaricata în patrate de 1 m2 2'30% Frecvenţa gastropoduluiiTricolia pullus în pătrate de 1 m2 2'1%

1170-2: Frecvenţa algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 m2 2'10%; Frecvenţa decapodului Liocarcinus navigator în

transecte de 400 m2 2'70%

1140-3: Frecvenţa polichetului Ophelia bicornis în probe 2' 1%; Frecvenţa mysidului Gastrosaccus sanctus în probe 2'50%

1170-9: Frecvenţa decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 m2 ; Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat 2'1 colonie m-2

Ind. 6.2.3

1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis

(lungimea cochiliei) 2'50 mm SL

1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis

(lungimea cochiliei) 2'70 mm SL

Descriptori

D1 Biodiversitate - habitate bentale, habitate pelagice, peşti, păsări marine, mamifere marine

D4 Reţele trofice marine

D6 Integritatea fundului mării

Presiuni principale

• Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial şi sportiv)

• Introducerea de organisme patogene microbiene

• Introducerea de specii neindigene şi translocaţii

• Introducerea de îngrăşăminte şi de alte substanţe bogate în azot şi fosfor

• Introducerea de substanţe organice (de exemplu apele uzate, maricultura, aluviuni).

• Introducerea de compuşi sintetici

• Introducerea de substanţe şi compuşi nesintetici

• Introducerea de radionuclizi

• Introducerea de alte substanţe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice şi/sau intenţionate a acestora în mediul marin

• Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigaţie, manevrele de ancorare)

• Extracţia selectivă (datorată de exemplu explorării şi exploatării resurselor biologice şi nebiologice de pe fundul mării şi din subsol)

• Zgomotul subacvatic (de exemplu activităţi nautice, echipament acustic subacvatic)

• Deşeuri marine

Domenii principale de activitate

Activităţi recreative (turism, sport, relaxare, şi altele asemenea); Industrie (evacuări directe sau descărcări, extracţie de nisip şi pietriş); Producerea de energie/extracţia de hidrocarburi marine (petrol şi gaz natural); Urbanizare (deversări de ape reziduale municipale); Agricultură; Activităţi asociate

extracţiei de resurse vii (pescuit); Acvacultură; Activităţi de pe mare (transport/shipping, inclusiv cu ambarcaţiuni mici)

Caracteristici

-Păsări marine

-Mamifere marine

-Peşti

-Habitate bentale

-Habitate pelagice

Legături cu alte directive/legislaţii/politi ci

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992,

Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 aprilie 2014.

Politica Comună în Domeniul Pescuitului (PCP)

Instrument pentru implementare/Mod de implementare

Tehnic Conştientizare/comunicare/diseminare

Referinţă spaţială/Zone

de implementare

Ape teritoriale / Zona Exclusiv Economică

Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura poate avea o contribuţie moderată la atingerea obiectivelor de mediu

Impact transfrontalier

Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă impact negativ asupra

mediului marin din ţările riverane Mării Negre. Dimpotrivă, implementarea măsurii va avea rezultate pozitive.

Costuri

Cost foarte mare (> 1.500.000 ) - scor 1

Costul implementării acestei măsuri este de ordinul zecilor de milioane de euro, cartografierea habitatelor fiind o activitate foarte costisitoare şi de durată

Componentele costului:

• costuri cercetare (salarii);

• costuri tehnice (monitoring, studii biologice, geologice, hidrochimie, şi altele asemenea), echipamente PC, consumabile, software

• costuri pentru diseminare

Eficienţă

Potenţial ridicată - scor 4

Indicatori pentru măsurarea eficienţei

Nr. de habitate cartate Nr. de hărţi

Evaluare socio- economică

Analiza Cost-Eficienţă: medie

Analiza Cost-Beneficiu: scăzută (mică)

Efecte negative secundare

Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin.

Beneficii - moderate:

De mediu:

- îmbunătăţirea stării habitatelor bentale, pelagice, mamifere marine, păsări marine, peşti

Cartografierea habitatelor este considerată un mijloc eficace de a sintetiza în mod cuprinzător distribuţia spaţială şi starea habitatelor marine şi, prin urmare, furnizează instrumente esenţiale de informare pentru a sprijini aplicaţiile de

management de mediu.

Coordonare

Naţională

Fezabilitate tehnică

Frecvent aplicată; experienţă vastă / dovezi de bune practici

Organizaţii responsabile pentru implementarea măsurii

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Educaţiei şi Cercetarii (Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" Constanţa, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi

Geoecologie Marină - INCD GeoEcoMar), custozii ariilor naturale protejate

Oportunităţi de finanţare

Fonduri publice; proiecte europene (ex. programe HORIZON 2020, POIM,

EASME, proiecte finanţate de DG MARE şi DG ENV)

Planificarea implementării/acoperir

e temporală

2020 -2021

Dificultăţi în implemetare

Nu

Titlul măsurii

Evaluarea funcţiilor şi serviciilor ecosistemice

Nr./codul măsurii

RO-MN-010

Descrierea scurtă şi precisă a măsurii

Această măsură este obligatorie în contextul în care, România trebuie să se conformeze, ca semnatar al Convenţiei privind Biodiversitatea şi lansării Strategiei Uniunii Europene privind Biodiversitatea în perspectiva anului 2020 (UEBD2020), cerinţelor acestora. Acestea prevăd activităţile pe care trebuie să le întreprindă statele membre în perioada următoare:

• Realizarea hărţilor serviciilor ecosistemice

• Evaluarea stării ecosistemelor marine şi a serviciilor acestora

• Evaluarea, până în anul 2020, din punct de vedere economic, a acestor servicii

• Integrarea valorilor ecosistemelor în sistemele lor contabile şi de raportare la nivelul UE.

  Principalele acţiuni ce trebuie întreprinse pentru implementarea acestei măsuri, sunt:

  1. Identificarea tipurilor de servicii (ex., de producţie, reglare, culturale, suport) şi prioritizarea acestora;

  2. Identificarea metodologiilor celor mai potrivite de valorizare contabilă a tipurilor de servicii;

  3. Instruirea custozilor/administratorilor ariilor protejate şi, de asemenea, a agenţilor economici privind evaluarea serviciilor ecosistemice, autorităţi locale de mediu (APM) cu atribuţii în domeniul reglementării activităţiilor

  4. Realizarea hărţilor serviciilor ecosistemice identificate;

  5. Elaborarea unui sistem naţional de plată a serviciilor ecosistemice şi

reinvestire a valorii monetare în protecţia/refacerea/reconstrucţia ecologică şi menţinerea serviciilor ecosistemice pe termen lung.

Categoria de măsuri UE

2a

Tipuri cheie de măsuri

KTM 15 Măsuri pentru eliminarea treptată a emisiilor, evacuărilor şi pierderilor de substanţe periculoase prioritare sau de reducere a emisiilor, evacuărilor şi pierderilor de substanţe prioritare

KTM 19 Măsuri de prevenire sau control a efectelor adverse a activităţilor recreative, inclusive pescuitul la undiţă

KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit şi alte exploatări/ eliminări ale animalelor şi plantelor

KTM 21 Măsuri de prevenire şi control a poluării din zonele urbane, infrastructura de transport şi construcţii

KTM 26 Măsuri de reducere a pierderii fizice de habitate bentale în apele marine KTM 27 Măsuri de reducere a daunelor fizice în apele marine (şi care nu sunt raportate în cadrul KTM 6 legat de Directiva Cadru Apă-apele costiere)

KTM 28 Măsuri de reducere a introducerii de energie, inclusive zgomot subacvatic, asupra mediului marin.

KTM 29 Măsuri pentru reducerea deşeurilor în mediul marin

KTM 30 Măsuri de reducere a interferenţelor cu procesele hidrologice în mediul marin

KTM 31 Măsuri de reducere a contaminării cu substanţe periculoase (substanţe sintetice, substanţe nesintetice, radionuclizi) şi eliberării sistematice şi/sau intenţionate de substanţe în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă KTM 32 Măsuri pentru reducerea poluării accidentale din surse de pe mare KTM 33 Măsuri de reducere a descărcărilor de nutrienţi şi materie organică în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă

KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracţia de specii, inclusiv capturi accidentale

KTM 36 Măsuri de reducere a altor tipuri de perturbare biologică, incluzând moartea, rănirea, perturbarea, translocarea speciilor marine native, introducerea de patogeni microbiologici şi introducerea de indivizi modificaţi genetic din specii marine ( ex. din acvacultură)

KTM 37 Măsuri de refacere şi conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor şi speciilor

Obiective de mediu

Habitate pelagice

Ind. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depaşească valorile limită în 10 % din observaţiile din sezonul de vară în ultimii 6 ani

Peşti

Ind. 1.1.1 Aria de distribuţie a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană şi se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate iî peste 50% din observaţiile din ultimii 6 ani

Ind. 1.3.1 Condiţiile populaţiei speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană şi se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii

Ind. 4.3.1 Mărimea populaţiei speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană şi se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii

Mamifere marine

Ind. 1.1.1 Menţinerea distribuţiei şi frecvenţei speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate

Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate

Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis)

Păsări marine

Ind. 1.1.1 Menţinerea sau creşterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuţiei speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan)

Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman şi naturalâ

Ind. 1.5.1 Suprafaţa habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menţine sau va creşte

Ind. 4.3.1 Mărimea/abundenţa populaţiei (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menţine în limita a 95% din abundenţa naturală a speciilor migratoare din România şi va creşte pe termen lung

Habitate bentale

Ind. 1.4.1

1110-1: Menţinerea existenţei celor trei pajişti de Zostera noltei în zona Mangalia

