MEMORANDUM DE FINANŢARE din 22 februarie 2002

convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Reabilitarea tehnologiei de epurare a apelor uzate şi modernizarea reţelei de canalizare în oraşul Timişoara, România"*)

EMITENT

PARLAMENTUL

Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 588 din 8 august 2002

Măsura ISPA nr. 2000/RO/16/P/PE/004

---------------

*) Traducere.

Comisia Europeană, denumită în continuare Comisia, acţionând pentru şi în numele Comunităţii Europene, denumită în continuare Comunitatea, reprezentată de comisarul pentru politică regională, domnul Michel Barnier, pe de o parte, şi

Guvernul României, reprezentat de doamna Hildegard Carola Puwak, ministrul integrării europene, denumit în continuare Beneficiarul, pe de altă parte,

au convenit următoarele:

   

Articolul 1

Măsura la care se face referire în art. 2 va fi implementată şi finanţată din resursele bugetare ale Comunităţii în conformitate cu prevederile cuprinse în prezentul memorandum. Măsura la care se face referire în art. 2 va fi implementată cu respectarea Condiţiilor generale prevăzute în anexa la Acordul-cadru semnat între Comisie şi Beneficiar, completat cu prevederile prezentului memorandum şi ale anexelor la acesta.

   

Articolul 2

Identificarea măsurii

Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare va contribui, sub forma asistenţei financiare nerambursabile, la finanţarea următoarei măsuri, conform celor descrise în anexa nr. I:

Numărul măsurii: 2000/RO/16/P/PE/004

Denumirea măsurii: Reabilitarea tehnologiei de epurare a

apelor uzate şi modernizarea reţelei

de canalizare în oraşul Timişoara, România

Durata: - data începerii: data semnării

memorandumului de finanţare de către Comisie

- data finalizării: 31 decembrie 2007

Localizare: Timişoara, judeţul Timiş

Grupa: Bazinele râurilor Bega şi Tisa.

   

Articolul 3

Angajamentul

(1) Cheltuielile eligibile maxime, publice sau echivalente, care pot fi luate în considerare la calcularea asistenţei financiare sunt de 48.080.000 euro. ...  (2) Ponderea asistenţei acordate de Comunitate pentru această măsură este stabilită la 71% din cheltuielile publice totale sau echivalente, conform celor indicate în Planul de finanţare prezentat în anexa nr. II. ...  (3) Valoarea maximă a asistenţei acordate prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare este fixată la 34.136.800 euro. ...  (4) O sumă de 13.654.720 euro este angajată din bugetul pe anul 2001, din linia bugetară B7-020. Angajamentele privind tranşele anuale ulterioare se vor baza pe planul de finanţare iniţial sau revizuit pentru măsura respectivă, în funcţie de stadiul implementării măsurii şi de disponibilităţile bugetare. ...     

Articolul 4

Plăţile

(1) Asistenţa din partea Comunităţii va acoperi plăţile referitoare la măsura pentru care s-au făcut angajamente valabile din punct de vedere juridic de către Beneficiar şi pentru care s-a alocat în mod specific finanţarea necesară. Aceste plăţi trebuie să fie în legătură cu lucrările descrise în anexa nr. I. ...  (2) Plăţile efectuate înainte de data semnării memorandumului de finanţare de către Comisie nu sunt eligibile pentru asistenţă prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare. ...  (3) Măsura descrisă în anexa nr. I şi plăţile efectuate de autoritatea responsabilă cu implementarea acestei măsuri se vor încheia nu mai târziu de data de 31 decembrie 2007. ... 

Raportul solicitat pentru efectuarea plăţii finale va fi înaintat în maximum 6 luni de la această dată.

(4) Plata în avans este stabilită la 6.827.360 euro şi va fi transferată după cum urmează: ... 

- o sumă de 3.413.680 euro este plătită după semnarea prezentului memorandum de către Beneficiar;

- plata pentru suma rămasă se va efectua după semnarea primului contract important de lucrări ce se va conveni între Beneficiar şi Comisie după prezentarea planului de achiziţii, conform celor specificate la art. 8.

(5) În conformitate cu prevederile pct. (5) din secţiunea a III-a din anexa nr. III.1, Comisia va accepta pentru această măsură o valoare totală a plăţilor în avans şi intermediare reprezentând 90% din totalul asistenţei financiare nerambursabile acordate. ...     

Articolul 5

Respectarea legilor şi politicilor Comunităţii

Măsura se va realiza cu respectarea prevederilor relevante stabilite în acordurile europene şi va contribui la punerea în aplicare a politicilor comunitare, în special a celor referitoare la protejarea şi îmbunătăţirea stării mediului.

   

Articolul 6

Proprietatea intelectuală

Beneficiarul şi autoritatea responsabilă cu implementarea, menţionată la pct. 3 din anexa nr. I, se vor asigura în ceea ce priveşte obţinerea tuturor drepturilor de proprietate intelectuală pentru studii, schiţe, planuri, publicitate şi pentru alte materiale produse în legătură cu planificarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea măsurii. Acestea vor garanta accesul şi dreptul de a utiliza astfel de materiale de către Comisie sau de orice alt organism ori persoană delegată de Comisie. Comisia va utiliza aceste materiale numai în scop propriu.

   

Articolul 7

Permisele şi autorizaţiile

Orice tipuri de permise şi/sau autorizaţii necesare pentru implementarea măsurii trebuie să fie eliberate de către autorităţile competente ale Beneficiarului la timp şi în conformitate cu legislaţia naţională.

   

Articolul 8

Condiţiile specifice referitoare la măsură

Fără a se aduce atingere condiţiilor generale prevăzute în anexa nr. III, asistenţa financiară nerambursabilă acordată din partea Comunităţii se află sub rezerva următoarelor condiţii:

1. Condiţia privind evaluările şi situaţia activelor

Comisia îşi rezervă dreptul de a revizui valoarea asistenţei prin ISPA, stabilită la art. 3, dacă în termen de 5 ani de la data finalizării lucrărilor condiţiile de exploatare (trafic, încasări din tarife etc.) diferă semnificativ faţă de evaluările iniţiale făcute pentru stabilirea nivelului asistenţei financiare nerambursabile şi/sau există o modificare substanţială care:

a) afectează natura exploatării sau condiţiile de implementare ori conferă unui organism public sau privat un avantaj nejustificat; şi ...  b) rezultă fie din modificarea formei de proprietate asupra oricărei părţi din infrastructura finanţată, fie din încetarea sau modificarea reală a aranjamentelor de exploatare. ... 

Ţara beneficiară va informa Comisia asupra oricărei modificări şi va cere acordul prealabil din partea Comisiei pentru aceste modificări.

2. Condiţia privind disponibilităţile

Asistenţa financiară nerambursabilă acordată de Comunitate pentru prezenta măsură se realizează sub rezerva punerii la dispoziţie de către autorităţile implicate a unor resurse suficiente pentru asigurarea exploatării şi întreţinerii eficiente a activelor.

