MEMORANDUM DE FINANŢARE*) din 30 decembrie 1999

dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Facilitatea de recuperare (Pre-ins Facility)

EMITENT

GUVERNUL

------------

Comisia Europeană, denumita în continuare Comisia, actionand pentru şi în numele Comunităţii Europene, denumita în continuare Comunitatea, pe de o parte, şi Guvernul României, denumit în continuare Beneficiar, pe de altă parte,

au convenit următoarele:

Măsura la care se face referire la art. 1 de mai jos va fi executată şi finanţată din resursele bugetare ale Comunităţii, conform prevederilor cuprinse în prezentul memorandum. Cadrul tehnic, juridic şi administrativ în care va fi pusă în aplicare măsura la care se face referire la art. 1 de mai jos este stabilit de Condiţiile generale anexate la Acordul-cadru încheiat la 12 martie 1991 între Comisie şi Beneficiar şi completate cu prevederile prezentului memorandum şi cu Dispoziţiile speciale anexate la acesta.

Articolul 1

Natura şi obiectul

Ca o componenta a programului sau de asistenţa, Comunitatea va contribui, sub forma finanţării nerambursabile, la finanţarea următoarei măsuri:

Articolul 2

Angajamentul Comunităţii

Contribuţia financiară din partea Comunităţii este fixată la nivelul maxim de 21 milioane euro, denumita în continuare Finanţare gratuita.

Articolul 3

Durata şi data de expirare

Pentru prezenta măsura Finanţarea gratuita este disponibilă pentru contractare până la 31 decembrie 2001, făcând obiectul reglementărilor prezentului memorandum. Toate contractele trebuie semnate până la această dată. Fondurile rămase din Finanţarea gratuita, care nu au fost contractate până la această dată, vor fi anulate. Termenul limita pentru efectuarea plăţilor din cadrul Finanţării gratuite este 31 decembrie 2002. Toate plăţile trebuie să fie efectuate până la expirarea termenului limita al plăţilor. Comisia poate totuşi, în funcţie de împrejurări, să fie de acord cu o prelungire a acestei date de expirare (a perioadei de contractare sau de plati), dacă aceasta este cerută în timp util şi justificată în mod adecvat de Beneficiar. Prezentul memorandum va expira la data la care expira perioada de efectuare a plăţilor din Finanţarea gratuita. Toate fondurile care nu au fost utilizate vor fi returnate Comisiei.

Articolul 4

Adrese

Corespondenta privitoare la executarea măsurii, având menţionate numărul şi titlul acesteia, va fi adresată:

Pentru Comunitate:

------------------

Delegaţia Comisiei Europene în România

Str. Grigore Mora nr. 11

71278 Bucureşti

ROMÂNIA

Telefon: (40-1) 203 5400

Fax: (40-1) 230 2453

Pentru Beneficiar:

------------------

Ministerul Afacerilor Externe

Departamentul pentru Afaceri Europene

Aleea Alexandru nr. 33

Sectorul 1, Bucureşti

ROMÂNIA

Telefon/Fax: (40-1) 312 6929

Articolul 5

Numărul de exemplare

Prezentul memorandum este redactat în doua exemplare în limba engleza.

Articolul 6

Intrarea în vigoare

Prezentul memorandum va intră în vigoare la data semnării lui de către ambele părţi. Orice cheltuiala care are loc înaintea acestei date nu este eligibilă pentru Finanţare gratuita.

Anexele reprezintă parte integrantă a prezentului memorandum.

Semnat la Bucureşti la 30 decembrie 1999.

Anexa nr. 1: Acordul-cadru (anexele A şi B)

Anexa nr. 2: Dispoziţii speciale (anexa C)

Anexa nr. 3: Informare şi publicitate pentru programele PHARE, ISPA şi SAPARD ale Uniunii Europene

Anexa 1 (A şi B)

ACORD-CADRU*)

-------------

Comisia Comunităţilor Europene, denumita în cele ce urmează Comisia, actionand pentru şi în numele Comunităţii Economice Europene, denumita în cele ce urmează Comunitatea, pe de o parte, şi România, de cealaltă parte, şi împreună denumite părţi contractante,

având în vedere faptul ca România este eligibilă de a beneficia de Programul de asistenţa PHARE din partea Comunităţii, prevăzut în Regulamentul nr. 3.906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunităţii Europene, modificat prin Regulamentul nr. 2.698/90 din 17 septembrie 1990,

având în vedere faptul ca este convenabila menţionarea în cele de mai jos a cadrului tehnic, legal şi administrativ pentru executarea măsurilor finanţate în România în cadrul programului de asistenţa al Comunităţii,

au convenit după cum urmează:

Articolul 1

Pentru a promova cooperarea dintre părţile contractante în scopul sprijinirii procesului reformei economice şi sociale din România, părţile contractante sunt de acord sa implementeze măsuri în domeniul cooperării financiare, tehnice şi al altor forme de cooperare, asa cum s-a specificat în regulamentul menţionat mai sus, care vor fi finanţate şi implementate în cadrul tehnic, legal şi administrativ stabilit în acest acord. Detaliile specifice ale fiecărei măsuri (sau set de măsuri) vor fi introduse într-un memorandum ce va fi convenit între părţile contractante (denumit în continuare Memorandum de finanţare), conform modelului prezentat în anexa nr. 2(C).

România ia toate măsurile necesare pentru a asigura executarea corespunzătoare a tuturor măsurilor.

Articolul 2

Fiecare măsura finanţată în cadrul acestui acord va fi implementata în conformitate cu Condiţiile generale din anexa A, care vor fi considerate ca fiind incluse în fiecare Memorandum de finanţare.

Memorandumul de finanţare poate schimba sau suplimenta Condiţiile generale, după cum va fi necesar pentru implementarea măsurii în discuţie.

Articolul 3

Pentru problemele legate de măsurile finanţate în cadrul acestui acord, Comisia va fi reprezentată de Delegaţia sa, imediat ce aceasta este înfiinţată în Bucureşti, care se va asigura din partea Comisiei ca măsura este executată în conformitate cu practicile financiare şi tehnice legale.

Articolul 4

Când părţile contractante convin astfel, Comisia poate delega responsabilitatea sa integrală sau parţială privind implementarea unei măsuri către o terta parte, stat sau agenţie.

În acest caz termenii şi condiţiile unei asemenea delegari vor fi menţionaţi în acordul ce urmează să fie încheiat între Comisie şi terta parte, stat sau agenţie, cu acordul Guvernului României.

Articolul 5

Orice disputa legată de acest acord, care nu poate fi rezolvată prin consultare, va fi soluţionată în conformitate cu procedura de arbitraj menţionată în anexa B.

Articolul 6

Acest acord este întocmit în doua exemplare în limba engleza.

Articolul 7

Acest acord va intră în vigoare la data la care părţile contractante se vor informa reciproc despre aprobarea sa în conformitate cu legislaţia sau procedura interna a fiecărei părţi. Acordul va continua să fie în vigoare pentru o perioadă nedefinita, dacă nu îşi încetează valabilitatea prin notificarea scrisă a uneia dintre părţile contractante către cealaltă.

La încheierea duratei de valabilitate a acestui acord orice măsură aflată încă în curs de execuţie va fi dusa la îndeplinire conform termenilor Memorandumului de finanţare aferent şi Condiţiilor generale stabilite prin prezentul acord.

Articolul 8

Prevederile acestui acord se vor aplica şi cooperării tehnice şi altor cooperări convenite între părţile contractante care prin natura lor nu sunt cuprinse într-un memorandum specific finanţat în baza Programului de asistenţa PHARE, la cererea Guvernului României.

Anexele vor fi considerate parte integrantă a acestui acord.

Întocmit la Bucureşti la 2 martie 1991.

Eugen Dijmarescu,

ministru de stat

ROMÂNIA

Frans Andriessen,

vicepreşedinte al Comisiei Europene

COMUNITATEA

CONDIŢII GENERALE

privind memorandumurile de finanţare

În aceste Condiţii generale termenul Beneficiar va fi înţeles ca referitor la Guvernul României.

Titlul I

Articolul 1

Obligaţia Comunităţii

Angajamentul Comunităţii, denumit în cele ce urmează Finanţarea gratuita a CEE, a carei valoare este menţionată în Memorandumul de finanţare, va determina limita în cadrul căreia se va desfăşura angajarea şi execuţia plăţilor prin contracte şi devize aprobate corespunzător.