1110-8: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Costineşti-2 Mai

Nisipuri cu Donax trunculus: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Navodari-2 Mai

1140-3: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Eforie Nord-Eforie Sud 1170-7: Menţinerea distribuţiei actuale în zona 2 Mai-Vama Veche

1170-8: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Cap Aurora-Vama Veche

1170-10: Menţinerea distribuţiei actuale în punctele Agigea, Costineşti şi Vama Veche

1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menţinerea distribuţiei actuale pe tot şelful României între izobatele de 30 - 50 m

1170-9: Menţinerea distribuţiei actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral Ind. 1.5.1

1110-1: Suprafaţa ocupată de habitat 2'2,43 ha 1140-3: Suprafaţa ocupată de habitat 2'2,06 ha 1170-7: Suprafaţa ocupată de habitat 2'1,8 ha 1170-8: Suprafaţa ocupată de habitat 2'46 ha 1170-10: Suprafaţa ocupată de habitat 2'1 ha Ind. 1.6.1

Înălţimea frunzelor de Zostera nolteiîn iunie 2'70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera nolteiîn zonele de creştere ale pajiştilor 2'70 cm

Înălţimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece 2'100 cm; frecvenţa exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 m2 2'50%

Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) 2'50 mm SL

Frecvenţa juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 m2 2'50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) 2'22 - 24 mm SL

Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 - 50 mm SL

Dimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 - 350 mm TL

Ind. 1.6.2

1110-1: Acoperirea cu Zostera nolteiîn interiorul pajiştilor 2'50%; biomasa foliară a Zostera noltei 2'1600 g m-2

1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor 2'50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite 2'3000 g•m-2

1170-2: Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2'50%; biomasa vie a

Mytilus galloprovincialis 2'5000 g•m-2

Densitatea populaţiei de Donacilla cornea 2'3300 ind•m-2 Densitatea populaţiei de Donax trunculus 2'200 ind•m-2

1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor 2'50% Densitatea populaţiei de Lentidium mediterraneum 2'9000 ind•m-2; biomasa vie a Lentidium mediterraneum 2'100 g•m-2

1170-9: Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2'80%; biomasa vie a

Mytilus galloprovincialis 2'8000 g•m-2

Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m2 2'16 g•m-2 Ind. 4.3.1

Densitatea populaţiei de Lentidium mediterraneum 2'9000 ind•m-2

Densitatea populaţiei de Arenicola marina 2'0,1 ind•m-2; Densitatea populaţiei de

Necallianassa truncata 2'1 ind•m-2

Densitatea populaţiei de Mytilus galloprovincialis 2'500 ind.m-2

Densitatea populaţiei de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m22'200 ind•m-2 Ind. 6.2.1

1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajistilor 2'50%; Frecvenţa decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 m2 = 100%; Frecvenţa decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 m2 2'30%

1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata in interiorul centurilor 2' 50%; Frecvenţa epifitei Colaconema thuretii în patrate de 1 m2 2'80%; Frecvenţa gastropodului Gibbula divaricata în patrate de 1 m2 2'30% Frecvenţa gastropoduluiiTricolia pullus în pătrate de 1 m2 2'1%

1170-2: Frecvenţa algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 m2 2'10%; Frecvenţa decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 m2 2'70%

1140-3: Frecvenţa polichetului Ophelia bicornis în probe 2'1%; Frecvenţa mysidului Gastrosaccus sanctus în probe 2'50%

1170-9: Frecvenţa decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 m2 ; Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat 2'1 colonie m-2

Ind. 6.2.3

1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis

(lungimea cochiliei) 2'50 mm SL

1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis

(lungimea cochiliei) 2'70 mm SL

Specii neindigene

Menţinerea raportului actual specii neindigene/specii indigene, ca număr de specii şi/sau abundenţă în cadrul fiecărui grup, la litoralul românesc al Mării Negre

Tendinţa descrescătoare a speciilor neindigene nou introduse

Specii comerciale de peşti şi moluşte

Ind. 3.1.1

Menţinerea mortalităţii prin pescuit F :S FMSY = 0,64 (sprot);

Tendinţă constantă de scădere a valorilor mortalităţii cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY= (F0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 şi F = 0,1 limite de referinţă (calcan);

Tendinţă constantă de scădere a mortalităţii cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depăşească valoarea limită de referinţă de 0,54 (FMSY = F :S0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalităţii naturale M 1-3= 0,81 şi rate de exploatare E :S0,4 (hamsie);

Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,4 (bacaliar) Reducerea drastică a efortului de pescuit, F :S FMSY = 0,15 (calcan) Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid)

Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,54 (hamsie) Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,18 (rechin) Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,46 (barbun) Ind. 3.1.2

Menţinerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,082 (sprot)

Menţinerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,033 (calcan)

Ind. 3.2.1 Creşterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) şi barbun (Mullus barbatus ponticus).

Ind. 3.2.2

Menţinerea stocului de şprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ

60.000 tone

Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500 -

2.000 tone

Ind. 3.3.1

Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 - 2 ani (şprot) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 5 - 6 ani (calcan) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (bacaliar) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun) Eutrofizare

Ind. 5.1.1 Aportul DIP şi DIN din activităţile antropice să fie constant sau să scadă

Ind. 5.2.2 Percentila 5 a valorilor transparenţei în apele marine trebuie să fie mai mare decât valoarea limită

Ind. 5.3.1 Menţinerea distribuţiei spaţiale a speciilor perene cheie (Cystoseira, Zostera) în limite stabile (peste 60 %), fără o fragmentare a câmpurilor datorată activităţilor antropice

Contaminanţi

Ind. 8.1.1.

Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse

Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse

Percentila 75 a concentraţiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse

Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse

Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse

Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse

Deşeuri marine

Ind. 10.1.1 Tendinţa descrescătoare a cantităţii de deşeuri marine aduse şi/sau depozitate pe ţărm

Ind. 10.1.2 Tendinţa descrescătoare a cantităţii de deşeuri marine din coloana de apă şi depozitate pe fundul mării.

Descriptori

D1 Biodiversitate - habitate bentale, habitate pelagice, peşti, păsări marine, mamifere marine

D2 Specii neindigene

D3 Specii comerciale de peşti şi moluşte D4 Reţele trofice marine

D5 Eutrofizare

D6 Integritatea fundului mării

D7 Modificarea permanentă a condiţiilor hidrografice D8 Contaminanţi în mediul marin

D9 Contaminanţi în peşti şi fructe de mare D10 Deşeuri marine

D11 Forme de energie introduse in mediul marin, inclusiv zgomotul subacvatic

Presiuni principale

-Sufocare (de exemplu punerea în funcţiune de structuri realizate de om sau evacuarea reziduurilor de dragare)

-Colmatare (de exemplu prin construcţii permanente)

-Modificări în înnămolire (de exemplu la deversări, la mărirea scurgerilor sau la dragare /evacuarea reziduurilor de dragare)

-Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigaţie, manevrele de ancorare)

• Introducerea de specii neindigene şi translocaţii

• Extracţia selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial şi sportiv)

-Introducerea de nutrienţi şi de alte substanţe bogate în azot şi fosfor

-Introducerea de substanţe organice

-Modificari importante în regimul salinităţii

-Modificari importante în regimul temperaturii

-Introducerea de compuşi sintetici

-Introducerea de substanţe şi compuşi nesintetici

-Introducerea de alte substanţe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice şi/sau intenţionate a acestora în mediul marin

-Deşeuri marine

-Zgomot subacvatic

Domenii principale de activitate

Pescuit şi acvacultură; activităţi de cercetare şi experimentale; shipping şi transport (inclusiv activităţi portuare, croaziere); turism şi activităţi recreative; activităţi de conservare a speciilor protejate; industrie (incinerare, evacuări directe sau descărcări, extracţie de nisip şi pietriş); activităţi de producere de energie (cabluri şi conducte, parcuri eoliene offshore, explorarea, exploatarea şi

extracţia ţiţeiului, a gazelor)

Caracteristici

-Păsări marine

-Mamifere marine

-Peşti

-Habitate bentale

-Habitate pelagice

Legături cu alte directive/legislaţii/politi ci

Convenţia privind diversitatea iologică (CBD), cu modificările ulterioare. Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 aprilie 2014.

Regulamentului (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013.

Instrument pentru implementare/Mod de implementare

Tehnic

Conştietizare/comunicare/diseminare Legislativ

Referinţă spaţială/Zone

de implementare

Ape teritoriale / Zona Exclusiv Economică

Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura poate avea o contribuţie moderată la atingerea obiectivelor de mediu şi

de presiune.

Impact transfrontalier

Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă impact negativ asupra

mediului marin din ţările riverane Mării Negre.

Costuri

Cost scăzut (50.000 - 250.000 Euro) - scor 4

Costul estimat pentru implementarea măsurii: minim 120.000 euro

Componentele costului:

• Costuri pentru cercetare; costuri tehnice (echipamente PC, software, şi altele asemenea)

• Costuri training

• Costuri comunicare; costuri consultare stakeholderi

• Costuri pentr elaborarea sistemului naţional de plată (costuri de negociere, costuri consultare stakeholderi)

Eficienţă

Moderată - scor 3

Indicatori pentru măsurarea eficienţei

nr. de metodologii;

nr. de hărţi ale serviciilor ecostitemice identificate

Evaluare socio- economică

Analiza Cost-Eficienţă: medie Analiza Cost-Beneficiu: medie

Efecte negative secundare

Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin.