3. Condiţii privind plata în avans:

a) finalizarea unui studiu complet de impact asupra mediului, conform prevederilor Directivei 85/337/CEE, amendată prin Directiva 97/11/CE. Se vor pune la dispoziţie Comisiei dovezi în ceea ce priveşte revizuirea studiului existent de impact asupra mediului, pentru includerea unei evaluări a tuturor factorilor prezentaţi la art. 3 din respectiva directivă, precum şi pentru dovedirea faptului că au avut loc consultări cu autorităţile locale în domeniul protecţiei mediului şi cu publicul şi că rezultatele acestora au fost luate în considerare în cadrul procedurii de acordare a acordului de mediu; ...  b) prezentarea de către Beneficiar a planului final privind achiziţiile, care trebuie să fie aprobat de Comisie; ...  c) nominalizarea unui manager de proiect şi crearea Unităţii de Implementare a Proiectului, în conformitate cu termenii de referinţă acceptaţi de Comisie; ...  d) prezentarea dovezilor de realizare a tuturor înregistrărilor contabile ale facturilor de consum; ...  e) Comisia primeşte dovada că: ... 

(i) apele uzate industriale sunt pretratate şi/sau reciclate în mod corespunzător;

(ii) reziduurile apelor industriale nu sunt dăunătoare pentru tehnologiile proiectate să fie utilizate pentru staţia de epurare;

(iii) beneficiarul final a realizat un studiu asupra alternativelor cost-eficienţă de colectare a apei de ploaie.

4. Condiţiile care trebuie îndeplinite înaintea efectuării plăţilor intermediare ulterioare:

- stabilirea până la data de 31 decembrie 2005 a măsurilor necesare pentru asigurarea totalei conformităţi cu cerinţele legislaţiei existente în domeniul pretratării apelor uzate industriale;

- stabilirea până la data de 31 decembrie 2002 a unui sistem de taxe care să asigure recuperarea în totalitate a costurilor atât în ceea ce priveşte costurile de exploatare şi întreţinere, cât şi o contribuţie a măsurii la costurile de investiţie.

5. Condiţiile pentru efectuarea plăţii finale:

- prezentarea de către beneficiarul final, până la data de 31 decembrie 2006, a unui program specific de exploatare şi întreţinere care va fi agreat de Comisie. Programul se va derula pe o perioadă de 10 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2007;

- prezentarea de dovezi în ceea ce priveşte alegerea unei soluţii pentru eliminarea nămolului, în conformitate cu prevederile directivelor CE aplicabile în acest domeniu.

   

Articolul 9

Prevederile privind implementarea, cuprinse în anexele la prezentul memorandum de finanţare, fac parte integrantă din acesta.

Nerespectarea condiţiilor şi prevederilor privind implementarea va fi tratată de Comisie conform procedurii stipulate în secţiunea a VIII-a din anexa nr. III.1.

   

Articolul 10

Textul autentic al acestui memorandum de finanţare este prezentul document, semnat mai jos.

Semnat la Bruxelles la 4 decembrie 2001.

Pentru Comunitate,

Michel Barnier,

membru al Comisiei Europene

Semnat la Bucureşti la 22 februarie 2002.

Pentru Beneficiar,

Hildegard Carola Puwak,

ministrul integrării europene,

coordonatorul naţional ISPA

Lista anexelor

Anexa nr. I "Descrierea măsurii"

Anexa nr. II "Plan de finanţare"

Anexa nr. III:

Anexa nr. III.1 "Prevederi financiare privind implementarea ISPA"

Anexa nr. III.2 "Prevederi privind eligibilitatea cheltuielilor pentru măsurile finanţate prin ISPA"

Anexa nr. III.3 "Model de cerere de plată pentru raportarea progresului financiar şi fizic şi pentru solicitarea de modificări"

Anexa nr. III.4 "Acord privind cerinţele minime de control financiar aplicabile măsurilor finanţate prin ISPA"

Anexa nr. III.5 "Acord cu privire la nereguli şi la recuperarea sumelor încasate eronat prin ISPA"

Anexa nr. III.6 "Cerinţe privind informarea şi publicitatea"

    Anexa I

DESCRIEREA MĂSURII

"Reabilitarea tehnologiei de epurare a apelor uzate

şi modernizarea reţelei de canalizare în oraşul

Timişoara, România"

Codul măsurii: 2000/RO/16/P/PE/004

1. Denumirea măsurii: "Reabilitarea tehnologiei de epurare a apelor uzate şi modernizarea reţelei de canalizare în oraşul Timişoara, România"

2. Autoritatea care prezintă cererea (coordonatorul naţional ISPA)

2.1. Numele: Hildegard Carola Puwak, ministrul integrării europene

2.2. Adresa: Ministerul Integrării Europene

Direcţia coordonarea programelor de dezvoltare

Eugen Teodorovici, director

Str. Apolodor nr. 17, latura Nord, sectorul 5, Bucureşti

Telefon: 40 -1- 30.116.23

Fax: 40 -1- 30.116.26

E-mail: [email protected]

3. Autoritatea responsabilă cu implementarea (conform celor definite la pct. 2 din secţiunea a II-a din anexa nr. III.2)

3.1. Denumirea: Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE

Ministerul Finanţelor Publice

3.2. Adresa: Str. Mendeleev nr. 36-38, etaj IV, sectorul 1, Bucureşti, România

E-mail: [email protected]

4. Beneficiarul final (în cazul în care este vorba de un alt organism decât cel stipulat la pct. 3)

4.1. Denumirea: Regia Autonomă "Aquatim"

4.2. Adresa: Str. Gheorghe Lazăr nr. 11A

Timişoara, cod 1900, România

E-mail: [email protected]

5. Localizare

5.1. Statul beneficiar: România

5.2. Regiunea: judeţul Timiş

6. Descriere

Măsura cuprinde un număr de investiţii în domeniul colectării şi tratării apelor uzate la nivelul oraşului Timişoara, care este localizat în partea de vest a României, aproape de graniţa ţării cu Serbia. Având o populaţie de aproximativ 325.000 de locuitori, Timişoara este cel de-al cincilea oraş din România ca mărime. Oraşul se află pe malul râului Bega care este un afluent al râului Tisa. Râul Tisa se vărsa în Dunăre şi în final în Marea Neagră.

6.1. Componentele măsurii

În cadrul măsurii ISPA vor fi efectuate următoarele investiţii:

Componenta A: Staţia de tratare a apelor uzate

Reabilitarea staţiei de tratare a apelor uzate va furniza serviciile de tratare a apelor uzate conform standardelor directivei referitoare la apele uzate urbane pentru o medie a debitelor de ape uzate de până la 2.400 l/s şi o populaţie echivalentă de 440.000 de locuitori (325.000 populaţie locală/rezidentă studenţi 60.000 populaţie temporară). Acest lucru ia în considerare reducerea consumului de apă şi este suficient pentru atingerea nivelului previzionat al debitelor şi al încărcărilor până în anul 2020. Aceasta va permite extinderea sistemului existent de canalizare în oraşul Timişoara pentru a putea deservi întregul oraş. Reabilitarea staţiei de tratare a apelor uzate va include, de asemenea, îmbunătăţiri ale sistemelor de manipulare şi tratare a nămolurilor, prin introducerea deshidratării mecanice înainte de eliminarea lor, înlăturându-se astfel existentele paturi deschise de uscare.