Orice cheltuieli ce depăşesc Finanţarea gratuita a CEE vor fi suportate de Beneficiar.

Articolul 2

Disponibilitatea asistenţei nerambursabile a CEE

Acolo unde execuţia unei măsuri depinde de angajamentele financiare asupra resurselor proprii ale beneficiarilor sau asupra altor surse de fonduri, Finanţarea gratuita a CEE va deveni disponibilă în momentul în care devin disponibile şi sumele angajate de Beneficiar şi/sau celelalte surse de fonduri, conform celor prevăzute în Memorandumul de finanţare.

Articolul 3

Cheltuirea

Contractele sunt eligibile pentru plati în baza acestui Memorandum de finanţare numai dacă sunt încheiate înainte de data de expirare a Memorandumului de finanţare. Plăţile în cadrul unor asemenea contracte pot avea loc în timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data de expirare a Memorandumului de finanţare. Orice prelungire excepţionala a acestei perioade trebuie să fie aprobată de Comisie.

În cadrul limitei stabilite pentru Finanţarea gratuita a CEE, cererile pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate Delegaţiei Comisiei de către Beneficiar, conform agendei stabilite în Memorandumul de finanţare. Documentele justificative referitoare la plăţile făcute pentru realizarea unei anumite măsuri vor fi puse la dispoziţie în sprijinul cererii de fonduri atunci când Comisia o solicita.

Oricum, în cadrul anumitor contracte din cadrul măsurii poate fi prevăzută plata direct de către Comisie către contractanţi. Fiecare contract va indica proporţia şi momentul efectuării plăţii, împreună cu documentele justificative necesare.

Pentru partea de program implementata de Beneficiar, Autoritatea de implementare va inainta un program de lucru cu cel puţin 9 luni înainte de data de expirare a Memorandumului de finanţare, pentru aprobarea de către Comisie a contractelor ce mai trebuie încheiate pentru implementarea programului. Programul de lucru trebuie să cuprindă propuneri pentru utilizarea dobânzilor nete provenite din conturile deschise în cursul implementarii programului, cu condiţia ca întreaga Finanţare gratuita a CEE sa fi fost angajata anterior.

În ceea ce priveşte măsurile executate pe baza unor devize estimative, în condiţiile în care Memorandumul de finanţare nu poate prevedea altfel, o primă transa de plată care nu va depăşi 20% din totalul devizului aprobat de Comisie poate fi efectuată în favoarea Beneficiarului, în aceleaşi condiţii menţionate la paragraful 2 de mai sus.

Titlul II

Articolul 4

Generalitati

Procedura de urmat pentru încheierea contractelor de lucrări, livrări şi de cooperare tehnica va fi menţionată în Memorandumul de finanţare, urmând principiile de mai jos.

Articolul 5

Condiţii de participare

1. Cu excepţia prevederilor art. 6, Comisia şi Beneficiarul vor lua măsurile necesare pentru a asigura egalitatea condiţiilor de participare la astfel de contracte, în special prin publicarea în timp util a invitaţiilor la licitaţie. Anunţurile urmează să fie făcute pentru Comunitate cel puţin în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene şi pentru statele beneficiare în jurnalul oficial corespunzător.

2. Condiţiile generale ale contractelor trebuie să fie întocmite în conformitate cu modelele din uzanta internationala, cum ar fi reglementările generale şi condiţiile pentru contractele de livrări finanţate din fondurile PHARE.

Articolul 6

Derogarea de la procedurile standard

Acolo unde este recunoscută urgenta situaţiei sau unde aceasta este justificată pe baza naturii, importantei reduse sau a unor caracteristici particulare ale anumitor măsuri (de exemplu: operaţiuni de finanţare în doua stagii, operaţiuni multifazate, specificăţii tehnice particulare etc.) şi ale contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, sa autorizeze în mod excepţional:

- acordarea contractelor în urma unor invitaţii restrânse la licitaţie;

- încheierea contractelor prin acord direct;

- realizarea contractelor prin departamente de lucrări publice.

O astfel de derogare trebuie să fie menţionată în Memorandumul de finanţare.

Articolul 7

Acordarea contractelor de lucrări şi livrări

Comisia şi Beneficiarul se vor asigura ca pentru fiecare operaţiune oferta selectata este cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, în special din punct de vedere al calificarilor şi garanţiilor oferite de licitatori, al costului şi al calităţii serviciilor, al naturii şi al condiţiilor de execuţie a lucrărilor sau a livrărilor, al costului lor de utilizare şi al valorii tehnice.

Rezultatele invitaţiilor la licitaţie trebuie să fie publicate în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene cat de repede posibil.

Articolul 8

Contractele de cooperare tehnica

1. Contractele de cooperare tehnica, care pot lua forma contractelor pentru studii, supravegherea lucrărilor sau de asistenţa tehnica, vor fi încheiate după negocierea directa cu consultantul sau, dacă se justifica din punct de vedere tehnic, economic sau financiar, ca urmare a invitatiei la licitaţie.

2. Contractele trebuie să fie întocmite, negociate şi încheiate fie de Beneficiar, fie de Comisie, atunci când se prevede astfel în Memorandumul de finanţare.

3. În situaţia în care contractele urmează să fie întocmite, negociate şi încheiate de Beneficiar, Comisia va propune o lista scurta cu unul sau mai mulţi candidaţi, pe baza criteriilor de garantare a calificarilor, experienţei şi independentei lor şi ţinând seama de disponibilitatea acestora pentru proiectul în chestiune.

4. În cazul unei proceduri directe de negociere, când Comisia a propus mai mulţi candidaţi, Beneficiarul este liber sa aleagă dintre cei propuşi candidatul cu care intenţionează sa încheie contractul.

5. Când exista recurs la o procedură de licitare, contractul va fi acordat candidatului care a înaintat oferta confirmată de Beneficiar şi de Comisie ca fiind cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.

Titlul III

Articolul 9

Privilegii generale

Personalului care participa la măsurile finanţate de Comunitate, precum şi membrilor familiilor acestuia li se pot acorda avantaje, privilegii şi scutiri nu mai puţin favorabile decât cele acordate în mod obişnuit altor străini angajaţi în statul Beneficiarului, în cadrul oricăror alte acorduri bilaterale sau multinationale ori aranjamente pentru programe de asistenţa economică şi de cooperare tehnica.

Articolul 10

Facilităţi de stabilire, instalare, intrare şi rezidenţă

În cazul contractelor de lucrări, de livrări sau de servicii, persoanele fizice sau juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitaţie vor avea drept de instalare temporară şi de rezidenţă în cazurile în care importanţa contractului justifica aceasta. Acest drept va fi obţinut numai după emiterea invitatiei de participare la licitaţie şi va servi personalului necesar în vederea efectuării studiilor preparatorii pentru redactarea ofertelor şi va expira la o luna după desemnarea contractantului.

Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de lucrări, livrări sau servicii finanţate de Comunitate şi membrilor apropiati ai familiei lui să între în statul Beneficiarului, să se stabilească în stat, sa lucreze acolo şi sa părăsească statul respectiv, asa cum o justifica natura contractului.

Articolul 11

Importul şi reexportul de echipament

Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament profesional cerut pentru executarea măsurii, în conformitate cu legile, regulile şi reglementările în vigoare ale Beneficiarului.

Beneficiarul va acorda în plus persoanelor fizice şi juridice care au executat contracte de lucrări, livrări sau servicii permisele necesare pentru reexportul echipamentului menţionat.

Articolul 12

Controlul importurilor şi schimburilor valutare

Pentru executarea măsurilor, Beneficiarul se obliga sa acorde autorizaţii de import, precum şi autorizaţii pentru achiziţionarea valutei necesare şi să aplice reglementările naţionale privind controlul asupra schimburilor valutare, fără discriminare între statele membre ale Comunităţii, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia şi fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.

Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor primite pentru executarea măsurii, conform reglementărilor de control al schimburilor valutare în vigoare în statul Beneficiarului.

Articolul 13

Impozitare şi vama

1. Plata impozitelor, taxelor vamale şi taxelor de import nu va fi finanţată din Finanţarea gratuita a CEE.

2. Importurile în baza contractelor de livrări, încheiate de autorităţile Beneficiarului şi finanţate din Finanţarea gratuita a CEE, vor putea intră în statul Beneficiarului fără a fi supuse taxelor vamale, altor taxe din import, impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent.