Beneficii - scăzute:

de mediu:

• îmbunătăţirea stării habitatelor bentale, pelagice, mamifere marine, păsări marine, peşti

  Socio-economic:

• evaluarea serviciilor furnizate de ecosistemul marin

Coordonare

Naţională

Fezabilitate tehnică

Aplicată; experienţă limitată / incertitudini

Organizaţii responsabile pentru implementarea măsurii

Ministerul Educaţiei şi Cercetarii (Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" Constanţa, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină - INCD GeoEcoMar, şi altele asemenea)

, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură)

Oportunităţi de finanţare

Fonduri publice; proiecte europene (ex. programe HORIZON 2020, EASME,

LIFE, proiecte finanţate de DG MARE, şi altele asemenea)

Planificarea implementării/acoperir e temporală

2020-2021

Dificultăţi în

implemetare

Nu

Titlul măsurii

Realizarea unui plan de acţiune comun pentru detectarea timpurie şi atenuarea şi evaluarea impactului speciilor non indigene

Nr./codul măsurii

RO-MN-011

Descrierea scurtă şi precisă a măsurii

Măsura a fost dezvoltată ca măsură coordonată între România şi Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic şi administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru mediul marin" în Bulgaria şi România - Faza 2"

Măsura urmăreşte detectarea timpurie de noi specii non-native şi reducerea impactului lor asupra componentelor native ale ecosistemului.

Implementarea măsurii necesită desfăşurarea următoarelor acţiuni:

1. Echiparea navelor cu staţii de tratare a apei de balast în vederea distrugerii speciilor non-indigene invazive de patogeni, chisturi;

2. Creşterea capacităţii tehnice a autorităţilor supervizoare (asigurarea unui număr suficient de vase disponibile având dotarea tehnică necesară pentru realizarea de inspecţii regulate şi inopinate şi având echipament corespunzător pentru prelevarea şi analizarea de probe;

3. Echiparea şi acreditarea laboratoarelor specializate pentru analiza apei de balast;

4. Creşterea capacităţii administrative/tehnice a personalului care prelevează şi analizează probe de apă de balast (creşterea numărului de inspectori şi a

personalului de laborator).

Categoria de măsuri UE

2a

Tipuri cheie de măsuri

KTM 14 Cercetarea, îmbunătăţirea bazei de cunoştiinţe pentru reducerea incertitudinii

KTM 18 Măsuri pentru prevenirea sau controlul efectelor adverse ale speciilor invazive şi a bolilor introduse

KTM 34 Măsuri pentru reducerea introducerii şi răspândirii speciilor neindigene în mediul marin şi pentru controlul acestora

Obiective de mediu

Menţinerea raportului actual specii neindigene/specii indigene, ca număr de specii şi/sau abundenţă în cadrul fiecărui grup, la litoralul românesc al Mării Negre

Tendinţa descrescătoare a speciilor neindigene nou introduse

Descriptori

D2Specii neindigene

Presiuni principale

- Introducerea de specii neindigene şi translocaţii

Domenii principale de activitate

Transport naval; operaţiuni portuare; pescuit; acvacultură; cercetare marină; control biologic

Caracteristici

• Peşti

• Habitate bentale

• Habitate pelagice

Legături cu alte directive/legislaţii/politi ci

Convenţia Internaţională pentru Controlul şi Managementul Apei de Balast şi Sedimentelor de la nave (Convenţia de la Londra, 2004)

Regulamentul (CE) nr. 708/2007 al Consiliului din 11 iunie 2007 privind utilizarea în acvacultură a speciilor exotice şi a speciilor absente la nivel local.

Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind prevenirea şi gestionarea introducerii şi răspândirii speciilor alogene invazive

Ghidul IMO pentru controlul şi managementul biodepunerilor marine pentru a minimiza transferul de specii acvatice invazive (Rezoluţia MEPC 207/62).

Instrument pentru

implementare/Mod de implementare

Tehnic Legislativ

Referinţă spaţială/Zone de implementare

Ape teritoriale şi Zona Exclusiv Economică

Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura va avea o contribuţie moderată/mare la atingerea obiectivelor/şintelor

referitoare la D2 Specii neindigene

Impact transfrontalier

Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din ţările riverane Mării Negre. Dimpotrivă, implementarea

măsurii va avea rezultate pozitive.

Costuri

Cost mare (750.000 - 1.500.000 Euro) - scor 2

Costul estimat pentru implementarea măsurii: minim 345.000, dar cel mai probabil va depăşi 1.000.000 euro

Componentele costului:

1. costuri tehnice (achiziţie staţii de tratare a apei) - imposibil de estimat în acest stadiu

2. costuri tehnice (achiziţie echipamente de laborator, de prelevare probe, consumabile)

3. costuri acreditare laboratoare

4. costuri cu personalul (suplimentarea personalului de control, inclusiv personal pentru laborator), costuri training, costuri operaţionale pentru control

Eficienţă

Potenţial ridicată - scor 4

Indicatori pentru măsurarea eficienţei

nr. cazurilor speciilor neindigene/invazive nou înregistrate în ecosistemul Mării Negre;

nr. cazurilor de impact negativ înregistrate asupra speciilor native sau asupra speciilor neindigene deja introduse în ecosistemul Mării Negre, cauzate de introducerea speciilor neindigene/invazive;

nr. de vase inspectate/an;

nr. probelor de apă de balast/an;

nr. probelor de apă de balast găsite în neconcordanţă cu cerinţele legale/an.

Evaluare socio- economică

Analiza Cost-Eficienţă: medie Analiza Cost-Beneficiu: medie

Efecte negative secundare

Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin.

Măsura va avea efecte asupra sectorului de construcţii de nave, inclusiv asupra proprietarilor de nave prin necesitatea creşterii investiţiei în echipamente cu

sisteme speciale pentru tratarea apei de balast în vederea distrugerii speciilor non native de patogeni, şi altele asemenea.

Beneficii - moderate:

de mediu:

• este de aşteptat reducerea cazurilor de deversări ilegale de apă de balast de către vasele care navighează în apele teritoriale

• limitarea introducerii, răspândirii şi impactului negativ al speciilor neindigene asupra ecosistemului Mării Negre;

Coordonare

Bilaterală România-Bulgaria

Regională

Fezabilitate tehnică

Dezvoltare nouă

Organizaţii responsabile pentru implementarea măsurii

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului), Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Ministerul Educaţiei şi Cercetării (Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" Constanţa, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare

pentru Geologie şi Geoecologie Marină - INCD GeoEcoMar)

Oportunităţi de finanţare

Fonduri publice, proiecte europene (ex. Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime)

Planificarea

implementării/acoperir e temporală

2020 -2021

Dificultăţi în implemetare

Da - România nu a ratificat încă Convenţia Internaţională pentru Controlul si Managementul Apelor de Balast si a Sedimentelor de la Nave; lipsa de

cunoştinţe legată de căile/vectorii de introducere a speciilor neindigene, răspândire, şi altele asemenea

Titlul măsurii

Revizuirea permanentă a listei de specii neindigene marine din Marea Neagră

Nr./codul măsurii

RO-MN-012

Descrierea scurtă şi precisă a măsurii

Măsura este necesară pentru cunoaşterea permanentă a speciilor neindigene introduse în Marea Neagră pe diferite căi. Este necesară o permanentă colaborare între grupul de experţi şi organizaţii sectoriale, institute de cercetare, şi altele asemenea pentru asigurarea de informaţii şi observaţii legate de specii neindigene nou introduse.

Implementarea măsurii necesită realizarea următoarelor acţiuni:

1. Constituirea unui grup de experţi care să actualizeze permanent lista de specii invazive;

2. Campanii de sensibilizare/conştientizare a diverselor grupuri profesionale (pescari, operatori plaje, fermieri, scafandri, operatori portuari, şi altele asemenea) privind furnizarea de informaţii/observaţii legate de prezenţa

speciilor invazive.

Categoria de măsuri UE

2a

Tipuri cheie de măsuri

KTM 14 Cercetarea, îmbunătăţirea bazei de cunoştiinţe pentru reducerea incertitudinii

KTM 18 Măsuri pentru prevenirea sau controlul efectelor adverse ale speciilor invazive şi a bolilor introduse

KTM 34 Măsuri pentru reducerea introducerii şi răspândirii speciilor neindigene

în mediul marin şi pentru controlul acestora.

Obiective de mediu

Menţinerea raportului actual specii neindigene/specii indigene, ca număr de specii şi/sau abundenţă în cadrul fiecărui grup, la litoralul românesc al Mării Negre

Tendinţa descrescătoare a speciilor neindigene nou introduse

Descriptori

D2Specii neindigene

Presiuni principale

- Introducerea de specii neindigene şi translocaţii

Domenii principale de activitate

Transport naval; operaţiuni portuare; pescuit; acvacultură; cercetare marină; control biologic

Caracteristici

• Peşti

• Habitate bentale

• Habitate pelagice

Legături cu alte directive/legislaţii/politi ci

Convenţia Internaţională pentru Controlul şi Managementul Apei de Balast şi Sedimentelor de la nave (Convenţia de la Londra, 2004).

Regulamentul (CE) nr. 708/2007 al Consiliului din 11 iunie 2007. Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 octombrie 2014.

Ghidul IMO pentru controlul şi managementul biodepunerilor marine pentru a minimiza transferul de specii acvatice invazive (Rezoluţia MEPC 207/62).

Instrument pentru implementare/Mod de implementare

Tehnic Conştientizare/comunicare/diseminare

Referinţă spaţială/Zone

de implementare

Ape teritoriale şi Zona Exclusiv Economică

Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura va avea o contribuţie scăzută la atingerea obiectivelor/ţintelor legate de

D2 Specii neindigene

Impact transfrontalier

Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă impact negativ asupra

mediului marin din ţările riverane Mării Negre. Dimpotrivă, implementarea măsurii va avea rezultate pozitive.