Autoritatea competentă în domeniul protecţiei mediului, respectiv Compania Naţională "Apele Române" - S.A., a identificat râul Bega ca zonă sensibilă datorită indicatorilor săi specifici de eutroficare. De aceea standardele aplicabile apelor reziduale, care vor fi atinse prin intermediul lucrărilor, includ eliminarea nitrogenului şi a fosforului. Eliminarea nutrienţilor va fi realizată prin intermediul procesului de tratare terţiară. Nitrogenul va fi eliminat prin asigurarea unei zone anoxice şi a unei aerări extinse în cadrul rezervoarelor activate pentru tratarea nămolurilor. Fosforul va fi eliminat prin dozarea chimică şi nu prin cea biologică. Nu va fi posibil să se elimine fosforul pe cale biologică din cauza indicatorilor standard pentru canalizarea din Timişoara, precum consumul biochimic de oxigen şi fosfor, care nu sunt corespunzători pentru a considera că procesul operează în mod eficient.

Va fi înfiinţat un nou laborator cu scopul îmbunătăţirii calităţii analizelor de apă şi a apelor uzate.

Componenta B: Reţeaua de canalizare

Sistemul de canalizare din oraşul Timişoara este un sistem combinat, fiind conceput atât pentru apele uzate, cât şi pentru apele de suprafaţă, prin care sunt transportate toate debitele de apă provenind din oraş, care sunt direcţionate către staţia de epurare a apelor uzate. Apele menajere sunt transportate către instalaţiile de tratare prin intermediul a 4 colectoare principale gravitaţionale, neexistând staţii de pompare la nivelul bazinului de recepţie. Măsura include atât extinderea, cât şi înnoirea reţelei de canalizare, după cum urmează:

- Sistemul de canalizare existent în oraşul Timişoara deserveşte aproximativ 70% din populaţia rezidenţă, aproximativ 230.000 de locuitori. Măsura va extinde reţeaua existentă cu aproximativ 10 km. Toate noile extensii de canalizare vor fi legate la staţia de tratare a apelor uzate reabilitată. Staţia de epurare reabilitată are capacitatea suficientă de a opera asupra unui volum crescut al fluxului de ape uzate.

- Condiţiile structurale şi funcţionale ale sistemului existent sunt foarte sărace şi provoacă frecvente blocaje şi căderi ale reţelei. Natura plană a reţelei de canalizare conduce la depunerea iniţială a materiilor solide. Gradul de infiltrare a apelor de adâncime în sistemul de canalizare (care conduce la slăbirea canalului colector - situaţie dificil de remediat) se situează la un nivel inacceptabil de ridicat care creşte costurile operaţionale şi reduce eficienţa unităţilor de procesare din cadrul staţiei de epurare a apelor uzate existente. A fost stabilită o listă cuprinzând proiectele prioritare, care include reabilitatea canalelor colectoare şi în plus a extensiilor acestora. Măsura vizează 0,6% din reţeaua existentă (aproximativ 2,4 km) în vederea reabilitării. Lucrările vor reduce infiltraţia în reţeaua de canalizare şi vor diminua costurile operaţionale asociate deficienţelor structurale din prezent.

Componenta C: Asistenţă tehnică, supervizare pe parcursul fazei de implementare şi publicitate

Această componentă include:

- Asistenţa tehnică va fi solicitată pentru sprijinirea Unităţii de Implementare a Proiectului, localizată la nivelul companiei de apă, în exercitarea sarcinilor sale. Această componentă include întărirea instituţională în vederea creşterii capacităţii de management al apei şi a serviciilor legate de apele uzate la nivelul companiei de apă, respectiv Regia Autonomă "Aquatim". În acest scop este prevăzută achiziţionarea unor echipamente specifice pentru departamentul de finanţe, în vederea îmbunătăţirii managementului financiar. Această componentă cuprinde şi programe de instruire a personalului. Se va realiza în acelaşi timp şi un studiu asupra opţiunilor existente de implicare a sectorului privat pentru a informa municipalitatea cu privire la forma cea mai avantajoasă pe care această participare o poate lua.

- Asistenţa tehnică pentru pregătirea procesului de participare a sectorului privat. Implicarea sectorului privat se poate dovedi utilă în asigurarea exploatării şi întreţinerii optime a bunurilor reabilitate/construite prin asistenţa ISPA. Există în acest sens interesul exprimat al municipalităţii locale pentru implicarea sectorului privat în managementul serviciilor de apă şi al celor asociate tratării apelor uzate. Făcând subiectul rezultatului unui studiu de analiză a opţiunilor în domeniu (menţionat anterior) care să facă recomandări asupra celei mai avantajoase forme de participare a sectorului privat, asistenţa tehnică va fi solicitată pentru sprijinirea municipalităţii (din punct de vedere legal, financiar, prin expertiza tehnică) în demararea şi finalizarea cu succes a acestui proces, în conformitate cu legislaţia naţională şi a Comunităţii Europene din domeniu.

- Supervizarea din timpul implementării: inginerii supervizori FIDIC vor fi la faţa locului pentru supervizarea implementării lucrărilor.

- Publicitatea măsurii.

7. Obiective

Obiectivul general al măsurii este îmbunătăţirea infrastructurii de mediu din Timişoara, oraş situat în România, ţară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană, cu scopul de a îndeplini obligaţiile stabilite în cadrul Parteneriatului de aderare.

Principalul obiectiv al măsurii este să asigure reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de colectare şi tratare a apelor uzate. Aceasta va permite:

- asigurarea facilităţilor de tratare a apelor uzate în conformitate cu Directiva privind apele uzate urbane 91/271/CEE, care vor reduce încărcările de poluanţi din râul Bega şi, implicit, din râul Tisa şi Dunăre şi, mai departe, din Marea Neagră;

- asigurarea facilităţilor corespunzătoare de tratare a nămolurilor rezultate, astfel încât acestea să poată fi eliminate în conformitate cu prevederile directivelor europene;

- îmbunătăţirea sistemului de colectare a apelor uzate prin reducerea infiltrărilor în reţeaua de canalizare şi a scurgerilor din reţeaua de canalizare, de care va beneficia direct staţia de tratare a apelor uzate şi a apelor de adâncime.

Măsura va avea un important impact transfrontalier, avându-se în vedere situarea oraşului în apropierea graniţei cu Serbia. Soluţionarea problemelor existente în prezent în ceea ce priveşte colectarea şi tratarea apelor uzate va reduce în mod semnificativ încărcările de poluanţi din aval.

7.1. Conformitatea cu prevederile directivelor Comunităţii Europene

Componentele propuse pentru implementare în cadrul măsurii finanţate prin ISPA pentru Timişoara se supun cerinţelor prevăzute în Directiva privind apele uzate urbane 91/271/CEE.

7.2. Indicatorii fizici

Indicatorii-cheie, astfel cum sunt prezentaţi în tabelul de mai jos, vor fi utilizaţi pentru monitorizarea progresului fizic al implementării măsurii. În ceea ce priveşte proiectarea finală a anumitor componente ale măsurii, aceasta va rămâne în responsabilitatea contractorului, cifrele prezentate în tabel având valoare indicativă.