Beneficiarul va asigura ca importurile respective să fie eliberate din punctul de intrare pentru a fi livrate către contractant, asa cum se prevede în contract, şi pentru folosinţă imediata conform cerinţelor pentru implementarea normală a contractului, fără a tine seama de întârzieri sau de dispute în ceea ce priveşte stabilirea taxelor vamale, plăţilor sau a impozitelor menţionate mai sus.

3. Contractele pentru livrări sau servicii oferite de firme externe sau româneşti, finanţate din Finanţarea gratuita a CEE, nu vor fi supuse în statul Beneficiarului plăţii T.V.A., timbrului fiscal sau taxelor de înregistrare ori altor impuneri fiscale având efect similar, indiferent dacă aceste taxe exista sau urmează să fie instituite.

4. Persoanele fizice şi juridice, inclusiv personalul expatriat din statele membre ale Comunităţii Europene, care executa contracte de cooperare tehnica finanţate din Finanţarea gratuita a CEE, vor fi scutite de la plata impozitului pe profit şi pe venit în statul Beneficiarului.

5. Efectele personale şi gospodăreşti importate pentru uz personal de către persoanele fizice (şi membrii familiilor lor), altele decât cele achiziţionate local, angajate în îndeplinirea sarcinilor definite în contractele de cooperare tehnica, vor fi scutite de taxe vamale, de import, de alte taxe şi impozite fiscale cu acelaşi efect, efectele personale şi gospodăreşti respective urmând să fie reexportate sau să se dispună de ele în ţara conform reglementărilor în vigoare în statul Beneficiarului, după terminarea contractului.

6. Persoanele fizice şi juridice care importa echipament profesional, asa cum se prevede în art. 11, dacă solicita astfel, vor beneficia de sistemul de admitere temporară, asa cum este definit prin legislaţia naţionala a Beneficiarului în ceea ce priveşte echipamentul respectiv.

Titlul IV

Articolul 14

Originea livrărilor

Beneficiarul se declara de acord ca, atunci când Comisia nu autorizeaza altfel, materialele şi livrările necesare pentru executarea contractelor să fie originare din Comunitate, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.

Articolul 15

Proceduri de efectuare a plăţilor

1. Pentru contractele finanţate din Finanţarea gratuita a CEE documentele de licitaţie vor fi întocmite şi plăţile vor fi efectuate fie în unităţi europene de cont (ECU), fie, conform legilor şi reglementărilor privind schimbul valutar ale Beneficiarului, în valută Beneficiarului ori în valută statului în care ofertantul îşi are înregistrat sediul de afaceri sau în valută statului în care sunt produse livrările.

2. Când documentele de licitaţie sunt întocmite în ECU, plăţile în cauza vor fi efectuate, în mod corespunzător, în valută prevăzută în contract, pe baza ratei de schimb a ECU din ziua precedenta efectuării plăţii.

3. Beneficiarul şi Comisia vor lua măsurile necesare pentru a asigura execuţia plăţilor în cel mai scurt timp posibil.

Titlul V

Articolul 16

Inspecţie şi evaluare

1. Comisia va avea dreptul să îşi trimită propriii agenţi sau reprezentanţii corespunzător autorizaţi pentru a aduce la îndeplinire orice misiune tehnica sau financiară sau de audit pe care o considera necesară pentru a urmări execuţia măsurii. În orice caz Comisia va comunică în avans autorităţilor Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni.

Beneficiarul va pune la dispoziţie toate informaţiile şi documentele care vor fi solicitate de Comisie şi va lua toate măsurile pentru a facilita munca persoanelor împuternicite pentru aducerea la îndeplinire a evaluărilor sau inspecţiilor.

2. Beneficiarul:

Comisia va putea, de asemenea, să execute o evaluare ulterioară şi o evaluare contabila finala a programului. Evaluarea ulterioară va analiza realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, precum şi impactul asupra dezvoltării şi restructurării sectorului implicat.

Evaluarea contabila finala va examina datele financiare la nivel local ale programului, oferind o părere independenta asupra corectitudinii şi compatibilitatii contractelor şi plăţilor, precum şi asupra conformitatii lor cu prevederile Memorandumului de finanţare. Evaluarea contabila va stabili balanţa fondurilor neangajate şi/sau necheltuite care vor fi rambursate Comisiei.

Articolul 17

Urmarea măsurilor

Ca urmare a executării măsurii Comisia poate solicita orice explicaţie şi, atunci când este necesar, poate cădea de acord cu Beneficiarul asupra unei noi orientări în ceea ce priveşte măsura care să fie considerată mai bine adaptată obiectivelor avute în vedere.

Beneficiarul va face rapoarte către Comisie, conform planului menţionat în Memorandumul de finanţare, pe toată perioada de execuţie a măsurii, şi asupra completării acesteia după încheiere.

Comisia, pe baza rapoartelor şi, după caz, a evaluării ulterioare, va proceda la închiderea oficială a programului şi va informa ţara beneficiara despre data închiderii oficiale a programului.

Titlul VI

Articolul 18

Consultări - dispute

1. Orice problema legată de executarea sau interpretarea Memorandumului de finanţare sau a acestor Condiţii generale va fi subiect de consultare între Beneficiar şi Comisie, conducand, în cazul în care este necesar, la un amendament la Memorandumul de finanţare.

2. În situaţia în care se constata neîndeplinirea unei obligaţii stabilite în Memorandumul de finanţare şi în aceste Condiţii generale, care nu au fost subiect al unor măsuri de remediere luate în timp util, Comisia va putea suspenda finanţarea măsurii, după consultarea cu Beneficiarul.

3. Beneficiarul poate renunţa total sau parţial la execuţia măsurii. Părţile Contractante vor stabili detaliile respectivei renunţări printr-un schimb de scrisori.

Articolul 19

Anunţ - adrese

Orice anunţ şi orice acord între părţi prevăzute aici trebuie să aibă forma unei comunicări scrise, cu referire explicita la numărul şi la titlul măsurii. Astfel de anunţuri sau de acorduri vor fi făcute prin scrisoare adresată părţii autorizate sa primească cele menţionate şi vor fi trimise la adresa anunţată de partea respectiva. În caz de urgenta sunt permise comunicări prin telefax, comunicări telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate valabile, cu condiţia confirmării imediate prin scrisoare. Adresele sunt menţionate în Memorandumul de finanţare.

ARBITRAJ

Orice disputa între părţile contractante, rezultând din Acordul-cadru sau din Memorandumul de finanţare, care nu este rezolvată prin aplicarea procedurilor menţionate la art. 18 din Condiţiile generale, referitoare la Memorandumul de finanţare, va fi supusă arbitrarii de către un Tribunal de arbitraj, după cum urmează:

Părţile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, şi Comisia, pe de altă parte.

Tribunalul de arbitraj va fi compus din 3 arbitri, numiţi după cum urmează:

- un arbitru va fi numit de Beneficiar;

- al doilea arbitru va fi numit de Comisie;

- al treilea arbitru, denumit în continuare conducător, va fi numit prin acordul părţilor sau, în cazul unui dezacord, de secretarul general al O.N.U.

Dacă oricare dintre părţi nu reuşeşte sa numească un arbitru, acesta va fi numit de conducător.

Dacă un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneaza, decedează sau devine incapabil să îşi desfăşoare activitatea, un alt arbitru va fi numit în acelaşi mod ca şi arbitrul căruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile şi îndatoririle arbitrului iniţial.

Anexa 2 (C)

1. Obiective, procesul de evaluare şi descriere

Obiectivul Facilitatii Pre-ins este de a sprijini natura generală a procesului de extindere [a UE] prin desfăşurarea unui număr de acţiuni manifeste şi cu obiective bine definite în anumite domenii necompetitive identificate în Opiniile Comisiei privind Bulgaria, Letonia, Lituania, România şi Slovacia, în care aceste tari trebuie să facă eforturi speciale în vederea pregătirii pentru aderare.

Procesul de evaluare

Selecţia propunerilor dintre priorităţile eligibile menţionate mai sus a fost realizată în funcţie de factori cum ar fi:

O atenţie specială a fost acordată maturitatii proiectelor pentru a se asigura ca Facilitatea va avea un efect imediat.

Evaluarea propunerilor proiectului a implicat atât delegatiile Comisiilor, în ţările avute în vedere, cat şi DGIA şi alte servicii ale Comisiei.