Costuri

Cost foarte scăzut (< 50.000 euro Euro) - scor 5

Costul estimat pentru implementarea măsurii este de ~ 45.000 euro, Componentele costului:

1. costuri cercetare

2. costuri de comunicare, costuri de creştere a conştientizării (meeting cu factori interesaţi)

Eficienţă

Potenţial ridicată - scor 4

Indicatori pentru măsurarea eficienţei

Nr. de specii nou introduse în listă

Evaluare socio- economică

Analiza Cost-Eficienţă: foarte mare Analiza Cost-Beneficiu: medie

Efecte negative secundare

Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin.

Beneficii - scăzute: de mediu:

- măsura în sine nu aduce beneficii directe. Beneficiile indirecte rezidă din cunoaşterea permenentă a speciilor nou introduse în ecosistem, înţelegerea

efectelor pe care acestea le au asupra ecosistemului şi a căilor de introducere şi dispersare a acestora

Coordonare

Naţională

Bilaterală România-Bulgaria Regională

Fezabilitate tehnică

Aplicată; experienţă limitată / incertitudini

Organizaţii responsabile pentru implementarea măsurii

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (Administraţia Naţională „Apele Române", Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului), Ministerul Trasporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Ministerul Educaţiei şi Cercetării (Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" Constanţa,

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină - INCD GeoEcoMar),

Oportunităţi de finanţare

Fonduri publice, proiecte europene (ex. Fondul pentru Pescuit şi Afaceri

Maritime, LIFE , şi altele asemenea)

Planificarea implementării/acoperire

temporală

2020-2021

Dificultăţi în implemetare

Nu

Titlul măsurii

Sensibilizarea (campanii educaţionale) şi consilierea grupurilor locale pescăreşti referitor la folosirea eficientă a tehnicilor şi echipamentelor "prietenoase cu mediul"

Nr./codul măsurii

RO-MN-013

Descrierea scurtă şi precisă a măsurii

Măsura a fost dezvoltată ca măsură coordonată între România şi Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic şi administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru mediul marin" în Bulgaria şi România - Faza 2"

Măsura poate fi considerată ca un prim pas în procesul de introducere de noi tehnici de pescuit prietenoase mediului (unelte selective, amplasarea de dispozitive electronice tip PINGER sau ADD).

Implementarea măsurii necesită realizarea următoarelor acţiuni:

1. Organizarea de evenimente de consolidare a capacităţii cu grupurile locale de pescari în centre de formare profesională;

2. Campanii educaţionale în cadrul asociaţiilor de pescuit referitoare la folosirea eficientă a tehnicilor de pescuit prietenoase mediului (ex.

emiţătoare de impulsuri subacvatice (pinger).

Categoria de măsuri UE

2b

Tipuri cheie de măsuri

KTM 20 Măsuri de prevenire şi control al efectelor adverse rezultate din pescuit şi alte exploatări/ eliminări ale animalelor şi plantelor

KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracţia de specii, inclusiv capturi accidentale

Obiective de mediu

Peşti

Ind. 1.1.1 Aria de distribuţie a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană şi se situează în intervalul de valori din ultimele

două decenii; speciile selectate sunt înregistrate iî peste 50% din observaţiile din ultimii 6 ani

Ind. 1.3.1 Condiţiile populaţiei speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană şi se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii

Ind. 4.3.1 Mărimea populaţiei speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană şi se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii

Mamifere marine

Ind. 1.1.1 Menţinerea distribuţiei şi frecvenţei speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate

Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate

Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis)

Păsări marine

Ind. 1.1.1 Menţinerea sau creşterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuţiei speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan)

Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman şi naturalâ

Ind. 1.5.1 Suprafaţa habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menţine sau va creşte

Ind. 4.3.1 Mărimea/abundenţa populaţiei (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menţine în limita a 95% din abundenţa naturală a

speciilor migratoare din România şi va creşte pe termen lung

Descriptori

D1 Biodiversitate-mamifere marine

D1 Biodiversitate-păsări marine D4 Reţele trofice marine

Presiuni principale

• Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial şi sportiv)

• Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigaţie, manevrele de ancorare)

• Extracţia selectivă (datorată de exemplu explorării şi exploatării resurselor biologice şi nebiologice de pe fundul mării şi din subsol)

Domenii principale de activitate

Pescuit

Caracteristici

-Păsări marine

-Mamifere marine

-Peşti

Legături cu alte directive/legislaţii/politi ci

Regulamentul (CE) nr. 508/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 mai 2014.

Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013.

Instrument pentru

implementare/Mod de implementare

Conştientizare/comunicare/diseminare

Referinţă spaţială/Zone de implementare

Ape teritoriale şi Zona Exclusiv Economică

Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura poate avea o contributie ridicata la atingerea obiectivelor/tintelor legate

de mamifere marine, păsări marine şi peşti.

Impact transfrontalier

Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă impact negativ asupra

mediului marin din ţările riverane Mării Negre.

Costuri

Cost foarte scăzut (< 50.000 Euro) - scor 5

Costul estimat pentru implementarea măsurii este de ~ 37.000 euro, Componentele costului:

1. Costuri pentru evenimentele de consolidare a capacităţii cu grupurile locale de pescari în centre de formare (pregătire, organizare meetinguri cu stakeholderi, follow-up)

2. Costuri comunicare

Eficienţă

Potenţial ridicată - scor 4

Indicatori pentru măsurarea eficienţei

Nr. de emiţatoare de impulsuri subacvatice

Evaluare socio- economică

Analiza Cost-Eficienţă: foarte mare Analiza Cost-Beneficiu: medie

Efecte negative secundare

Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. În schimb, măsura poate conduce la costuri de investiţii pentru achiziţionarea de emiţătoare de impulsuri subacvatice, şi altele asemenea Beneficii - scăzute:

de mediu:

- îmbunătăţirea stării populaţiei de mamifere marine, păsări marine, peşti.

Beneficiile directe vor apare atunci când se vor implementa aceste tehnici prietenoase cu mediul

Coordonare

Bilaterală România-Bulgaria

Fezabilitate tehnică

Aplicată; experienţă limitată / incertitudini

Organizaţii responsabile pentru implementarea măsurii

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură), Ministerul Educaţiei şi Cercetării (Institutul Naţional de Cercetare

- Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" Constanţa), ONG "Mare Nostrum"

Oportunităţi de finanţare

Fonduri publice; proiecte europene (ex. programele HORIZON 2020, CBC România-Bulgaria, POPAM, Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri

Maritime)

Planificarea

implementării/acoperire temporală

2020 -2021

Dificultăţi în implemetare

Da - temerea pescarilor legată de creşterea costurilor pentru investiţii

Titlul măsurii

Stimularea practicilor "prietenoase cu mediul" prin utilizarea vaselor de

pescuit cu lungime mai mică de 10 m şi care nu folosesc echipamente remorcate (pescuit la scară redusă)

Nr./codul măsurii

RO-MN-014

Descrierea scurtă şi

Măsura a fost dezvoltată ca măsură coordonată/comuna între România şi

Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic şi administrativ pentru

precisă a măsurii

implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru mediul marin" în Bulgaria şi România-Faza 2"

Scopul măsurii este de a încuraja pescuitului de coastă la scară redusă, promovând astfel folosirea inovaţiilor tehnologice (ex. tehnici de pescuit mai selective) care nu cresc efortul de pescuit.

Implementarea măsurii presupune următoarele acţiuni:

1. Elaborarea ghidului de reglementări;

2. Elaborarea ghidului tehnic.

Categoria de măsuri UE

2b

Tipuri cheie de măsuri

KTM 20 Măsuri de prevenire şi control al efectelor adverse rezultate din pescuit şi alte exploatări/ eliminări ale animalelor şi plantelor

KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracţia de specii, inclusiv capturi accidentale

Obiective de mediu

Habitate bentale

Ind. 1.4.1

1110-1: Menţinerea existenţei celor trei pajişti de Zostera noltei în zona Mangalia

1110-8: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Costineşti-2 Mai

Nisipuri cu Donax trunculus: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Navodari-2 Mai

1140-3: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Eforie Nord-Eforie Sud 1170-7: Menţinerea distribuţiei actuale în zona 2 Mai-Vama Veche

1170-8: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Cap Aurora-Vama Veche

1170-10: Menţinerea distribuţiei actuale în punctele Agigea, Costineşti şi Vama Veche

1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menţinerea distribuţiei actuale pe tot şelful României între izobatele de 30 - 50 m

1170-9: Menţinerea distribuţiei actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral Ind. 1.5.1

1110-1: Suprafaţa ocupată de habitat 2'2,43 ha 1140-3: Suprafaţa ocupată de habitat 2'2,06 ha 1170-7: Suprafaţa ocupată de habitat 2'1,8 ha 1170-8: Suprafaţa ocupată de habitat 2'46 ha 1170-10: Suprafaţa ocupată de habitat 2'1 ha Ind. 1.6.1

Înălţimea frunzelor de Zostera noltei în iunie 2'70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera noltei în zonele de creştere ale pajiştilor 2'70 cm

Înălţimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece 2'100 cm; frecvenţa exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 m2 2'50%

Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) 2'50 mm SL

Frecvenţa juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 m2 2'50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) 2'22 - 24 mm SL

Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei)

45 - 50 mm SL

Dimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 - 350 mm TL

Ind. 1.6.2

1110-1: Acoperirea cu Zostera nolteiîn interiorul pajiştilor 2'50%; biomasa foliară a Zostera noltei 2'1600 g m-2