	Componenta		Unitatea de măsură (m3, ml, nr., bucată)		Volum/ număr
	Staţia de tratare a apelor uzate
	Lucrări interne, linie veche
	Conducte interne		nr.		2
	Conductă pentru interconectarea galeriilor		nr.		1
	Cameră de filtrare a apelor pluviale		nr.		1
	Grătar din bare fixe (150 mm interval între bare)		nr.		1
	Ecran manual şi facilităţi de deshidratare		nr.		1
	Pompe pentru ape pluviale (3.000 l/s capacitate)		nr.		2
	Facilităţi pentru ape pluviale, linie nouă
	Ecrane pentru ape pluviale (150 mm sau 100 mm interval între bare)		lot		1
	Pompe pentru ape pluviale (5.000 l/s capacitate)		nr.		2
	Conducte principale pentru descărcarea apelor pluviale (5.000 l/s)		nr.		3
	Conducte de izolare a pompelor pluviale		nr.		4
	Rezervor pentru descărcări		lot		1
	Tratare preliminară, linie nouă
	Conducte de izolare a ecranelor subţiri şi groase		nr.		8
	Reînnoirea ecranelor existente de 10 mm		nr.		4
	Ecrane de bandă perforată de 6 mm		nr.		4
	Filtre manuale şi facilităţi de deshidratare		lot		1
	Staţie de filtrare, pregătită corespunzător		lot		1
	Staţie principală de pompare a apei
	Transformarea forajelor existente în foraje colectoare de apă		lot		1
	Pompe pentru apele murdare (capacitatea staţiei 3.000 l/s)		nr.		4
	Pompe pentru apele pluviale parţiale (1.000 l/s capacitate)		nr.		2
	Sistem de control al staţiei de pompare		lot		1
	Facilităţi de îndepărtare a nisipului şi grăsimilor		lot		1
	Transformarea diametrului existent de 30 mm.		nr.		4
	Rezervoare primare de depozitare a apelor pluviale
	Facilităţi de tratare secundară
	Cameră de preamestecare		nr.		1
	Transformarea diametrului existent de 40 mm.		nr.		4
	Rezervoare primare de depunere pentru utilizarea ca rezervoare anoxice
	Rezervoare de aerare a nămolului activat		nr.		minimum 4 căi
	Sistem de difuzare prin bule fine		nr.		corespunzător celor de mai sus
	Suflătoare de viteză variabilă		nr.		3
	Echipament de dozare chimică pentru îndepărtarea fosforului		lot		1
	Suflătoare şi dozator chimic echipat corespunzător		nr.		1
	Rezervoare finale completate cu răzuitor cu punţi rotative		nr.		desen nr. 8
	Staţie de pompare de întoarcere a nămolului activat RAS şi a surplusului de nămol activat SAS		nr.		desen nr. 8
	Pompe submersibile cu viteză constantă pentru RAS		nr.		2/pompă
	Pompe submersibile cu viteză constantă pentru SAS		nr.		2/pompă
	Tratarea nămolului
	Rezervoare de stocare a surplusului de nămol, completate cu facilităţi de amestecare		nr.		2 min.
	Rezervoare de stocare a nămolului vâscos, completate cu facilităţi de amestecare		nr.		2 min.
	Filtru pentru nămolul vâscos		nr.		2
	Unităţi de deshidratare a nămolului		nr.		3
	Sistem de dozare automată a polimerilor		lot		1
	Rezervor pentru lichid prevăzut cu malaxor (retenţie 24 h)		nr.		1
	Staţie de pompare a lichidului completată cu pompe cu funcţionare liberă sau intermitentă		nr.		1
	Instalaţie de procesare a nămolului, completată cu servicii		nr.		1
	Stocarea nămolului deshidratat (păstrare 2 săptămâni)		nr.		1
	Diverse
	Reînnoirea spaţiului pentru boilerul existent		nr.		1
	Boiler		nr.		1
	Reţea de încălzire a amplasamentului		nr.		1
	Staţie pentru apa de spălare şi conducte de distribuire a apei de spălare, completate cu hidranţi		lot		1
	Reînnoirea clădirilor administraţiei şi a laboratorului		lot		1
	Echipament de măsurare a debitului şi a probelor		lot		1
	Lucrări generale legate de amplasament (drenuri, drumuri, alimentare cu apă etc.)		lot		1
	Centrală electrică de şantier		nr.		1
	Set generator complet cu o putere Diesel de 6 kV		lot		1
	Sistem SCADA		lot		1
	Sistem nou de alimentare cu apă potabilă		lot		1
	Clădire laborator		lot		1
	Reţeaua de canalizare
	Reabilitarea reţelei existente, 500 mm diametru canale colectoare		m		1.350
	Reabilitarea reţelei existente, 600 mm diametru canale colectoare		m		400
	Reabilitarea reţelei existente, 700 mm diametru canale colectoare		m		200
	Reabilitarea reţelei existente, 800 mm diametru canale colectoare		m		200
	Reabilitarea reţelei existente, 600/900 mm noncircular		m		250
	Extinderea reţelei existente, 300 mm diametru canale colectoare		m		3.052
	Extinderea reţelei existente, 400 mm diametru canale colectoare		m		2.058
	Extinderea reţelei existente, 500 mm diametru canale colectoare		m		310
	Extinderea reţelei existente, 700 mm diametru canale colectoare		m		124
	Extinderea reţelei existente, 800 mm diametru canale colectoare		m		1.229
	Extinderea reţelei existente, 1.000 mm diametru canale colectoare		m		1.400
	Extinderea reţelei existente, 1.400/890 mm noncircular		m		480
	Extinderea reţelei existente, 1.800/1.140 mm noncircular		m		370
	Extinderea reţelei existente, 2.000/1.270 mm noncircular		m		1.000
	Indicatori de performanţă	Înainte de ISPA		După ISPA
	Populaţie conectată la reţeaua de canalizare	70%		74%
	% din debitul mediu supus tratării primare	52%		100%
	% din debitul mediu supus tratării secundare	10%		100%
	Performanţa staţiei de tratare a apelor uzate	Necorespunzătoare prevederilor Directivei CE privind apele uzate urbane		Corespunzătoare prevederilor Directivei CE privind apele uzate urbane (zone sensibile)

În ceea ce priveşte debitele la ieşirea din staţia de tratare a apelor uzate, este luată în considerare reducerea acestora după cum urmează:

	Parametru	Valori înainte de ISPA		Valori după ISPA
		Reducerea realizată de staţia existentă (%)	Estimarea încărcăturii totale a râului Bega (kg/d)	Reducerea realizată de noua staţie (%)	Estimarea încărcăturii totale a râului Bega (kg/d)
	Consum biochimic de oxigen	9,9	11,026	89	1,346
	Suspensii solide	13,3	18,148	76	5,026
	NH3	3,6	1,798	89	205
	Total nitrogen	0	6,220	67	2.053
	Fosfor	0	726	85	109

8. Program de lucru

Programul de lucru cu valoare indicativă se prezintă după cum urmează:

	Categoria lucrării	Data de începere	Data de execuţie
	Studiu de fezabilitate	20 martie 2000	25 mai 2000
	Analiză economică	28 aprilie 2000	25 mai 2000
	Analiză financiară	26 aprilie 2000	25 mai 2000
	Studiu de impact asupra mediului	3 aprilie 2000	25 mai 2000
	Studii de proiectare	3 iulie 2000	12 decembrie 2000
	Documentaţii de licitaţie	4 septembrie 2000	31 octombrie 2001
	Achiziţionarea terenului	N/A	N/A
	Evaluarea licitaţiilor şi încheierea contractelor	mai 2002	iulie 2002
	Construcţie	iulie 2002	decembrie 2006
	Faza operaţională	august 2005	În continuare

9. Elementele principale ale analizei financiare

9.1 Principiul "poluatorul plăteşte"

Principiul "poluatorul plăteşte" este respectat datorită încărcării de apă netratată şi aplicării tarifelor consumatorilor pentru alimentarea cu apă şi pentru tratarea apelor uzate:

- Regia Autonomă "Aquatim" plăteşte o taxă către Compania Naţională "Apele Române" - S.A. pentru apa netratată obţinută din râul Bega;

- consumatorii plătesc pentru obţinerea apei prin tarifele percepute pentru apă;

- consumatorii conectaţi la sistemul de canalizare (menajer, industrial şi instituţional) plătesc în prezent o taxă de servicii care se bazează în mod semnificativ pe consumul de apă înregistrat.