Nu au existat alocari definite anterior pentru fiecare ţara sau sector eligibil. Deşi rolul Facilitatii este de a sprijini propunerile considerate prioritati de către ţările beneficiare, o atenţie specială a fost acordată calităţii propunerilor de proiect şi îndeplinirii criteriilor de evaluare. În plus, un efort special a fost făcut pentru a asigura o acoperire geografică adecvată în ceea ce priveşte obiectivele şi domeniile prioritare. Totuşi merita menţionat faptul ca Slovacia va primi sprijinul Comisiei prin prezenta Facilitate, dar limitat doar la un proiect în domeniul democraţiei.

O evaluare a impactului asupra mediului înconjurător va fi realizată pentru toate proiectele de investiţii. Un tabel este atasat ca anexa pentru a oferi un cadru complet proiectelor pe care Comisia le-a selectat în prima şi în a doua faza a acestui program.

Descriere

Proiectele selectate pentru runda a doua a Facilitatii Pre-ins sunt următoarele:

Bulgaria

Minerit şi metalurgie. Programe de ocupare a forţei de muncă

Acest proiect are ca obiectiv minimizarea consecinţelor sociale ale restructurării şi privatizării întreprinderilor siderurgice şi de minerit în cele 3 regiuni principale afectate de astfel de inchideri: Sofia/Pernik; Rodopi; Bourgas. Acest proiect vizează stimularea iniţiativelor locale în sensul promovării oportunitatilor de angajare susţinute pentru forta de muncă din aceste regiuni şi al consolidării structurilor instituţionale la nivel regional şi local, pentru a fi capabile sa gestioneze instrumente de tipul fondurilor structurale.

Propunerea cuprinde doua componente:

(i) o componenta bazată pe acordarea de finanţări gratuite (grant) pentru promovarea iniţiativelor de ocupare a forţei de muncă în vederea ameliorării impactului reducerilor de personal şi închiderii întreprinderilor siderurgice şi miniere;

(îi) sprijin instituţional pentru a sprijini instituţiile naţionale şi regionale sa dobândească abilitaţi şi cunoştinţe pentru a conduce instrumente de tipul Fondului Structural Comunitar.

Condiţionalitate

Angajamentele Guvernului: Guvernul va îndeplini sarcinile asumate faţă de FMI de a închide minele de cărbune nerentabile la sfârşitul anului 1999 şi de a elimina subvenţiile până în iunie 2000.

Cofinantare: toate finantarile de tip "grant" necesita o contribuţie de cel puţin 10% din costul total al proiectului de la aplicanti. Aceasta contribuţie ar putea fi în kind, dar va fi clar identificata.

Program de atragere a investiţiilor străine directe

În timp ce investiţiile străine directe (ISD) pentru Bulgaria au crescut în mod constant în ultimii ani, nivelul general al ISD a fost sub nivel în alte tari est-europene. ABIS a formulat o strategie pe 3 ani cu sprijinul CE PHARE (BG9702-01-04-06), care include o revizuire a tuturor sectoarelor de afaceri care oferă cele mai bune perspective pentru investiţiile directe străine. Aceste studii iniţiale vor fi pregătite cu sprijinul PHARE în cadrul programului BG9805.

Programul de atragere a investiţiilor străine directe se va concentra asupra elaborării privind atragerea corespunzătoare de planuri a ISD şi implementarii acestora în Bulgaria.

Acest proiect va cuprinde următoarele etape:

● analiza de sector: proiectul va ajuta Agenţia Bulgara de Investiţii Străine (ABIS) sa implementeze strategia pe termen mediu elaborata în cadrul unui program anterior sprijinit de PHARE. De asemenea, va identifica acele sectoare de afaceri care oferă cele mai bune perspective de atragere a investitiilor străine directe. Va identifica ţările şi companiile care manifesta interesul de a investi în aceste sectoare sau/şi de a cauta investiţii străine/oportunitati de societăţi cu capital mixt;

● elaborarea informatiei - materiale despre ISD: ABIS va fi asistată în pregătirea şi definirea materialului informativ pentru potentialii investitori străini, care va fi specific atât pentru sector, cat şi pentru piaţa;

● dezvoltarea capacităţii de implementare: Programul va oferi sprijin în privinta expertizei şi pregătirii personalului ABIS, în scopul maririi capacităţii acesteia de a atrage potenţiali investitori străini.

Condiţionalitate

Ca o preconditie pentru sprijinul PHARE în viitor, Guvernul Bulgariei a căzut de acord sa restructureze, sa coordoneze în mod corespunzător agenţia şi sa îi dea un statut legal adecvat.

Letonia

Îmbunătăţirea condiţiilor de lucru în întreprinderile privatizate şi particulare

În procesul actual de restructurare industriala şi a întreprinderilor - inclusiv privatizarea în curs de desfăşurare - este importanţa crearea unui sistem de relaţii industriale şi de protecţie la locul de muncă unanim acceptat în întreprinderile restructurate, ca şi crearea unor organisme noi pentru a asigura implementarea principiilor de relaţii industriale pentru toţi angajaţii din toate întreprinderile. În acest context proiectul are ca obiective: dezvoltarea şi creşterea capacităţii instituţiilor-cheie în domeniul sănătăţii şi siguranţei la locul de muncă (în special Inspectoratul de Stat Letonian al Muncii), supravegherea întreprinderilor letoniene conform prevederilor statutului de membru al UE, dezvoltarea infrastructurii instituţiilor implicate şi stabilirea noilor organisme administrative pentru a asigura parteneriatul social la nivel de întreprindere. Acest proiect cuprinde 4 componente:

● implementarea noii legislaţii privind parteneriatul social la nivel de întreprindere;

● crearea unei instituţii pentru a asigura sănătatea şi servicii de protecţie la locul de muncă, siguranţa la locul de muncă şi servicii de sănătate;

● stabilirea unei instituţii pentru protecţia angajaţilor în eventualitatea incapacităţii de plată a angajatorului;

● stabilirea unei autorităţi de supraveghere a pieţei.

Condiţionalitate

Personalul corespunzător din instituţiile beneficiare trebuie să fie pregătit pentru implementarea şi monitorizarea proiectului.

Componentele proiectului vor fi coordonate în strânsă legătură cu alte programe şi proiecte finanţate de la buget sau din surse bilaterale.

Cofinantare din bugetul naţional.

Restructurarea sectorului energetic

Proiectul vizează cele mai stringente probleme privind restructurarea sectorului energetic letonian. Proiectul propus sprijină doua dintre obiectivele politicii energetice ale Uniunii Europene, şi anume coordonarea dependentei externe pentru a proteja aprovizionarea cu energie, precum şi integrarea pieţelor de energie europene pentru a asigura competitivitatea. În ceea ce priveşte sectorul gazelor, acest proiect are ca obiectiv continuarea procesului de liberalizare a pieţei interne de combustibil în conformitate cu legislaţia CE, reglementarea pieţei pentru consumatorii industriali, precum şi implementarea prevederilor directivei CE în ceea ce priveşte piaţa gazului, luând în considerare prevederile directivei CE privind competiţia şi ale legii de completare în Letonia.

Proiectul conţine doua componente principale:

● Componenta 1 - Subcomponenta 1 va avea în vedere restructurarea sectorului de electricitate. Subcomponenta 2 vizează îmbunătăţirea managementului financiar în filialele Latvenergo în vederea pregătirii acestora pentru privatizare.

● Componenta 2 - vizează liberalizarea pieţei de combustibil prin dereglarea pieţei de gaz. Prima etapa se va concentra asupra identificarii şi analizei pieţei letoniene şi asupra evaluării critice a bazei legislative actuale. A doua etapa va pregati o baza pentru decizie şi reguli pentru implementare. A treia etapa consta în asistenţa pentru implementarea pieţei dereglementate care include un program de pregătire comprehensiv.

Condiţionalitate

Personalul corespunzător din instituţiile beneficiare trebuie să fie pregătit pentru implementarea şi monitorizarea proiectului.

Componentele proiectului vor fi coordonate în strânsă legătură cu alte programe şi proiecte finanţate din buget sau din surse bilaterale.

Cofinantare din bugetul naţional.

Prevenirea corupţiei în cadrul sistemului juridic

Domeniul vizat de acest program se referă la sistemul juridic letonian. În prezent sistemul juridic letonian este departe de a fi transparent, publicul larg neputând obţine informaţii asupra cazurilor pe care Curtea le judeca sau asupra deciziilor luate. Mai mult, ca o consecinţa a acestei lipse fundamentale de transparenta, judecătorii şi acuzatorii se afla în poziţia de a abuza de puterea lor. Acest proiect urmăreşte sa sprijine programul anticoruptie al Guvernului în cadrul reformei generale a administraţiei şi justiţiei şi al reformei judiciare. De asemenea, incearca sa sprijine implementarea Programului Naţional de Integrare în Uniunea Europeană privind prevenirea corupţiei.