1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor 2'50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite 2'3000 g•m-2

1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2'50%; biomasa vie a

Mytilus galloprovincialis 2'5000 g•m-2

Densitatea populaţiei de Donacilla cornea 2'3300 ind•m-2 Densitatea populaţiei de Donax trunculus 2'200 ind•m-2

1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor 2'50% Densitatea populaţiei de Lentidium mediterraneum 2'9000 ind•m-2; biomasa vie a Lentidium mediterraneum 2'100 g•m-2

1170-9:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2'80%; biomasa vie a

Mytilus galloprovincialis 2'8000 g•m-2

Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m2 2'16 g•m-2 Ind. 4.3.1

Densitatea populaţiei de Lentidium mediterraneum 2'9000 ind•m-2

Densitatea populaţiei de Arenicola marina 2'0,1 ind•m-2; Densitatea populaţiei de

Necallianassa truncata 2'1 ind•m-2

Densitatea populaţiei de Mytilus galloprovincialis 2'500 ind.m-2

Densitatea populaţiei de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m22'200 ind•m-2 Ind. 6.2.1

1110-1: Acoperirea cu Zostera nolteiîn interiorul pajistilor 2'50%; Frecvenţa decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 m2 = 100%; Frecvenţa decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 m2 2'30%

1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata in interiorul centurilor 2' 50%; Frecvenţa epifitei Colaconema thuretii în patrate de 1 m2 2'80%; Frecvenţa gastropodului Gibbula divaricata în patrate de 1 m2 2'30% Frecvenţa gastropoduluiiTricolia pullus în pătrate de 1 m2 2'1%

1170-2: Frecvenţa algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 m2 2'10%; Frecvenţa decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 m2 2'70%

1140-3: Frecvenţa polichetului Ophelia bicornis în probe 2'1%; Frecvenţa mysidului Gastrosaccus sanctus în probe 2'50%

1170-9: Frecvenţa decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 m2 ; Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat 2'1 colonie m-2

Ind. 6.2.3

1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis

(lungimea cochiliei) 2'50 mm SL

1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis

(lungimea cochiliei) 2'70 mm SL Specii comerciale de peşti şi moluşte Ind. 3.1.1

Menţinerea mortalităţii prin pescuit F :S FMSY = 0,64 (sprot);

Tendinţă constantă de scădere a valorilor mortalităţii cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY= (F0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 şi F = 0,1 limite de referinţă (calcan);

Tendinţă constantă de scădere a mortalităţii cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depăşească valoarea limită de referinţă de 0,54 (FMSY = F :S0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalităţii naturale M 1-3= 0,81 şi rate de exploatare E :S0,4 (hamsie);

Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,4 (bacaliar) Reducerea drastică a efortului de pescuit, F :S FMSY = 0,15 (calcan) Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid)

Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,54 (hamsie) Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,18 (rechin) Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,46 (barbun) Ind. 3.1.2

Menţinerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,082 (sprot) Menţinerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,033 (calcan)

Ind. 3.2.1 Creşterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) şi barbun (Mullus barbatus ponticus).

Ind. 3.2.2

Menţinerea stocului de şprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ

60.000 tone

Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500 -

2.000 tone

Ind. 3.3.1

Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 - 2 ani (şprot) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 5 - 6 ani (calcan) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (bacaliar) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin)

Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun)

Descriptori

D1 Biodiversitate-habitate bentale

D3 Specii comerciale de peşti şi moluşte D4 Reţele trofice marine

D6 Integritatea fundului mării

Presiuni principale

• Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigaţie, manevrele de ancorare)

• Extracţia selectivă (datorată de exemplu explorării şi exploatării resurselor biologice şi nebiologice de pe fundul mării şi din subsol)

• Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial şi sportiv)

Domenii principale de activitate

Pescuit

Caracteristici

-Peşti

-Habitate bentale

Legături cu alte directive/legislaţii/politi ci

Regulamentul (CE) nr. 508/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 mai 2014.

Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013.

Instrument pentru implementare/Mod de implementare

Tehnic Legislativ

Referinţă spaţială/Zone

de implementare

Ape teritoriale

Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura poate avea o contribuţie mare în atingerea obiectivelor legate de D3 Specii comerciale de peşti şi moluşte şi D1 Biodiversitate-habitate bentale, D4

Reţele trofice şi D6 Integritatea fundului mării

Impact transfrontalier

Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din ţările riverane Mării Negre. Din contră, măsura este de aşteptat să aibă efecte benefice în apele marine ale ţărilor riverane prin creşterea

stocului de peşti comerciali şi nu numai.

Costuri

Cost scăzut (50.000 - 250.000 Euro) - scor 4

Costul minim estimat pentru implementarea măsurii este de ~ 44.000 euro, dar cheltuielile pentru introducerea celor mai bune practici sunt dificil de estimat în acest stadiu. Prin urmare se estimează costuri >150.000 Euro

Această măsură conţine costuri administrative şi de implementare.

• pregătirea personalului administrativ şi a pescarilor

• stimularea financiară (mecanism) a sectorului de pescuit pentru introducerea echipamentelor şi practicilor prietenoase mediului

• introducerea de programe pilot de testare a echipamentelor

• distribuirea de materiale promoţionale

• întâlniri între stakeholderii din sectoarele de pescuit costier la scara redusă şi cel la scară largă

• introducerea celor mai bune practici disponibile

Eficienţă

Potenţial ridicată - scor 4

Indicatori pentru măsurarea eficienţei

Numărul de vase cu lungimea mai mică de 10 m şi care nu folosesc echipamente remorcate.

Evaluare socio- economică

Analiza Cost-Eficienţă: mare Analiza Cost-Beneficiu: medie

Efecte negative secundare

Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin.

Beneficii - moderate:

Socio-economice:

- Beneficii pentru pescari (pe termen mediu si lung) - îmbunătăţirea stocului de peşti (specii comerciale); îmbunătăţirea pescuitului durabil

Coordonare

Bilaterală România-Bulgaria

Fezabilitate tehnică

Dezvoltare nouă

Organizaţii responsabile pentru implementarea măsurii

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură), Ministerul Educaţiei şi Cercetării (Institutul Naţional de Cercetare

- Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" Constanţa)

Oportunităţi de

finanţare

Fonduri publice: proiecte europene (ex. POPAM, Fondul European pentru

Pescuit şi Afaceri Maritime)

Planificarea implementării/acoperir e temporală

2020 -2021

Dificultăţi în

implemetare

Da - temerea pescarilor legată de creşterea costurilor pentru investiţii şi

pierderea locurilor de muncă

Titlul măsurii

Desemnarea zonelor în care este permisă folosirea uneltelor de pescuit de tip beam traul şi observaţii pe termen lung asupra impactului acestora. Modificarea cerinţelor de utilizare, atunci când este cazul

Nr./codul măsurii

RO-MN-015

Descrierea scurtă şi precisă a măsurii

Măsura a fost dezvoltată ca măsură coordonată/comuna între România şi Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic şi administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru mediul marin" în Bulgaria şi România - Faza 2"

Măsura presupune identificarea zonelor în care acest tip de traulare este permisă (criteriile folosite vor fi stabilite de către Grupuri de Lucru comune) şi are ca scop reducerea deteriorării habitatelor bentale

Măsura include componente de control (după stabilirea zonelor autorizate pentru folosirea uneltelor de pescuit tip beam traul şi a celor în care acestea sunt interzise, ar trebui desfăşurate operaţiuni de control pentru a monitoriza respectarea dispoziţiilor) şi componente de monitoring şi cercetare în scopul evaluării impactului folosirii beam traul-ului asupra ecosistemului (în funcţie de această evaluare măsura ar putea fi modificată în ceea ce priveşte cerinţele de utilizare, atunci când este necesar).

Implementarea măsurii presupune următoarele acţiuni:

1. constituirea grupurilor de lucru (la nivel naţional şi regional) pentru stabilirea criteriilor necesare identificării zonelor în care beam trawl este permis;

2. controlul respectării zonelor în care beam trawl este permis;

3. activităţi de cercetare şi monitorizare a impactului asupra habitatelor bental.

Categoria de măsuri UE

2a

Tipuri cheie de măsuri

KTM 14 Cercetarea, îmbunătăţirea bazei de cunoştinţe pentru reducerea incertitudinii

KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit şi alte exploatări/ eliminări ale animalelor şi plantelor

KTM 27 Măsuri de reducere a daunelor fizice în apele marine (şi care nu sunt raportate în cadrul KTM 6 legat de Directiva Cadru Apă-apele costiere)

KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracţia de specii, inclusiv capturi accidentale.