Parametrii de calitate care se aplică apelor uzate industriale descărcate în canalele colectoare sunt prevăzuţi în legislaţia românească (NTPA 002) şi sunt aplicaţi la nivel naţional. Pentru atingerea acestor standarde majoritatea industriilor trebuie să asigure pretratarea apelor uzate înainte de descărcarea acestora în sistemul municipal de canalizare. Conformitatea cu aceste standarde va fi monitorizată de Regia Autonomă "Aquatim". Procedurile de monitorizare a standardelor aplicabile descărcărilor industriale vor fi în conformitate cu prevederile din anexa nr. I la Directiva CE referitoare la apele uzate urbane. Se percep penalităţi pentru neconformitate.

Procentul de apă uzată tratată de staţia de tratare a apelor uzate este de aproximativ 28%. Apa reziduală provenită de la staţia de tratare a apelor uzate va fi monitorizată zilnic de Regia Autonomă "Aquatim".

9.2. Tarife

În Timişoara sunt percepute taxe atât pentru alimentarea cu apă, cât şi pentru serviciile de canalizare. Tarifele pentru canalizare reprezintă 47% din rata de apă şi sunt aplicate pentru 80% din consumul înregistrat pentru acele proprietăţi conectate la sistemele de canalizare. Tarifele sunt plătite de către toţi consumatorii (menajeri, industriali şi instituţionali), în principal în funcţie de consumul de apă înregistrat. Nu există diferenţieri între consumatorii menajeri şi cei nonmenajeri.

Tarifele sunt ajustate în mod regulat pentru a se lua în considerare nivelul inflaţiei, în urma aprobării acestora de Oficiul Concurentei din Bucureşti. Se percepe, de asemenea, o taxă redusă pentru serviciile de tratare a apelor pluviale (Timişoara deţine un sistem combinat). Pot fi identificate oportunităţi viitoare pentru creşterea acestei taxe, însă această posibilitate nu a fost studiată în cadrul analizelor financiare.

În prezent 10% din populaţia oraşului Timişoara nu este contorizată. Pentru aceste 10% se aplică o taxă calculată pe baza unui consum de 5 mc/persoană/lună. Se presupune că o primă contorizare a tuturor consumatorilor facturaţi va fi finalizată în anul 2002. Pierderile de apă sunt estimate la aproximativ 40% din producţia de apă. Ratele de colectare se situează printre cele mai ridicate din ţară, cu un nivel de aproximativ 90%.

Tariful perceput în anul 2000 se ridică la 0,29 euro/mc. Venitul mediu per familie este estimat la 170 euro/luna şi se preconizează o creştere a acestuia cu 3%/an până în anul 2010.

Consumul de apă se reduce în mod rapid, iar ultima estimare (iunie 2001) a fost de 150 l/persoană/zi (apă rece caldă). În anul 2000 cifrele se situau în jurul valorii de 205 l/persoană/zi. În ceea ce priveşte suportabilitatea, în prezent valorile suportabile pentru o familie cu un venit mediu se situează la aproximativ 2,5% din venitul mediu. Această rată ajunge până la aproximativ 3,1% în cazul familiilor cu venituri scăzute.

Se propune o creştere a tarifelor de canalizare cu scopul de a se asigura că poluatorul plăteşte o taxă corespunzătoare serviciilor oferite şi că trebuie să existe o convergenţă sporită între tarifele aplicate apei potabile şi cele pentru canalizare. Una dintre condiţiile impuse de prezenta măsură va fi stabilirea unui sistem de tarife care să asigure întreaga recuperare a costurilor în ceea ce priveşte costurile de exploatare şi întreţinere şi contribuţia la costurile de capital până la 31 decembrie 2002.

9.3. Exploatare şi întreţinere

Tarifele practicate în prezent sunt stabilite astfel încât să asigure acoperirea în întregime a costurilor anuale de exploatare şi întreţinere pe toată perioada de funcţionare a facilităţilor asigurate prin proiect. Nivelul veniturilor (tarifele de apă şi canalizare) sunt stabilite astfel încât să acopere toate cheltuielile directe de operare, depreciere şi cheltuielile cu dobânzile. Analiza instituţională a Regiei Autonome "Aquatim" a pus în evidenţă necesitatea realizării unor îmbunătăţiri organizaţionale şi ale sistemului de management în vederea utilizării şi întreţinerii eficiente a bunurilor regiei, care să includă investiţiile prevăzute prin această măsură. Previziunile financiare includ dispoziţii complete pentru întreţinerea corespunzătoare a facilităţilor propuse prin intermediul unor alocaţii anuale care reprezintă echivalentul unui procentaj din valoarea capitalului noilor bunuri (lucrări civile 0,5% pe an şi echipament electric/mecanic 2,5% pe an).

În faza operaţională se aşteaptă ca Regia Autonomă "Aquatim" să reducă numărul de angajaţi cu scopul de a îmbunătăţi productivitatea muncii şi pentru promovarea obiectivului unei mai ridicate eficienţe a costurilor. Regia are în prezent peste 1.000 de angajaţi, număr mare chiar şi din punctul de vedere al standardelor româneşti. Previziunile financiare includ presupunerea importantă că numărul angajaţilor va fi redus cu 3% în fiecare an în următorii 10 ani.

10. Analiza impactului asupra mediului

Reabilitarea staţiei de tratare a apelor uzate intră în clasa de proiecte stipulate în anexa II la Directiva 85/337/CEE referitoare la studiul de impact asupra mediului (amendată prin Directiva 97/11/CE). Un studiu preliminar de impact asupra mediului a fost realizat în luna aprilie 2000 pentru identificarea problemelor majore evidenţiate la nivelul întregii zone cu scopul de a fi luate în considerare în procesul de proiectare. Studiul preliminar de impact asupra mediului a identificat faptul că este necesară realizarea unui studiu complet de impact asupra mediului în conformitate cu Legea protecţiei mediului nr. 137/1995 şi cu prevederile Directivei 85/337/CEE. Studiul complet de impact asupra mediului a fost realizat în luna mai 2000. Consultarea publicului a avut loc în luna iulie 2001.

Apele reziduale rezultate din Staţia de tratare a apelor uzate Timişoara se varsă în râul Bega, care a fost clasificat ca apă sensibilă de către autoritatea competentă în domeniul protecţiei mediului, ţinându-se seama de indicatorii specifici de eutroficare.

Acordul de mediu este necesar şi autoritatea competentă în acest sens este Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului. Acordul de mediu nu a fost până în prezent eliberat. În conformitate cu legislaţia română, acordul pentru începerea construcţiei (autorizaţia de construcţie) este eliberat după finalizarea proiectului în detaliu.