Condiţionalitate

Înainte de începerea proiectului trebuie desfăşurate următoarele activităţi:

● sprijin continuu şi implementarea măsurilor strategiei de prevenire a corupţiei;

● stabilirea Comitetului de coordonare a proiectului.

Dezvoltarea cooperării interministeriale pentru prevenirea corupţiei în instituţiile guvernamentale

Acest proiect are ca obiectiv sprijinirea Consiliului Anticoruptie în vederea elaborării unui plan de acţiune a activităţilor coordonate ale tuturor autorităţilor operationale: Ministerul de Justiţie, procuratura (Biroul Acuzatorilor), Ministerul de Finanţe, Ministerul Afacerilor Interne, Biroul de Stat Audit, Banca Letoniei şi autorităţile care se ocupa de implementare: Şcoala de Administraţie Publică, Biroul de Reforma Administrativă Publică.

De asemenea, cauta sa promoveze orientarea planului de acţiune înspre constientizarea publică în scopul de a garanta credibilitatea acţiunilor comune ale luptei împotriva corupţiei.

Proiectul va îmbunătăţi legătură dintre membrii operationali ai autorităţilor şi ACC şi va stabili importanţa acţiunilor complementare, combinate şi coordonate pentru a soluţiona lupta împotriva corupţiei în următoarele domenii: spalarea banilor, corupţie financiară şi/sau gestionarea necorespunzătoare la nivel central şi local, evaziune fiscală şi frauda vamală.

Condiţionalitate

O preconditie pentru ca proiectele-pilot să fie realizate de Ministerul Finanţelor este ca Legea privind veniturile statului să fie revazuta şi actualizată pentru a întări capacitatea de a acţiona împotriva celor acuzati de corupţie.

Un personal corespunzător în instituţiile beneficiare trebuie să fie pregătit pentru implementarea şi monitorizarea componentelor proiectului.

Componentele proiectului vor fi în strânsă colaborare cu alte programe şi proiecte finanţate din buget sau din surse bilaterale. Un comitet de coordonare a proiectelor este înfiinţat.

Lituania

Lupta împotriva corupţiei în departamentul vamal lituanian şi în servicii

Acest proiect are ca obiectiv întărirea luptei împotriva corupţiei şi crimei organizate în Lituania prin dezvoltarea unui pachet de măsuri de dezvoltare instituţională profesional şi operational pentru unităţile speciale ale Ministerului de Interne, Poliţia Naţionala, Vama, biroul Procurorului general şi Departamentul de Stat pentru Securitate şi prin aprovizionarea cu echipament. Construcţia instituţională se va concentra asupra adoptării de abilitaţi şi tehnici comune unor servicii similare din Uniunea Europeană, asimilate prin programe de dezvoltare şi vizita aplicată de metodologie. În acest proiect capacitatea naţionala lituaniana de a combate crima şi corupţia organizată va fi realizată prin:

Condiţionalitate

Coordonarea procesului luptei împotriva corupţiei şi crimei organizate, care trebuie condusă la nivel instituţional de primul-ministru, reprezintă o condiţie pentru acest proiect.

Agenţiile lituaniene trebuie să ia iniţiativa pregătirii propriului personal înainte de începerea activităţii proiectului. Procedura de selecţie va da asigurarea ca toţi candidaţii pentru pregătire vor rămâne în cadrul agenţiei după pregătire, pentru o perioadă stabilită. Echiparea/pregătirea/ prezentările de metodologie/studiul de caz aplicat vor fi oferite numai după ce consultantul de preaderare/autorităţile lituaniene au convenit asupra planului strategic, iar agenţiile au stipulat utilizarea operationala a echipamentului.

Fondul lituanian de dezvoltare a proprietăţii

Acest proiect are în vedere stabilirea unui fond lituanian de dezvoltare a proprietăţii (FLDP), sub autoritatea Fundaţiei de Dezvoltare a Proprietăţii şi sub coordonarea Agenţiei Lituaniene de Dezvoltare.

FLDP va sprijini atragerea de investiţii străine directe către Lituania prin dezvoltarea proprietăţii comerciale şi industriale solicitate de investitorii tip green-field. În particular, Fondul va oferi finanţare oraşelor şi municipalitatilor, pentru a crea servicii şi a dezvolta capacităţi, pentru construirea unei infrastructuri "adecvate care să corespundă cerinţelor investitorilor internationali" green-field.

Fondul va oferi, de asemenea, sprijin financiar oraşelor şi municipalitatilor şi, în anumite cazuri, companiilor private, pentru crearea de mici unităţi manufacturiere pentru a răspunde potentialei aprovizionari pentru investitorii străini şi dezvoltării companiilor indigene.

Condiţionalitate

Finanţarea PHARE este condiţionată de alocarea de către Guvern a 1.0 MEUR pentru FLDP.

România

Evaluarea şi managementul obligaţiilor privind protecţia mediului pentru a facilita privatizarea Terminalului de petrol Constanta

Obiectivul acestui proiect este de a sprijini privatizarea Terminalului de petrol Constanta prin dezvoltarea unei strategii de privatizare, îmbunătăţirea managementului, protecţia mediului şi a planificarii şi, de asemenea, prin reducerea poluarii care provine din descărcarea, transportul şi depozitarea petrolului. În particular, proiectul:

Condiţionalitate

Fondul Proprietăţii de Stat se va angaja sa ducă la îndeplinire planul de privatizare a Terminalului de petrol Constanta în cadrul unui program acceptat de Comisia Europeană, ca o preconditie pentru activităţile din cadrul acestui proiect. În cazul în care o tranzacţie de privatizare nu a fost încheiată până la sfârşitul perioadei de plati, prevăzute în Memorandumul de finanţare, Guvernul României va rambursa Comisiei toate sumele plătite în cadrul programului pentru lucrările de infrastructura pentru mediul înconjurător, proiectele-pilot pentru curatarea şi achiziţionarea de echipamente.

Evaluarea şi managementul obligaţiilor privind protecţia mediului în zona Ploiesti-România pentru a stimula privatizarea activelor statului

Obiectivul acestui proiect este facilitarea investiţiilor interne în regiunea Ploiesti prin identificarea şi managementul obligaţiilor privind protecţia mediului datorate solului din aceasta regiune şi contaminarii apei de la rafinarii. Proiectul intenţionează să ofere finanţarea de baza pentru a iniţia procesul de evaluare regionala a necesităţilor de protecţie a mediului şi managementul contaminarii. Lucrări ulterioare vor fi necesare pentru a îndepărta aceasta contaminare printr-un program regional de remediere.

Proiectul cuprinde un studiu privind evaluarea de baza a solului şi contaminarii apei în regiune cu audit al mediului şi evaluarea facilităţilor aflate în proprietatea statului şi studii-pilot de remediere. Proiectul presupune, de asemenea, elemente de cooperare tehnica şi pregătire a proiectului, care implica parteneri locali. Proiectul necesita o strânsă colaborare şi un parteneriat constructiv între toate părţile implicate.

Structura programului de baza cuprinde doua etape principale din care proiectul actual reprezintă prima faza. A doua faza va cuprinde programul de remediere regionala pe scara larga. Costurile şi programele pentru a doua etapa pot fi estimate numai după încheierea primei etape a activităţii.

Condiţionalitate

Fondul Proprietăţii de Stat se va angaja, conform unui calendar acceptat de Comisia Europeană, sa ducă la îndeplinire un plan de privatizare a rafinariilor avute în vedere ca o preconditie pentru activităţile din cadrul acestui proiect. În cazul în care tranzacţia de privatizare nu a fost încheiată la sfârşitul perioadei de efectuare a plăţilor, Guvernul României va rambursa Comisiei toate sumele plătite în cadrul programului pentru lucrări de infrastructura a mediului, proiecte-pilot pentru curatarea şi procurarea de echipamente.

Asistenţa pentru modernizarea şi restructurarea Căilor Ferate Române

În pofida condiţiilor economice potrivnice Căile Ferate Române au reuşit în ultimii ani sa implementeze o reforma structurală şi instituţională majoră, sa reducă personalul la jumătate fără conflicte sociale şi sa dereglementeze politica tarifara. În acest mod cea mai mare întreprindere a României a fost transformata în entităţi orientate comercial şi uşor de condus. În acelaşi timp rezultatele obţinute sunt încă fragile şi trebuie consolidate.