Obiective de mediu

Ind. 1.4.1

1110-1: Menţinerea existenţei celor trei pajişti de Zostera noltei în zona Mangalia

1110-8: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Costineşti-2 Mai

Nisipuri cu Donax trunculus: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Navodari-2 Mai

1140-3: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Eforie Nord-Eforie Sud 1170-7: Menţinerea distribuţiei actuale în zona 2 Mai-Vama Veche

1170-8: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Cap Aurora-Vama Veche

1170-10: Menţinerea distribuţiei actuale în punctele Agigea, Costineşti şi Vama Veche

1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menţinerea distribuţiei actuale pe tot şelful României între izobatele de 30 - 50 m

1170-9: Menţinerea distribuţiei actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral Ind. 1.5.1

1110-1: Suprafaţa ocupată de habitat 2'2,43 ha 1140-3: Suprafaţa ocupată de habitat 2'2,06 ha 1170-7: Suprafaţa ocupată de habitat 2'1,8 ha 1170-8: Suprafaţa ocupată de habitat 2'46 ha 1170-10: Suprafaţa ocupată de habitat 2'1 ha Ind. 1.6.1

Înălţimea frunzelor de Zostera nolteiîn iunie 2'70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera nolteiîn zonele de creştere ale pajiştilor 2'70 cm

Înălţimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece 2'100 cm; frecvenţa exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 m2 2'50%

Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) 2'50 mm SL

Frecvenţa juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 m2 2'50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70mm SL

Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) 2'22 - 24 mm SL

Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 - 50 mm SL

Dimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 - 350 mm TL

Ind. 1.6.2

1110-1: Acoperirea cu Zostera nolteiîn interiorul pajiştilor 2'50%; biomasa foliară a Zostera noltei 2'1600 g m-2

1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor 2'50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite 2'3000 g•m-2

1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2'50%; biomasa vie a

Mytilus galloprovincialis 2'5000 g•m-2

Densitatea populaţiei de Donacilla cornea 2'3300 ind•m-2 Densitatea populaţiei de Donax trunculus 2'200 ind•m-2

1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor 2'50% Densitatea populaţiei de Lentidium mediterraneum 2'9000 ind•m-2; biomasa vie a Lentidium mediterraneum 2'100 g•m-2

1170-9:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2'80%; biomasa vie a

Mytilus galloprovincialis 2'8000 g•m-2

Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m2 2'16 g•m-2 Ind. 4.3.1

Densitatea populaţiei de Lentidium mediterraneum 2'9000 ind•m-2

Densitatea populaţiei de Arenicola marina 2'0,1 ind•m-2; Densitatea populaţiei de

Necallianassa truncata 2'1 ind•m-2

Densitatea populaţiei de Mytilus galloprovincialis 2'500 ind.m-2

Densitatea populaţiei de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m22'200 ind•m-2 Ind. 6.2.1

1110-1: Acoperirea cu Zostera nolteiîn interiorul pajistilor 2'50%; Frecvenţa decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 m2 = 100%; Frecvenţa decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 m2 2'30%

1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata in interiorul centurilor 2' 50%; Frecvenţa epifitei Colaconema thuretii în patrate de 1 m2 2'80%; Frecvenţa gastropodului Gibbula divaricata în patrate de 1 m2 2'30% Frecvenţa gastropoduluiiTricolia pullus în pătrate de 1 m2 2'1%

1170-2: Frecvenţa algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 m2 2'10%; Frecvenţa decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 m2 2'70%

1140-3: Frecvenţa polichetului Ophelia bicornis în probe 2'1%; Frecvenţa mysidului Gastrosaccus sanctus în probe 2'50%

1170-9: Frecvenţa decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 m2 ;

Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat 2'1 colonie m-2 Ind. 6.2.3

1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis

(lungimea cochiliei) 2'50 mm SL

1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis

(lungimea cochiliei) 2'70 mm SL

Descriptori

D1 Biodiversitate-habitate bentale D4 Reţele trofice marine

D6 Integritatea fundului mării

Presiuni principale

• extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial şi sportiv);

• eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial);

• extracţia selectivă (datorată de exemplu explorării şi exploatării resurselor biologice de pe fundul mării)

Domenii principale de activitate

Pescuit

Caracteristici

- Habitate bentale

Legături cu alte directive/legislaţii/politi ci

Regulamentul (CE) nr. 508/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 mai 2014.

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992

Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013.

Instrument pentru implementare/Mod de implementare

Tehnic Legislativ

Referinţă spaţială/Zone

de implementare

Ape teritoriale

Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura este de aşteptat să aibă o contribuţie mare la atingerea obiectivelor legate de habitatele bentale şi integritatea fundului mării

Impact transfrontalier

Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă impact negativ asupra

mediului marin din ţările riverane Mării Negre. Dimpotrivă, implementarea măsurii va avea rezultate pozitive.

Costuri

Cost ridicat (750.000 - 1.500.000 Euro) - scor 2

Costul minim estimat pentru implementarea măsurii este de ~ 430.000 euro, dar cheltuielile sectoriale sunt dificil de estimat în acest stadiu. Prin urmare, se estimează costuri >1.000.000 Euro

Această măsură conţine costuri administrative şi de implementare.

1. constituirea grupurilor de lucru (pregătire, organizare meetinguri la nivel national si regional); costuri de cercetare; costuri comunicare

2. costuri suplimentarea personalului de control, pregătirea acestuia; costuri operaţionale pentru control

3. costuri cercetare; costuri sectoriale - imposibil de estimat în această fază

Eficienţă

Potenţial ridicată - scor 4

Indicatori pentru măsurarea eficienţei

Nr zone identificate; nr. de amenzi

Evaluare socio- economică

Analiza Cost-Eficienţă: medie Analiza Cost-Beneficiu: medie

Efecte negative secundare

Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Măsura poate avea efecte socio-economice negative pe termen scurt, putând conduce la reducerea cantităţii de moluşte/rapane colectate şi la pierderea de locuri de muncă.

Beneficii - mari:

De mediu:

• îmbunătăţirea semnificativă a stării habitatelor bentale

• îmbunătăţirea calităţii apei Socio-economice:

• Exploatarea sustenabilă aduce beneficii pescarilor, pe termen mediu si lung)

prin îmbunătăţirea stocului de moluşte/rapana (specii comerciale);

Coordonare

Bilaterală România-Bulgaria

Fezabilitate tehnică

Aplicată; experienţă limitată / incertitudini

Organizaţii responsabile pentru implementarea măsurii

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură), Ministerul Afacerilor Interne (Poliţia de Frontieră); Ministerul Educaţiei şi Cercetării(Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" Constanţa, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie

Marină - INCD GeoEcoMar)

Oportunităţi de finanţare

Fonduri publice: proiecte europene (ex. HORIZON 2020, Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime, POPAM)

Planificarea implementării/acoperir

e temporală

2020 -2021

Dificultăţi în implemetare

Da - temerea pescarilor legată de pierderea locurilor de muncă

Titlul măsurii

Promovarea şi stimularea (inclusiv financiară) a pescuitului şi colectării de moluşte în condiţii prietenoase cu mediul

Nr./codul măsurii

RO-MN-016

Descrierea scurtă şi precisă a măsurii

Măsura a fost dezvoltată ca măsură coordonată între România şi Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic şi administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru mediul marin" în Bulgaria şi România - Faza 2"

Măsura urmăreşte promovarea şi stimularea tehnicilor prietenoase mediului de pescuit şi colectare de moluşte.

Implementarea măsurii presupune următoarele acţiuni:

1. Definirea sistemului de stimuli (inclusiv document de discuţie cu sectoarele de pescuit/procesare/export);

2. Aplicarea sistemului de stimuli (financiari);

3. Constituirea de servicii de consultanţă;

4. Sensibilizarea (campanii educaţionale) şi consilierea grupurilor locale pescăreşti referitor la folosirea eficientă a tehnicilor şi echipamentelor

prietenoase mediului.

Categoria de măsuri UE

2b

Tipuri cheie de măsuri

KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit şi alte exploatări/ eliminări ale animalelor şi plantelor

KTM 27 Măsuri de reducere a daunelor fizice în apele marine

KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracţia de specii, inclusiv capturi accidentale

Obiective de mediu

Habitate bentale

Ind. 1.4.1

1110-1: Menţinerea existenţei celor trei pajişti de Zostera noltei în zona Mangalia

1110-8: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Costineşti-2 Mai

Nisipuri cu Donax trunculus: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Navodari-2 Mai

1140-3: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Eforie Nord-Eforie Sud 1170-7: Menţinerea distribuţiei actuale în zona 2 Mai-Vama Veche

1170-8: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Cap Aurora-Vama Veche

1170-10: Menţinerea distribuţiei actuale în punctele Agigea, Costineşti şi Vama Veche

1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menţinerea distribuţiei actuale pe tot şelful României între izobatele de 30 - 50 m

1170-9: Menţinerea distribuţiei actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral Ind. 1.5.1

1110-1: Suprafaţa ocupată de habitat 2'2,43 ha 1140-3: Suprafaţa ocupată de habitat 2'2,06 ha 1170-7: Suprafaţa ocupată de habitat 2'1,8 ha 1170-8: Suprafaţa ocupată de habitat 2'46 ha 1170-10: Suprafaţa ocupată de habitat 2'1 ha Ind. 1.6.1

Înălţimea frunzelor de Zostera noltei în iunie 2'70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera noltei în zonele de creştere ale pajiştilor 2'70 cm

Înălţimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece 2'100 cm; frecvenţa exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 m2 2'50%

Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) 2'50 mm SL

Frecvenţa juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 m2 2'50%; dimensiunea

maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) 2'22 - 24 mm SL

Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 - 50 mm SL

Dimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 - 350 mm TL

Ind. 1.6.2

1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajiştilor 2'50%; biomasa foliară a Zostera noltei 2'1600 g m-2

1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor 2'50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite 2'3000 g•m-2

1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2'50%; biomasa vie a

Mytilus galloprovincialis 2'5000 g•m-2

Densitatea populaţiei de Donacilla cornea 2'3300 ind•m-2 Densitatea populaţiei de Donax trunculus 2'200 ind•m-2

1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor 2'50% Densitatea populaţiei de Lentidium mediterraneum 2'9000 ind•m-2; biomasa vie a Lentidium mediterraneum 2'100 g•m-2

1170-9:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2'80%; biomasa vie a

Mytilus galloprovincialis 2'8000 g•m-2

Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m2 2'16 g•m-2 Ind. 4.3.1

Densitatea populaţiei de Lentidium mediterraneum 2'9000 ind•m-2

Densitatea populaţiei de Arenicola marina 2'0,1 ind•m-2; Densitatea populaţiei de