11. Cost şi asistenţă (în euro)

A. Defalcarea indicativă a costurilor în funcţie de diferitele tipuri de cheltuieli

	- euro -
	Articolul	Cost total	Cost neeligibil	Cost total eligibil
	Costuri de planificare/proiectare	4.790.000	1.500.0001)	3.290.000
	Achiziţionare de terenuri2)	Nu este cazul		Nu este cazul
	Pregătirea amplasamentului	0		0
	Lucrări principale	20.550.000		20.550.000
	Staţii şi utilaje	15.950.000		15.950.000
	Asistenţă tehnică (inclusiv instruire)	1.260.000		1.260.000
	Publicitate	110.000		110.000
	Supervizarea implementării	2.560.000		2.560.000
	Cheltuieli neprevăzute3)	4.360.000		4.360.000
	Taxe/impozite publice2)	0		0
	Altele (de specificat)	0		0
	TOTAL:	49.580.000	1.500.000	48.080.000

-----

*1) Cheltuieli realizate înainte de solicitarea asistenţei.

*2) Neeligibile.

*3) În mod corespunzător justificate şi aplicabile numai capitolelor bugetare menţionate.

B. Defalcarea indicativă a costurilor eligibile în funcţie de diferitele componente ale măsurii

	Articolul	Componenta A: staţia de tratare a apelor uzate (67%)	Componenta B: canalizare (24%)	Componenta C: asistenţă tehnică, supervizare şi publicitate (9%)
	Costuri de planificare/proiectare	2.340.000	950.000	-
	Achiziţionare de terenuri	-	-	-
	Pregătirea amplasamentului	-	-	-
	Lucrări principale	12.250.000	8.300.000	-
	Staţii şi utilaje	14.730.000	1.220.000	-
	Asistenţă tehnică	-	-	1.260.000
	Supervizarea în timpul implementării	-	-	2.560.000
	Publicitate	-	-	110.000
	Neprevăzute	2.930.000	1.050.000	380.000
	Cheltuieli neprevăzute	-	-	-
	Altele (de specificat)	-	-	-
	TOTAL:	32.250.000	11.520.000	4.310.000

	Costul total	Contribuţia sectorului privat	Cheltuieli neeligibile	Cost total eligibil	Asistenţă ISPA	Rata asistenţei %
	49.580.000	0	1.500.000	48.080.000	34.136.800	71

Rata asistenţei: 71%.

12. Implicarea instituţiilor financiare internaţionale

Regia Autonomă "Aquatim" a fost implicată în primul Program de dezvoltare a utilităţilor municipale (MUDP I) cofinanţat de BERD şi beneficiază de un împrumut important în valoare de aproximativ 6 milioane dolari S.U.A.

Municipalitatea din Timişoara va asigura partea locală de finanţare pentru cofinanţarea măsurii ISPA. În luna iulie 2001 Ministerul Finanţelor Publice a scris Comisiei Europene pentru a confirma disponibilitatea cofinanţării.

13. Condiţii specifice ale măsurii

Vezi art. 8 din memorandumul de finanţare.

14. Planul de achiziţii

Înaintea plăţii celei de a doua tranşe din avans Beneficiarul va înainta un plan de achiziţii bazat pe modelul prezentat în anexa nr. I.a) şi care trebuie să fie aprobat de Comisie.

Procesul de licitaţie se va desfăşura conform regulilor cuprinse în titlul IX din Regulamentul financiar. Participarea la licitaţie va fi deschisă tuturor entităţilor legale din Uniunea Europeană şi din statele beneficiare ale asistenţei acordate prin ISPA.

    Anexa I.a)

PLANUL

de achiziţii provizoriu

	Oferta nr.	Descrierea lucrărilor şi serviciilor care vor fi licitate	Tipul contractului (lucrări, materiale, servicii)	Luna prognozată pentru lansarea ofertei (luna, anul)	Rata de rambursare a facturilor legate de contractul specificat
	1.	Reabilitarea staţiei de tratare a apelor uzate	lucrări (FIDIC galben)	februarie 2002	71%
	2.	Reabilitarea şi extinderea reţelei de canalizare	lucrări (FIDIC roşu)	februarie 2002	71%
	3.	Supervizarea în faza de implementare şi asistenţă tehnică	servicii	decembrie 2001	71%
	4.	Asistenţa tehnică pentru pregătirea participării sectorului privat	servicii	iunie 2002	71%

Termenii specifici pentru adjudecarea contractului vor fi publicaţi în Jurnalul Oficial al Comisiei Europene şi/sau pe Internet.

    Anexa II

PLAN DE FINANŢARE

(bazat pe angajamentele din bugetul Uniunii Europene)

Titlul măsurii: "Reabilitarea tehnologiei de epurare a apelor uzate şi modernizarea reţelei de canalizare în oraşul Timişoara, România"

Nr. ISPA: 2000/RO/16/P/PE/004

	- euro -

	Anul	Cost total	Costuri neeligibile	Costuri eligibile					Împrumut de la IFI
				Total		ISPA		Autorităţi naţionale
								Autoritatea locală
		1 = 2 3	2	3 = 5 7	(%) 4 = 3/1	5	(%) 6 = 5/3	7	8		(%) 9 = 8/1
	2000	-	-	-	-	-	-	-	-		-
	2001	19.232.000	-	19.232.000	100	13.654.720	71	5.577.280	-		-
	2002	9.616.000	-	9.616.000	100	6.827.360	71	2.788.640	-		-
	2003	9.616.000	-	9.616.000	100	6.827.360	71	2.788.640	-		-
	2004	4.808.000	-	4.808.000	100	3.413.680	71	1.394.320	-		-
	2005	-	-	-	-	-	-	-	-		-
	2006	4.808.000	-	4.808.000	100	3.413.680	71	1.394.320	-		-
	neanualizate	1.500.000	1.500.000	1.500.000	-	-	-	-	-		-
	TOTAL:	49.580.000	1.500.000	48.080.000	97	34.136.800	71	13.943.200	-		-

    Anexa III.1

PREVEDERI FINANCIARE

privind implementarea ISPA

    Secţiunea I Forme şi rate de asistenţă (1) Asistenţa Comunităţii prin ISPA poate fi sub formă de asistenţă nerambursabilă directă, de asistenţă rambursabilă sau orice altă formă de asistenţă. ... 

Asistenţa rambursată către autoritatea de management sau către altă autoritate publică va fi refolosită în acelaşi scop.

(2) Rata asistenţei din partea Comunităţii, acordată prin ISPA, poate fi de până la 75% din cheltuială publică sau echivalentă, inclusiv cheltuielile făcute de organismele ale căror activităţi se încadrează într-un cadru legal sau administrativ care face ca acestea să fie privite ca echivalente ale unor organisme publice. Comisia poate propune creşterea acestei rate până la 85%, în special acolo unde consideră că o rată mai mare de 75% este necesară pentru îndeplinirea unor măsuri esenţiale pentru atingerea obiectivelor generale ale ISPA. ... 

Rata asistenţei şi suma maximă a asistenţei financiare nerambursabile ISPA vor fi specificate în memorandumul de finanţare aferent măsurii respective.

În cazul asistenţei rambursabile sau în cazul în care există un interes special al Comunităţii, rata de asistenţă trebuie redusă ţinându-se seama de:

a) disponibilitatea cofinanţării; ...  b) capacitatea măsurii de a genera venituri; şi ...  c) aplicarea corespunzătoare a principiului "poluatorul plăteşte". ...  (3) Măsurile care generează venituri în conformitate cu paragraful (2) b) sunt cele care privesc: ...  a) infrastructura a cărei folosinţă implică taxe provenite de la utilizatori; ...  b) investiţii productive în sectorul de mediu. ... 