Acest proiect are ca obiectiv sprijinirea restructurării rapide în curs a Căilor Ferate Române şi acordarea de asistenţa tehnica României pentru dezvoltarea unui sistem de cai ferate eficient. Pentru a sprijini companiile comerciale de cai ferate recent înfiinţate, proiectul se va axa pe componente specifice care au ca scop:

● implementarea cadrului legislativ financiar şi organizatoric;

● implementarea planurilor de afaceri şi a planurilor de acţiune;

● dezvoltarea de instrumente de management corespunzătoare, sisteme şi proceduri de planificare, control al costurilor, tarifare, alocarea resurselor;

● reducerea problemelor nerezolvate privind întreţinerea infrastructurii/reînnoirea şi consolidarea eficientei şi siguranţei traficului pe calea ferată.

Condiţionalitate

Implementarea în timp util a proiectului finanţat de BERD în cadrul strategiei pentru sistemul de cai ferate.

Implementarea în timp util a SIMCF (Sistem integrat de tehnologie a informatiei de management al căilor ferate). Mobilizarea resurselor de la Centrul IT al căilor ferate.

Implementarea planului de restructurare a Companiei TAROM

TAROM este una dintre cele mai mari companii proprietate de stat în ceea ce priveşte cifra de afaceri, dar şi pierderile şi subvenţiile necesare. Restructurarea companiei şi eventuala privatizare vor elimina necesitatea subvenţiilor. Restructurarea şi privatizarea TAROM sunt, de asemenea, obiective incluse în PNAR român.

Proiectul va asista managementul TAROM în implementarea procesului de restructurare şi în pregătirea companiei pentru privatizare, oferind asistenţa externa de specialitate pe termen scurt şi mediu.

Proiectul cuprinde doua etape principale:

● Etapa 1: elaborarea unui plan de afaceri şi asistenţa în implementarea măsurilor pe termen scurt ale planului de restructurare TAROM.

● Etapa 2: ca urmare a acordului asupra planului de afaceri, începând cu a doua etapa va fi oferită asistenţa conducerii companiei TAROM pentru implementarea planului de afaceri. Experţii străini vor pregati o prospectare a potenţialilor investitori pe parcursul privatizării şi vor organiza programe de pregătire corespunzătoare pentru personalul TAROM şi asistenţa de reorientare profesională pentru personalul disponibilizat.

Proiectul va oferi sprijin pentru a proiecta şi a asista în procurarea şi instalarea unui sistem informativ de management adecvat şi pregătirea conducerii TAROM pentru aceste activităţi.

Condiţionalitate

Guvernul se va angaja sa vândă participarea minoritara unui investitor strategic înainte de încheierea perioadei de plati şi sa pregătească transferul deplin al responsabilităţii manageriale şi vânzarea ulterioară a acţiunilor comune ale companiei.

Programul de intarire a capacităţii instituţiilor statului pentru lupta împotriva corupţiei publice şi crimei organizate care implica oficiali români atât în "corupţia activa", cat şi în "corupţia pasiva"

După anul 1989 crima şi corupţia financiară şi economică au crescut printre funcţionari şi au devenit din ce în ce mai vizibile. Autoritatea instituţiilor de stat a fost grav subminata, iar aceasta a contribuit la dezvoltarea economiei subterane.

Corupţia exista în cadrul sectorului public din două motive principale: statutul legal al funcţionarului este imprecis definit, iar realitatea economică de baza, de exemplu, termenii angajării, încurajează mulţi funcţionari să fie tentati să îşi suplimenteze veniturile insuficiente.

Acest program are ca obiectiv stimularea şi/sau consolidarea legislaţiei structurilor, procedurilor resurselor umane şi echipamentului necesar pentru a lupta împotriva corupţiei în mod eficient în cadrul sectorului public. Mai precis, în cadrul acestui program obiectivul principal va fi să soluţioneze corupţia funcţionarilor naţionali atât cea "activa", cat şi cea "pasiva", inclusiv crima organizată legată de corupţia funcţionarilor naţionali.

Programul propus va fi integrat în cadrul politicii Guvernului român pentru a face faţa fenomenului corupţiei publice şi crimei organizate prin acţiuni menite:

● sa sprijine strategia naţionala;

● sa consolideze instituţiile de stat existente şi cele nou-înfiinţate cu un rol activ în domeniu;

● sa coordoneze şi controleze la nivel naţional lupta împotriva corupţiei publice şi crimei organizate;

● sa implementeze priorităţile stipulate în capitolele relevante ale Programului naţional pentru adoptarea acquisului legate de reforma administrativă publică, justiţie şi afaceri interne.

Condiţionalitate

Finanţarea proiectului va fi facuta de îndată ce statutul funcţionarului este adoptat şi gata pentru implementare. Când va fi fost realizat progresul necesar privind dezvoltarea instituţională şi baza legală pentru noile structuri va fi oferit echipament.

Slovacia

Programe pentru minorităţi

Slovacia poate fi caracterizată ca o ţara multietnica şi multiculturala. Exista multe grupuri etnografice şi etnice, dar statutul de minorităţi a fost garantat pentru 10 naţionalitati. Date fiind situaţia actuala în ceea ce priveşte minorităţile şi faptul ca respectarea drepturilor minorităţilor este o trasatura de baza a dezvoltării societăţii civile, Programul pentru minorităţi va reprezenta un instrument important pentru implementarea principiilor democratice în Slovacia. Proiectul se referă la problemele tuturor minorităţilor care trăiesc în Slovacia, cu accent deosebit pe comunitatea rroma.

Programul, dirijat de Fundaţia de Dezvoltare a Societăţii Civile, va acorda asistenţa financiară proiectelor specifice ale ONG în forma de fonduri. Acestea vor include pregătire, alte activităţi concrete şi, de asemenea, prezentări ale problemelor minorităţilor în ţara şi în străinătate.

Programul va fi în acord cu politica statului în ceea ce priveşte minorităţile. În particular, Fundaţia de Dezvoltare a Societăţii Civile va fi parte activa în stabilirea unei mai strânse cooperări cu reprezentanţii guvernamentali în legătură cu aceste teme, în special la nivelul schimbului de informaţii şi al posibilelor cofinantari.

Condiţionalitate

Nu exista condiţionalitate specifică pentru acest proiect.

2. Buget

Buget disponibil

Iniţial Comisia aloca până la 100.000.000 euro pentru întregul buget PHARE pe anii 1998 şi 1999. 42.002.000 euro au fost alocati pentru prima runda în 1998. Comisia va aloca 52.455.000 euro pentru runda a doua.

Împărţirea bugetului se va face după cum urmează (MEUR):

    Bulgaria

    Letonia

    Lituania

    România

    Slovacia

Sprijinul din partea acestei Facilităţi este adiţional programelor naţionale PHARE 1999, ca şi cel din partea altor programe destinate mai multor beneficiari, care sunt prevăzute sub noile orientări ale ProgramuluI PHARE.

3. Aranjamente de implementare

Facilitatea Pre-ins va fi gestionata în mod diferit, de la ţara la ţara, prin semnarea unui memorandum de finanţare separat pentru fiecare ţara.

În fiecare ţara programul va fi condus în acord cu procedurile Sistemului descentralizat de implementare PHARE (SID). Coordonatorul asistenţei naţionale (CNA) va avea responsabilitatea asupra problemelor de ansamblu în ceea ce priveşte programarea, monitorizarea şi implementarea programelor PHARE.

Fondul Naţional (FN) condus de Responsabilul naţional cu autorizarea plăţilor va superviza administrarea financiară a programului şi va fi responsabil pentru raportarile financiare către CE. Un control financiar adecvat va fi realizat de către Autoritatea naţionala de control financiar competenţa cu privire la implementarea programului.