Necallianassa truncata 2'1 ind•m-2

Densitatea populaţiei de Mytilus galloprovincialis 2'500 ind.m-2

Densitatea populaţiei de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m22'200 ind•m-2 Ind. 6.2.1

1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajistilor 2'50%; Frecvenţa decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 m2 = 100%; Frecvenţa decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 m2 2'30%

1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata in interiorul centurilor 2' 50%; Frecvenţa epifitei Colaconema thuretii în patrate de 1 m2 2'80%; Frecvenţa gastropodului Gibbula divaricata în patrate de 1 m2 2'30% Frecvenţa gastropoduluiiTricolia pullus în pătrate de 1 m2 2'1%

1170-2: Frecvenţa algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 m2 2'10%; Frecvenţa decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 m2 2'70%

1140-3: Frecvenţa polichetului Ophelia bicornis în probe 2'1%; Frecvenţa mysidului Gastrosaccus sanctus în probe 2'50%

1170-9: Frecvenţa decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 m2 ; Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat 2'1 colonie m-2

Ind. 6.2.3

1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis

(lungimea cochiliei) 2'50 mm SL

1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis

(lungimea cochiliei) 2'70 mm SL

Peşti

Ind. 1.1.1 Aria de distribuţie a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană şi se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate iî peste 50% din observaţiile din ultimii 6 ani

Ind. 1.3.1 Condiţiile populaţiei speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană şi se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii

Ind. 4.3.1 Mărimea populaţiei speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană şi se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii

Mamifere marine

Ind. 1.1.1 Menţinerea distribuţiei şi frecvenţei speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate

Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate

Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis)

Păsări marine

Ind. 1.1.1 Menţinerea sau creşterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuţiei speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan)

Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman şi naturalâ

Ind. 1.5.1 Suprafaţa habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menţine sau va creşte

Ind. 4.3.1 Mărimea/abundenţa populaţiei (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menţine în limita a 95% din abundenţa naturală a speciilor migratoare din România şi va creşte pe termen lung

D3 Specii comerciale de peşti şi moluşte

Ind. 3.1.1

Menţinerea mortalităţii prin pescuit F :S FMSY = 0,64 (sprot);

Tendinţă constantă de scădere a valorilor mortalităţii cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY= (F0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 şi F = 0,1 limite de referinţă (calcan);

Tendinţă constantă de scădere a mortalităţii cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depăşească valoarea limită de referinţă de 0,54 (FMSY = F :S0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalităţii naturale M 1-3= 0,81 şi rate de exploatare E :S0,4 (hamsie);

Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,4 (bacaliar) Reducerea drastică a efortului de pescuit, F :S FMSY = 0,15 (calcan) Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid)

Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,54 (hamsie) Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,18 (rechin) Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,46 (barbun) Ind. 3.1.2

Menţinerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,082 (sprot) Menţinerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,033 (calcan)

Ind. 3.2.1 Creşterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru

speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius

merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) şi barbun (Mullus barbatus ponticus).

Ind. 3.2.2

Menţinerea stocului de şprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ

60.000 tone

Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500 -

2.000 tone

Ind. 3.3.1

Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 - 2 ani (şprot) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 5 - 6 ani (calcan) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (bacaliar) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin)

Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun)

Descriptori

D1 Biodiversitate-habitate bentale D1 Biodiversitate-mamifere marine D1 Biodiversitate-peşti

D1 Biodiversitate-păsări marine

D3 Specii comerciale de peşti şi moluşte D4 Reţele trofice marine

D6 Integritatea fundului mării

Presiuni principale

• Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial şi sportiv)

• Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial)

• Extracţia selectivă (datorată de exemplu explorării şi exploatării resurselor biologice de pe fundul mării)

Domenii principale de activitate

Pescuit

Caracteristici

• Habitate bentale

• Peşti

• Mamifere marine

• Păsări marine

Legături cu alte directive/legislaţii/politi ci

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992

Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009

Regulamentul (CE) nr. 508/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 mai 2014.

Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013.

Instrument pentru

implementare/Mod de implementare

Tehnic Economic

Conştientizare/comunicare/diseminare

Referinţă spaţială/Zone de implementare

Ape teritoriale/Zona Exclusiv Economică

Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura poate avea o contribuţie mare la atingerea obiectivelor legate de D1 Biodiversitate, D4 reţele trofice marine, D6 Integritatea fundului mării şi D3

Specii comerciale de peşti şi moluşte.

Impact transfrontalier

Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă impact negativ asupra

mediului marin din ţările riverane Mării Negre. Dimpotrivă, implementarea măsurii va avea rezultate pozitive.

Costuri

Cost ridicat (750.000 - 1.500.000 Euro) - scor 2

Costul este în foarte mare măsură influenţat de componenta economică (stimularea financiară) care este imposibil de estimat în acest stadiu.

Componentele costului:

1. costuri legate de definirea sistemului de stimuli (inclusiv document de discuţie cu sectoarele de pescuit/procesare/export, organizare intalniri)

2. aplicarea sistemului de stimuli (financiari): imposibil de estimat în această etapă

3. Constituirea de servicii de consultanţă: imposibil de estimat în această etapă

4. costuri de comunicare; costuri de conştientizare

Eficienţă

Potenţial ridicată - scor 4

Indicatori pentru măsurarea eficienţei

nr. de stimulări financiare/an

Evaluare socio- economică

Analiza Cost-Eficienţă: medie Analiza Cost-Beneficiu: medie

Efecte negative secundare

Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Măsura poate avea efecte negative (pe termen scurt) asupra activităţilor economice de pescuit şi colectare de moluşte, putând conduce la scăderea producţiei, costuri pentru investiţii şi la pierderea de locuri de muncă.

Beneficii - moderate:

De mediu:

• îmbunătăţirea semnificativă a stării habitatelor bentale

• îmbunătăţirea calităţii apei Socio-economice:

• Exploatarea sustenabilă aduce beneficii pescarilor, pe termen mediu si lung) prin îmbunătăţirea stocului de peşti şi moluşte (specii comerciale);

Coordonare

Bilaterală România-Bulgaria

Fezabilitate tehnică

Dezvoltare nouă

Organizaţii responsabile pentru implementarea măsurii

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură), Ministerul Educaţiei şi Cercetării (Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore

Antipa" Constanţa)

Oportunităţi de finanţare

Fonduri publice:proiecte europene (ex. Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime, POPAM)

Planificarea

implementării/acoperir e temporală

2020 -2021

Dificultăţi în implemetare

Da - temerea pescarilor legată de creşterea costurilor pentru investiţii şi de

pierderea locurilor de muncă.

Titlul măsurii

Dezvoltarea planului multianual regional de management pentru stocurile de peşti vizate

Nr./codul măsurii

RO-MN-017

Descrierea scurtă şi precisă a măsurii

Măsura a fost dezvoltată ca măsură comuna între România şi Bulgaria în cadrul proiectului European (DG Environment) "Suport tehnic şi administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru Mediul Marin" în Bulgaria şi România - Faza 2"

Măsura va contribui la atingerea randamentului maxim sustenabil (MSY) şi stocurilor sustenabile de peşti.

Implementarea măsurii necesită realizarea următoarelor acţiuni:

1. Constituirea unui Grup de Lucru regional;

2. Discuţii asupra unor posibile măsuri comune (ex. stabilirea limitelor de disribuire a stocurilor pt. speciile demersale);

3. Implementare (control).

Categoria de măsuri UE

2b

Tipuri cheie de măsuri

KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit şi alte exploatări/ eliminări ale animalelor şi plantelor

KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracţia de specii, inclusiv capturi accidentale

Obiective de mediu

Ind. 3.1.1

Menţinerea mortalităţii prin pescuit F :S FMSY = 0,64 (sprot);

Tendinţă constantă de scădere a valorilor mortalităţii cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY= (F0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 şi F = 0,1 limite de referinţă (calcan);

Tendinţă constantă de scădere a mortalităţii cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depăşească valoarea limită de referinţă de 0,54 (FMSY = F :S0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalităţii naturale M 1-3= 0,81 şi rate de exploatare E :S0,4 (hamsie);

Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,4 (bacaliar) Reducerea drastică a efortului de pescuit, F :S FMSY = 0,15 (calcan) Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid)

Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,54 (hamsie) Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,18 (rechin) Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,46 (barbun) Ind. 3.1.2

Menţinerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,082 (sprot) Menţinerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,033 (calcan)

Ind. 3.2.1 Creşterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru

speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) şi barbun (Mullus barbatus ponticus).

Ind. 3.2.2

Menţinerea stocului de şprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ

60.000 tone

Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500 -

2.000 tone

Ind. 3.3.1

Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 - 2 ani (şprot) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 5 - 6 ani (calcan) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (bacaliar) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie)

Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun)

Descriptori

D3 Specii comerciale de peşti şi moluşte

Presiuni principale

- Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial şi sportiv)

Domenii principale de activitate

Pescuit

Caracteristici

Peşti

Legături cu alte directive/legislaţii/politi ci

Regulamentul (CE) nr. 508/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 mai 2014.

Regulamentul (UE) 2017/1004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 mai 2017.

Regulamentului (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013.

Instrument pentru implementare/Mod de

implementare

Tehnic Legislativ

Referinţă spaţială/Zone de implementare

Ape teritoriale/Zona Exclusiv Economică

Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura va avea o contribuţie semnificativa la atingerea obiectivelor legate de D3 Specii comerciale de peşti şi moluşte.