Comisia a elaborat recomandări privind aplicarea principiului "poluatorul plăteşte".

(4) Măsurile privind studiile preliminare şi asistenţa tehnică pot fi finanţate în mod excepţional în proporţie de 100% din costurile totale. ...  (5) Măsurile acoperite de un memorandum de finanţare vor fi implementate de ţara beneficiară în strânsă colaborare cu Comisia, care îşi va păstra responsabilitatea pentru utilizarea fondurilor alocate. ...      Secţiunea a II-a Angajamente (1) Comisia implementează cheltuielile prin ISPA în conformitate cu Reglementarea financiară aplicabilă bugetului general al Comunităţii Europene, pe baza memorandumului de finanţare care va fi încheiat între Comisie şi ţara beneficiară. ... 

Totuşi angajamentele bugetare anuale referitoare la asistenţa acordată măsurilor vor fi efectuate în unul dintre următoarele două moduri:

a) Angajamentele pentru măsurile finanţate prin ISPA, care vor fi realizate pe parcursul a 2 ani sau mai mult, trebuie, ca regulă generală şi sub rezerva pct. b), să fie efectuate în rate anuale. ... 

Angajamentele pentru prima rată anuală vor fi făcute de Comisie la semnarea memorandumului de finanţare referitor la măsură.

Acest angajament nu va depăşi totalul plăţii în avans, prevăzută la paragraful (2) din secţiunea a III-a de mai jos, şi al asistenţei financiare nerambursabile pentru cheltuielile estimate pentru primul an indicat în planul de finanţare.

Angajamentele pentru ratele anuale următoare trebuie să se bazeze pe planul de finanţare iniţial sau revizuit al măsurii. Acestea vor fi acordate, în principiu, la începutul fiecărui an financiar, dar nu mai târziu de data de 1 aprilie a anului în discuţie, cu condiţia ca cheltuielile preconizate pentru anul următor să le justifice şi ca progresul lucrărilor să demonstreze că proiectul avansează satisfăcător către finalizare şi sub rezerva disponibilităţii resurselor bugetare.

b) Pentru măsurile cu o durată mai mică de 2 ani şi pentru care asistenţa Comunităţii nu depăşeşte 20 milioane euro un prim angajament de până la 80% din totalul asistenţei acordate poate fi făcut când Comisia semnează memorandumul de finanţare referitor la măsură. ... 

Diferenţa va fi angajată în condiţiile în care progresul lucrărilor demonstrează că proiectul înaintează satisfăcător către finalizare şi sub rezerva disponibilităţii resurselor bugetare.

(2) Cu excepţia cazurilor deplin justificate, asistenţa angajată pentru o măsură la care lucrările fizice nu au început în intervalul de 2 ani de la data semnării de către Comisie a memorandumului de finanţare referitor la măsura va fi anulată. ... 

În orice caz Comisia trebuie să informeze în timp util ţara beneficiară şi autoritatea desemnată atunci când există riscul unei anulări.

    Secţiunea a III-a Plăţi (1) Plăţile pot avea forma fie a unui avans, fie a unor plăţi intermediare sau a diferenţei finale. ... 

Plăţile intermediare şi plata diferenţei finale trebuie să se refere la cheltuieli certificate şi plătite, care trebuie susţinute de facturi primite sau de documente contabile cu valoare probativă echivalentă.

(2) Plăţile în avans ... 

Ca regulă generală, un avans de până la 20% din totalul asistenţei acordate prin ISPA, aşa cum a fost iniţial decis, va fi plătit autorităţii desemnate, astfel cum este definită la paragraful (9).

Avansul este, ca regulă generală, transferat în următoarele moduri:

- o primă tranşă de până la jumătate din valoarea avansului este plătită când ţara beneficiară semnează memorandumul de finanţare;

- diferenţa este plătită după semnarea primului contract, în mod normal primul contract de lucrări.

Abaterile de la această regulă generală trebuie aprobate printr-o decizie a Comisiei în memorandumul de finanţare referitor la măsură.

Întregul avans sau părţi din acesta trebuie returnate de autoritatea desemnată, menţionată în paragraful (2), dacă nici o cerere de plată nu a fost transmisă Comisiei în termen de 12 luni de la data la care a fost plătit avansul. Valoarea avansului care trebuie returnat va fi stabilită de Comisie pe baza cheltuielilor eligibile făcute efectiv. Returnarea avansului nu duce la anularea asistenţei acordate de Comunitate.

(3) Plăţile intermediare ... 

Plăţile intermediare sunt efectuate de Comisie către autoritatea desemnată, la cererea acesteia, dacă măsura progresează satisfăcător către finalizare, şi vor fi făcute pentru a se rambursa cheltuielile efectuate şi certificate, sub rezerva următoarelor condiţii:

- ţara beneficiară a înaintat un raport care să descrie progresul măsurii din punct de vedere al indicatorilor fizici şi financiari şi conformitatea acesteia cu memorandumul de finanţare, inclusiv, atunci când este cazul, orice condiţii specifice referitoare la asistenţă;

- s-au luat măsuri în sensul îndeplinirii observaţiilor şi recomandărilor autorităţilor de inspecţie naţionale şi/sau comunitare;

- au fost indicate măsurile luate pentru corectarea oricăror probleme tehnice, financiare şi legale care au apărut;

- a fost analizată orice îndepărtare de la planul de finanţare iniţial;

- au fost descrise etapele parcurse pentru publicitatea măsurii.

Ţara beneficiară va fi informată de Comisie dacă nu a îndeplinit una dintre condiţiile stipulate mai sus.

Va fi folosit modelul standard furnizat de Comisie pentru cererile de plată şi pentru rapoartele de progres fizic şi financiar.

(4) Ţările beneficiare trebuie să se asigure că cererile de plată sunt înaintate Comisiei, ca regulă generală, de 3 ori pe an, până la 1 martie, 1 iulie şi 1 noiembrie cel mai târziu. ...  (5) Suma totală a plăţilor efectuate conform paragrafelor (2) şi (3) nu trebuie să depăşească 80% din totalul asistenţei acordate. Comisia poate mari acest procent până la 90% în cazuri justificate. ...  (6) Plata diferenţei finale din asistenţa acordată de Comunitate ... 

Plata diferenţei finale din asistenţa acordată de Comunitate, calculată pe baza cheltuielilor certificate şi într-adevăr efectuate, va fi făcută dacă:

- măsura a fost realizată în conformitate cu obiectivele sale;

- măsura a îndeplinit condiţiile sale specifice, astfel cum sunt menţionate în memorandumul de finanţare;

- raportul final menţionat în secţiunea a V-a a fost înaintat Comisiei;

- autoritatea desemnată sau organismul menţionat în paragraful (2) a înaintat Comisiei o cerere de plată, în termen de 6 luni de la data limită de finalizare a lucrării, pentru cheltuielile specificate în memorandumul de finanţare;

- ţara beneficiară certifică Comisiei că informaţiile furnizate în cererea de plată şi în raport sunt corecte;

- ţara beneficiară a transmis Comisiei declaraţia menţionată în apendicele B la anexa nr. III.4;

- toate măsurile de informare şi publicitate stabilite de Comisie, prevăzute în anexa nr. III.6, au fost implementate;

- când managementul asistenţei acordate pentru o măsură este conferit agenţiilor de implementare din ţările beneficiare în sistem descentralizat, ţările beneficiare furnizează Comisiei toate informaţiile necesare pentru a verifica dacă regulile Comunităţii privind achiziţiile publice au fost îndeplinite, în special cele care privesc publicarea anunţurilor de licitaţie şi transmiterea rapoartelor de evaluare a ofertelor şi de adjudecare a contractului, şi dacă au fost respectate toate condiţiile specificate în memorandumul de finanţare.