Comisia va transfera fonduri către FN conform Memorandumului de înţelegere semnat în 1998. Fondurile vor fi transferate la cererea RNA. O plata de până la 20% din totalul fondurilor, în scopul de a fi administrată de autorităţile locale, va fi transferata în Fondul Naţional, urmând, în fiecare ţara, semnarea Memorandumului de finanţare şi a acordurilor de finanţare (AF) între Fondul Naţional şi agenţiile de implementare (AI)/Oficiul de Plati şi Contractare PHARE (OPCP). Prevederile art. 2 şi 13 din Memorandumul de înţelegere privind înfiinţarea Fondului Naţional trebuie, de asemenea, respectate. În plus, RNA trebuie să propună Comisiei spre aprobare nominalizarea unui responsabil cu autorizarea plăţilor (RAP) şi o descriere a sistemului creat, a fluxului de informaţii între Fondul Naţional şi AI/OPCP şi a modului în care vor fi efectuate plăţile.

Se vor efectua patru alimentari ale fondului în cuantumul celei mai mici sume reprezentate fie de maximum 20% din fondurile care urmează să fie administrate local, fie de diferenţa până la valoarea integrală a bugetului.

Prima alimentare a fondului va fi trasa în momentul în care o cota de 10% din buget a fost deja cheltuită de Agenţia de implementare (AI) şi de OPCP. A doua alimentare poate fi cerută atunci când 30% din bugetul total în exerciţiu au fost cheltuite.

Punctul de tragere pentru a treia alimentare a fondului este de 50%, iar plata celei de-a patra rate se face în momentul în care s-au cheltuit 70%. Cu excepţia unei autorizaţii exprese prealabile din partea Comisiei, nici o cerere de alimentare a contului nu poate fi facuta dacă fondurile cumulate, aflate în depozit la Fondul Naţional şi la Agenţia de implementare, depăşesc 10% din exerciţiul bugetar angajat. În mod excepţional RNA poate solicita o plata în avans de peste 20%, în conformitate cu procedurile prevăzute în Memorandumul de înţelegere sus-menţionat.

Agenţiile de implementare vor fi responsabile de programele şi de proiectele lor constituente, după cum urmează:

    Bulgaria

    Letonia

    Lituania

    România

    Slovacia

Fondul Naţional va transfera fonduri către agenţiile de implementare (AI), incluzând Oficiul de Plati şi Contractare PHARE (OPCP) în conformitate cu acordurile de finanţare (AF) semnate între Fondurile Naţionale şi AI/OPCP, după caz. Fiecare acord AF va fi andosat de către Comisia Europeană. În cazurile unde FN este el însuşi agentul de plată pentru AI/OPCP nu va avea loc nici un transfer de fonduri de la FN către AI/OPCP. OPCP şi AI vor fi fiecare conduse de un responsabil cu autorizarea plăţilor (RAP) numit de către RNA după consultarea cu CNA. RAP va fi responsabil de toate operaţiunile efectuate de OPCP/AI.

Un cont bancar separat în euro va fi deschis şi administrat de către FN la o banca ce a fost anterior convenită cu Comisia Europeană. Contul va fi administrat într-un sistem contabil separat. În principiu, toate conturile bancare vor fi purtătoare de dobânda. Dobânda va fi raportată Comisiei Europene. În cazul în care Comisia decide astfel, pe baza propunerii RNA, dobânda poate fi reinvestită în program. Aceleaşi proceduri vor fi aplicate pentru orice fonduri transferate către AI sau OPCP.

RNA şi RAP se vor asigura ca toate contractele sunt pregătite în conformitate cu procedurile stabilite în Manualul SID, exceptând aranjamentele twinning pentru care sunt definite măsuri separate de către Comisie.

Toate contractele trebuie încheiate până la 31 decembrie 2001.

Toate plăţile trebuie făcute până la 31 decembrie 2002.

Toate contractele vor fi mai mari de 2 MEUR, cu excepţia acelora din domeniile luptei împotriva corupţiei şi energiei din Letonia.

Toate fondurile nefolosite până la expirarea datei programului vor fi recuperate de către Comisie. Pentru acele contracte ale căror fonduri sunt reţinute pentru o perioadă de garanţie prelungită până după data sfarsitului plăţilor programului, totalul fondurilor legate de aceste contracte, asa cum a fost calculat de PAO şi stabilit de către Comisie, va fi plătit Agenţiei de implementare înainte de închiderea oficială a programului. Agenţiile de implementare îşi asuma întreaga responsabilitate pentru depozitarea fondurilor până la plăţile finale, trebuind să se asigure ca aceste fonduri vor fi folosite doar pentru a face plati menţionate în clauzele programului. Agenţia de implementare îşi asuma întreaga responsabilitate şi faţă de părţile contractante în ceea ce priveşte îndeplinirea obligaţiilor menţionate în contract. Fondurile care nu au fost plătite către părţile contractante după ce plăţile finale au fost încheiate vor fi rambursate Comisiei. O imagine de ansamblu asupra folosirii fondurilor depozitate în conturi de garanţie şi o buna parte a plăţilor făcute din acestea şi din creşterea dobânzilor vor fi oferite anual de către RNA Comisiei.

4. Monitorizare şi evaluare

În fiecare ţara se va crea un comitet comun de monitorizare (CCM). Acesta va include RNA, CNA şi reprezentanţi ai Comisiei.

CCM se va intalni cel puţin o dată pe an pentru a trece în revista programele PHARE, în scopul de a evalua progresele înregistrate în atingerea obiectivelor frecvente în memorandumurile de finanţare şi în Parteneriatul pentru aderare.

CCM poate recomanda o schimbare a prioritatilor şi/sau o realocare de fonduri PHARE.

CCM va fi asistat de subcomitete de monitorizare (SCM) care vor include CNA, RAP pentru fiecare AI (şi pentru OPCP, acolo unde este cazul) şi serviciile Comisiei. SCM vor analiza în detaliu progresele înregistrate în cadrul fiecărui program, inclusiv ale componentelor şi contractelor acestora, pe baza rapoartelor periodice de monitorizare şi evaluare elaborate cu sprijinul unui consultant extern (în conformitate cu prevederile Manualului SID) şi vor face recomandări cu privire la diferite aspecte ale managementului programului, asigurându-se ca acestea vor fi puse în aplicare. SCM vor raporta CCM căruia îi vor supune spre aprobare rapoarte generale detaliate cu privire la toate programele finanţate prin PHARE.

5. Audit şi evaluare

Rapoartele şi operaţiunile Fondului Naţional şi, unde este cazul, cele ale OPCP şi ale agentiilor de implementare relevante pot fi verificate oricând la cererea Comisiei de către un contabil extern contractat de către Comisie fără a prejudicia responsabilităţile Comisiei şi ale Curţii de Conturi a Comunităţii Europene, asa cum este prevăzut în Condiţiile generale ale Acordului-cadru anexat la Memorandumul de finanţare.

Serviciile Comisiei vor lua măsuri pentru realizarea unei evaluări "ex-post" după terminarea programului.

6. Transparenta şi publicitate

RAP va fi răspunzător de luarea tuturor măsurilor necesare pentru asigurarea publicităţii adecvate tuturor activităţilor finanţate prin acest program.

Aceasta se va face în strânsă colaborare cu Delegaţia Comisiei Europene în România. Alte detalii se găsesc în anexa nr. 3 "Informare şi publicitate".

7. Condiţii speciale

În cazul în care angajamentele convenite nu sunt îndeplinite din ratiuni imputabile guvernelor ţărilor beneficiare, Comisia poate revizui oricând programul în sensul anulării totale sau parţiale a acestuia şi/sau realocand fondurile neutilizate pentru alte scopuri conforme cu obiectivele Programului PHARE.

Anexa 3

INFORMARE ŞI PUBLICITATE

pentru programele PHARE, ISPA şi SAPARD ale Uniunii Europene

1. Scop şi obiective

Informaţiile şi activităţile de publicitate privind asistenţa Uniunii Europene prin Programul PHARE sunt destinate creşterii gradului de constientizare a publicului şi a transparenţei acţiunilor UE, precum şi creării unei imagini consistente privind activităţile respective în toate ţările beneficiare. Informarea şi publicitatea privesc activităţile care primesc o contribuţie de la Programul PHARE al Uniunii Europene.

2. Principii generale

Fiecare RAP responsabil cu implementarea memorandumurilor financiare, precum şi a altor forme de asistenţa va fi responsabil cu publicitatea la faţa locului. Aceasta acţiune se va desfăşura în cooperare cu Delegaţia Comisiei Europene, care va fi informată asupra demersurilor făcute în acest scop.

Autorităţile naţionale şi regionale competente vor desfăşura activităţile necesare unei aplicari efective a acestor prevederi, în colaborare cu Delegaţia Comisiei Europene din ţara respectiva.