Impact transfrontalier

Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din ţările riverane Mării Negre. Dimpotrivă, implementarea

măsurii va avea rezultate pozitive.

Costuri

Cost moderat (250.000 - 7500.000 Euro) - scor 3

Costul pentru implementarea măsurii este estimat la ~ 328.000 euro.

Componentele costului per acţiune:

1. Costuri operaţionale pentru Grupul de Lucru regional (planificare, organizare intalniri, şi altele asemenea)

2. costuri comunicare/diseminare (întâlniri cu organizaţiile pescăreşti)

3. costuri legate de suplimentarea personalului de control; costuri pentru pregătirea personalului de control; costuri operaţionale de control

Eficienţă

Ridicată - scor 5

Indicatori pentru măsurarea eficienţei

Indicatorii legaţi de D3

Evaluare socio- economică

Analiza Cost-Eficienţă: ridicată (mare) Analiza Cost-Beneficiu: medie

Efecte negative secundare

Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin.

Beneficii - moderate:

De mediu:

• menţinerea volumului stocurilor în limite biologice sigure Socio-economice:

• atingerea randamentului maxim sustenabil (MSY) şi stocurilor sustenabile de peşti

• o mai bună aliniere la planul naţional de gestionare a pescuitului şi întărirea controlului la aplicarea sa.

Coordonare

Bilaterală România-Bulgaria Regională

Fezabilitate tehnică

Aplicată; experienţă limitată / incertitudini

Organizaţii

responsabile pentru implementarea măsurii

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură), Ministerul Educaţiei şi Cercetării (Institutul Naţional de Cercetare

- Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" Constanţa)

Oportunităţi de finanţare

Fonduri publice: proiecte europene (ex. Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Martime, POPAM);

Planificarea implementării/acoperir

e temporală

2020 -2021

Dificultăţi în implemetare

Nu

Titlul măsurii

Punerea în aplicare a controlului pentru setcile de calcan

Nr./codul măsurii

RO-MN-018

Descrierea scurtă şi precisă a măsurii

Măsura a fost dezvoltată ca măsură coordonata între România şi Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic şi administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru mediul marin" în Bulgaria şi România - Faza 2"

Măsura se referă la îmbunătăţirea funcţiilor de control ale autorităţilor competente pentru controlul cerinţelor stabilite de către Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 pentru setcile de calcan utilizate în sectorul de pescuit (material, dimensiunea ochiului şi grosimea).

Scopul măsurii: îmbunătăţirea stocului de calcan şi reducerea capturilor accidentale (peşti şi mamifere) prin întărirea mecanismului de control asupra tehnicilor/uneltelor de pescuit pentru calcan.

Implementarea măsurii presupune următoarele acţiuni:

1. Pregătirea personalului de control;

2. Suplimentarea personalului de control;

3. Controlul operaţional.

Categoria de măsuri UE

2a

Tipuri cheie de măsuri

KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit şi alte exploatări/eliminări ale animalelor şi plantelor

KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracţia de specii, inclusiv capturi accidentale

Obiective de mediu

Peşti

Ind. 1.1.1 Aria de distribuţie a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană şi se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate în peste 50% din observaţiile din ultimii 6 ani

Ind. 1.3.1 Condiţiile populaţiei speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană şi se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii

Ind. 4.3.1 Mărimea populaţiei speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană şi se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii

Mamifere marine

Ind. 1.1.1 Menţinerea distribuţiei şi frecvenţei speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate

Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate

Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis)

Specii comerciale de peşti şi moluşte

Ind. 3.1.1

Tendinţă constantă de scădere a valorilor mortalităţii cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY = (F0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 şi F = 0,15-limite de referinţă (calcan);

Reducerea drastică a efortului de pescuit, F :S FMSY = 0,15 (calcan) Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,18 (rechin) Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,46 (barbun) Ind. 3.1.2

Menţinerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S 0,033 (calcan)

Ind. 3.2.1 Creşterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (calcan (Psetta maxima), rechin (Squalus acanthias) şi barbun (Mullus barbatus ponticus)

Ind. 3.2.2

Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500 -

2.000 tone

Ind. 3.3.1

Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 5 - 6 ani (calcan) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun)

Descriptori

D1 Biodiversitate-mamifere marine D1 Biodiversitate-peşti

D3 Specii comerciale de peşti ţi moluşte D4 Reţele trofice marine

Presiuni principale

- Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial şi sportiv)

Domenii principale de activitate

Pescuit

Caracteristici

Peşti

Mamifere marine

Legături cu alte directive/legislaţii/politi ci

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992

Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013.

Instrument pentru

implementare/Mod de implementare

Tehnic Legislativ

Referinţă spaţială/Zone de implementare

Ape teritoriale / Zona Exclusiv Economică

Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura va avea o contribuţie moderata la atingerea obiectivelor legate de D3 Specii comerciale de peşti şi moluşte, D1 Biodiversitate-mamifere marine şi peşti, şi D4 Reţele trofice marine.

Impact transfrontalier

Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din ţările riverane Mării Negre.

Costuri

Cost moderat (250.000 - 7500.000 Euro) - scor 3

Costul pentru implementarea măsurii este estimat la ~ 298.000 euro.

Componentele costului: costuri legate de suplimentarea personalului de control; costuri pentru pregătirea personalului de control; costuri operaţionale de control

Eficienţă

Potenţial ridicată - scor 4

Indicatori pentru măsurarea eficienţei

Nr. de controale-amenzi

Evaluare socio- economică

Analiza Cost-Eficienţă: ridicată (mare) Analiza Cost-Beneficiu: ridicată (mare)

Efecte negative secundare

Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin.

Beneficii - ridicate:

De mediu:

• reducerea capturilor accidentale de mamifere marine

• reducerea capturilor accidentale de alţi peşti (specii necomerciale) Socio-economice:

• atingerea randamentului maxim sustenabil (MSY) şi stocurilor sustenabile de

peşti

Coordonare

Naţională

Bilaterală România-Bulgaria

Fezabilitate tehnică

Aplicată; experienţă limitată / incertitudini

Organizaţii responsabile pentru implementarea măsurii

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (Adminsitraţia Rezervaţia Biosferei Delta Dunării); Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură), Ministerul Afacerilor Interne (Poliţia de

Frontieră), Ministerul Educaţiei şi Cercetării (Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" Constanţa)

Oportunităţi de finanţare

Fonduri publice: proiecte europene (ex. POPAM, Fondul European pentru

Pescuit şi Afaceri Maritime)

Planificarea implementării/acoperir e temporală

2020 -2021

Dificultăţi în

implemetare

Nu

Titlul măsurii

Definirea şi reevaluarea perioadelor şi zonelor de prohibiţie pentru speciile de peşti - stocuri de peşti

Nr./codul măsurii

RO-MN-019

Descrierea scurtă şi precisă a măsurii

Măsura dezvoltată ca măsură comună între România şi Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic şi administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru mediul marin" în Bulgaria şi România - Faza 2"

Măsura urmăreşte reevaluarea şi, acolo unde este necesar, modificarea perioadelor şi zonelor de prohibiţie existente (prelungirea, schimbarea perioadelor, schimbarea zonelor pentru pescuit, şi altele asemenea) luând în considerare schimbările condiţiilor de mediu.

Implementarea măsurii presupune urmatoarele actiuni:

1. Constituirea Grupurilor de Lucru comune (reprezentanţi ai Agenţiilor Naţionale de Pescuit şi Acvacultură, ai altor administraţii de stat relevante, institutelor de cercetare, ONG-urilor şi Grupurilor Locale Pescăreşti); Revizuirea zonelor şi perioadelor de prohibiţie existente în apele teritoriale

2. Studii pentru evaluarea spaţială şi temporală a stocurilor şi specificarea nevoilor;

3. Delimitarea perioadelor şi zonelor;

4. Controlul de conformitate cu aceste interdicţii şi restricţii în zonele desemnate.

Categoria de măsuri UE

2a

Tipuri cheie de măsuri

KTM 14 Cercetarea, îmbunătăţirea bazei de cunoştinţe pentru reducerea incertitudinii

KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit şi alte exploatări/ eliminări ale animalelor şi plantelor

KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracţia de specii, inclusiv capturi accidentale

Obiective de mediu

Ind. 3.1.1

Menţinerea mortalităţii prin pescuit F :S FMSY = 0,64 (sprot);

Tendinţă constantă de scădere a valorilor mortalităţii cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY= (F0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 şi F = 0,1 limite de referinţă (calcan);

Tendinţă constantă de scădere a mortalităţii cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depăşească valoarea limită de referinţă de 0,54 (FMSY = F :S0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalităţii naturale M 1-3= 0,81 şi rate de exploatare E :S0,4 (hamsie);

Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,4 (bacaliar) Reducerea drastică a efortului de pescuit, F :S FMSY = 0,15 (calcan) Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid)

Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,54 (hamsie) Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,18 (rechin)

Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,46 (barbun) Ind. 3.1.2

Menţinerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,082 (sprot) Menţinerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,033 (calcan)

Ind. 3.2.1 Creşterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) şi barbun (Mullus barbatus ponticus).

Ind. 3.2.2

Menţinerea stocului de şprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ

60.000 tone

Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500 -

2.000 tone

Ind. 3.3.1

Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 - 2 ani (şprot) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 5 - 6 ani (calcan) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (bacaliar) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie)

Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun)

Descriptori

D3 Specii comerciale de peşti şi moluşte

Presiuni principale

- Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial şi sportiv)

Domenii principale de activitate

Pescuit

Caracteristici

Peşti

Legături cu alte directive/legislaţii/politi ci