Informarea şi măsurile publicitare descrise mai jos se bazează pe prevederile reglementărilor şi deciziilor ce se aplică fondurilor structurale. Acestea sunt:

- art. 32 din Reglementarea Comisiei Europene nr. 4.253/88, amendata de Reglementarea Comisiei Europene nr. 2.082/93; Buletinul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 193/20 din 31 iulie 1993;

- Decizia Comisiei din 31 mai 1994; Buletinul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 152/39 din 18 iunie 1994.

Informarea şi măsurile publicitare trebuie să fie conforme cu prevederile reglementărilor şi deciziilor mai sus menţionate. Ghidul informativ poate fi procurat de la autorităţile locale, regionale şi naţionale din cadrul delegatiilor Comisiei Europene din ţările beneficiare.

3. Informarea şi publicitatea privind programele PHARE

Informarea şi măsurile publicitare vor face subiectul unui set de măsuri coerente, definite de autorităţile naţionale, regionale şi locale competente în colaborare cu Delegaţia Comisiei, pentru toată durata Memorandumului de finanţare, şi se va referi atât la programele, cat şi la alte forme de asistenţa.

Costul informării şi publicităţii privind proiectele individuale va fi suportat din bugetul alocat proiectelor respective.

În cazul implementarii programelor PHARE se vor aplica măsurile menţionate la lit. a) şi b):

(i) pentru investiţiile de infrastructura ce depăşesc 1 milion ECU:

- panouri ridicate la faţa locului, instalate în concordanta cu prevederile reglementărilor şi ale deciziilor menţionate în paragraful 2;

- panouri informative pentru lucrările de infrastructura, accesibile publicului, instalate conform prevederilor reglementărilor şi deciziilor menţionate în paragraful 2 de mai sus şi în concordanta cu indicaţiile tehnice din Ghidul informativ pus la dispoziţie de Delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiara;

(îi) în cazul investiţiilor de producţie, măsuri pentru dezvoltarea potenţialului local şi alte măsuri beneficiind de finanţare PHARE, ISPA sau SAPARD:

- măsuri care să constientizeze beneficiarii potenţiali şi opinia publică cu privire la asistenţa PHARE, ISPA sau SARAPD în concordanta cu reglementările paragrafului 3b)(i) de mai sus;

- măsuri adresate solicitanţilor de ajutoare de stat, parţial finanţate de PHARE, ISPA sau SAPARD, sub forma unei indicaţii în formularul care trebuie completat de asemenea solicitanţi, care să indice faptul ca o parte a acestui ajutor vine din partea UE, mai ales prin programele PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanta cu reglementările de mai sus.

4. Transparenta asistenţei UE în cercurile de afaceri, printre potentialii beneficiari şi publicul larg

4.1. Cercurile de afaceri

Cercurile de afaceri trebuie implicate în cea mai mare măsura în asistenţa ce le priveşte direct. Autorităţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor relevante pentru diseminarea informaţiilor către potentialii beneficiari, în special către întreprinderile mici şi mijlocii. Acestea trebuie să cuprindă şi indicaţii privind procedurile administrative care trebuie urmate.

4.2. Alţi beneficiari potenţiali

Autorităţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor relevante pentru diseminarea informaţiilor către toate persoanele care beneficiază sau care ar putea beneficia de măsuri de formare, angajare sau dezvoltare a resurselor umane. În acest sens se va asigura cooperarea dintre organismele de pregătire profesională implicate în angajare, grupurile de afaceri, centrele de formare şi organizaţiile neguvernamentale.

Formulare

Formularele emise de autorităţile locale, naţionale sau regionale privind anunţarea şi solicitarea de fonduri nerambursabile destinate beneficiarilor finali sau oricărei alte entităţi eligibile pentru acest fel de asistenţa vor trebui sa indice faptul ca UE şi, în mod special, programele PHARE, ISPA sau SAPARD asigura aceste surse financiare. Notificarea de asistenţa transmisă beneficiarilor trebuie să menţioneze procentul sau volumul de asistenţa finanţat de programele amintite. În cazul în care astfel de documente poarta stema naţionala sau regionala, trebuie să poarte şi un însemn al UE de aceeaşi mărime.

4.3. Publicul larg

Mass-media

Autorităţile competente vor informa mass-media, în maniera cea mai potrivita, despre acţiunile cofinantate de UE, PHARE, ISPA sau SAPARD în special. Contribuţia PHARE va fi reflectată corespunzător în aceasta informare.

În acest context demararea operaţiunilor (o dată adoptate de Comisie) şi fazele importante ale implementarii vor face subiectul unor acţiuni de publicitate, cu precădere în mass-media regionala (presa, radio, televiziune). Trebuie asigurata o colaborare corespunzătoare cu Delegaţia Comisiei din ţara respectiva.

Cele doua principii menţionate mai sus se aplică anunţurilor, precum şi comunicatelor de presa şi comunicatelor publice.

Acţiuni informative

Organizarea de acţiuni informative, cum ar fi: conferinţe, seminarii, târguri şi expoziţii în legătură cu implementarea operaţiunilor parţial finanţate de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, va urmări să facă explicita participarea UE. În acest context se vor expune steagurile UE în camerele unde au loc intalniri şi se va pune emblema UE pe documente, în funcţie de situaţie. Delegaţia Comisiei din ţara beneficiara va ajuta, după necesitaţi, la pregătirea şi implementarea acestui tip de acţiuni.

Materiale informative

Publicaţiile (cum ar fi broşuri şi pliante) despre programe şi măsuri similare, finanţate sau cofinantate de PHARE, ISPA sau SAPARD, trebuie să conţină pe prima pagina o indicare clara a participării UE, precum şi simbolul UE, în cazul în care este folosită stema naţionala sau regionala.

În cazul în care aceste publicaţii au o prefata, aceasta trebuie semnată atât de persoana responsabilă în ţara beneficiara, cat şi de delegatul Comisiei, în numele acesteia, pentru a demonstra clar participarea UE.

Aceste publicaţii trebuie să se refere la organismele naţionale şi regionale responsabile cu informarea părţilor interesate.

Principiile menţionate mai sus se aplică, de asemenea, şi materialelor audiovizuale.

5. Prevederi privind panouri, postere şi plăcuţe permanente

Ţările beneficiare vor asigura transparenta măsurilor parţial finanţate de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanta cu următoarele măsuri şi informaţii publicitare:

Panouri

Panourile cu informaţii privind participarea UE la finanţarea investiţiei trebuie să fie ridicate la locul tuturor proiectelor cu participare UE în proporţie de 1 milion ECU sau mai mult. Chiar dacă autorităţile locale sau regionale nu ridica un panou care să menţioneze propria lor implicare, finanţarea UE trebuie menţionată pe un panou special. Aceste panouri trebuie să aibă o mărime corespunzătoare anvergurii (ţinând seama de mărimea contribuţiei UE) şi trebuie să corespundă instrucţiunilor prevăzute în Ghidul informativ care se poate obţine de la delegatiile Comisiei Europene.

Nu mai devreme de 6 luni de la finalizarea lucrării şi în măsura în care este posibil, aceste panouri vor fi înlocuite cu plăcuţe permanente, în concordanta cu prevederile Ghidului informativ.

Plăcuţe permanente

Aceste plăcuţe vor trebui amplasate în zonele accesibile publicului larg (centre de conferinţe, aeroporturi, staţii etc.). Placutele trebuie să cuprindă pe lângă simbolul UE şi o menţiune privind programele PHARE, ISPA sau SAPARD şi cofinanţarea UE. În cazurile în care autorităţile locale, regionale sau naţionale, precum şi orice alt beneficiar monteaza un asemenea panou, placuta permanenta ori poster sau fac orice alt demers menit să asigure informarea despre proiecte cu costuri mai mici de 1 milion ECU, trebuie indicată participarea UE.

6. Prevederi finale

Autorităţile naţionale, regionale sau locale implicate pot derula în orice situaţie măsuri suplimentare, dacă se considera necesar. În aceste cazuri trebuie consultata şi informată Delegaţia Comisiei, astfel încât aceasta să poată participa, dacă considera necesar, la realizarea acestor măsuri.

Pentru a facilita implementarea acestor prevederi, Comisia, prin intermediul delegaţiei din ţara respectiva, va asigura asistenţa tehnica sub forma îndrumării asupra cerinţelor de design, în cazul în care este necesar. Se va realiza un ghid informativ, scris în limba tarii respective, care va conţine indicaţii detaliate referitoare la cerinţele de design.

-------