(7) Dacă raportul final menţionat mai sus nu este transmis Comisiei în termen de 6 luni de la data de finalizare a lucrărilor şi de efectuare a plăţilor, astfel cum este specificată în memorandumul de finanţare, partea de asistenţă care reprezintă diferenţa finală pentru acea măsură va fi anulată. ...  (8) Cererile pentru plăţile intermediare şi pentru plata finală prezentate de ţara beneficiară sunt însoţite de o declaraţie a responsabilului naţional cu autorizarea, care specifică numai plăţile legate de cheltuielile susţinute de facturile primite sau de alte documente contabile cu valoare probativă şi care sunt conforme prevederilor care guvernează eligibilitatea cheltuielilor pentru proiectele finanţate prin ISPA, astfel cum sunt specificate în anexa nr. III.2. ...  (9) Rata asistenţei acordate de Comisie prin acest memorandum de finanţare va fi făcută către o entitate centrală, Fondul Naţional, desemnată de ţara beneficiară să primească asemenea plăţi. Ca regulă generală, plăţile trebuie făcute de Comisie într-un singur cont bancar desemnat de ţara beneficiară, nu mai târziu de două luni de la primirea unei cereri valide şi complete de plată. Acest termen limită nu se aplică pentru plata avansului. Fondul Naţional trebuie să transfere cât de repede posibil şi în totalitate contribuţia ISPA către organismele responsabile cu implementarea. ...  (10) Fondul Naţional, condus de responsabilul naţional cu autorizarea (RNA), va avea întreaga responsabilitate pentru managementul fondurilor în cadrul ţării beneficiare. RNA va fi, de asemenea, responsabil pentru returnarea către Comisie a oricăror fonduri plătite în plus sau nejustificat. ... 

Responsabilităţile responsabilului naţional cu autorizarea sunt stabilite în memorandumul de înţelegere încheiat între Comisie şi ţările beneficiare.

    Secţiunea a IV-a Folosirea euro (1) Sumele cuprinse în aplicaţiile pentru asistenţă împreună cu planul de finanţare relevant vor fi prezentate în euro. ...  (2) Sumele privind asistenţa şi planurile de finanţare aprobate de Comisie vor fi exprimate în euro. ...  (3) Declaraţiile de cheltuieli care justifică cererile de plată corespunzătoare trebuie exprimate în euro. ... 

Rata de schimb care va fi folosită trebuie să fie rata financiară contabilă a Comisiei, aplicabilă pentru luna în care declaraţia de cheltuieli a fost înregistrată în documentele contabile ale autorităţilor responsabile cu managementul financiar al proiectului. Rata lunară de schimb este fixată conform prevederilor art. 1 (2) din Reglementarea Comisiei (EURATOM, ECSC, EC) nr. 3418/93 care stabileşte regulile detaliate de implementare a unor prevederi ale Reglementării financiare din 21 decembrie 1977. Rata de schimb este rata din penultima zi lucrătoare a lunii precedente pentru care ratele sunt stabilite. Comisia va informa autorităţile responsabile cu privire la această rată*1).

-----

*1) http://europa.eu.int/comm/dg19/infoeuro/fr/index.htm

(4) Plăţile asistenţei financiare acordate de Comisie trebuie făcute în euro către autoritatea desemnată de ţara beneficiară în acest sens. ...      Secţiunea a V-a Raportul final

Autoritatea sau organismul responsabil cu implementarea măsurii trebuie să transmită Comisiei un raport final în termen de cel mult 6 luni de la finalizarea măsurii. Raportul final va conţine următoarele:

a) descrierea lucrărilor efectuate, însoţită de indicatori fizici, cuantificări ale cheltuielilor pe categorii de lucrări şi măsurile luate cu privire la clauzele specifice conţinute în decizia de acordare a asistenţei financiare nerambursabile; ...  b) certificatul de conformitate a lucrărilor cu decizia de acordare a asistenţei financiare nerambursabile; ...  c) o primă evaluare a gradului de îndeplinire a rezultatelor prevăzute, mai ales cu privire la: ... 

- data efectivă de implementare a măsurii;

- indicarea modului în care măsura va fi administrată după finalizare;

- confirmarea, dacă este necesar, a previziunilor financiare, în special a celor legate de costurile de operare şi veniturile aşteptate;

- confirmarea previziunilor socioeconomice, în special a costurilor şi beneficiilor aşteptate;

- indicarea acţiunilor luate pentru a se asigura protecţia mediului şi costurile acestora, inclusiv concordanţa cu principiul "poluatorul plăteşte";

- data la care măsura finanţată devine operaţională;

d) informaţii referitoare la acţiunile de publicitate. ...      Secţiunea a VI-a Amendamente la memorandumul de finanţare (1) Dacă cheltuiala publică sau echivalentă într-adevăr efectuată diferă de cheltuiala planificată iniţial, asistenţa acordată de Comunitate va fi modificată luându-se în calcul aceasta, dar nu trebuie să depăşească suma maximă stabilită în memorandumul de finanţare. ... 

O schimbare a ratei asistenţei Comunităţii faţă de rata acordată iniţial sau faţă de asistenţa financiară nerambursabila maxima va necesita o modificare a memorandumului de finanţare conform procedurilor descrise în paragraful (3).

(2) Dacă atunci când planul de finanţare a unui proiect este amendat angajamentele şi/sau plăţile Comunităţii depăşesc deja sumele menţionate în planul de finanţare amendat, Comisia va opera ajustările necesare, ţinând seama de suma supraangajată sau supraplătită, când autorizează prima operaţiune financiară (angajare sau plată) după acel amendament. ...  (3) Orice amendament la memorandumul de finanţare se va face în conformitate cu următoarele proceduri: ...  a) amendamentele care impun o modificare substanţială a obiectivelor sau a caracteristicilor proiectului ori o schimbare substanţială în planul de finanţare sau în programul cheltuielilor trebuie făcute printr-un memorandum de finanţare, ca răspuns la solicitarea ţării beneficiare sau la iniţiativa Comisiei după consultarea cu ţara beneficiară. Definiţia modificării "substanţiale" este dată în prevederile referitoare la eligibilitatea cheltuielilor; ...  b) în cazul altor amendamente ţara beneficiară va trimite Comisiei o propunere în acest sens. Comisia va face observaţiile necesare sau îşi va transmite acordul în termen de cel mult 20 de zile lucrătoare de la primirea propunerii. Amendamentul va fi adoptat după ce Comisia şi-a dat acordul. Comitetul de management ISPA va fi informat despre aceste amendamente; ...  c) nici o modificare în cheltuiala anuală mai mică de 25% din totalul cheltuielilor planificate pentru proiect nu va fi considerată o modificare substanţială a planului de finanţare şi a programului de cheltuieli. ...      Secţiunea a VII-a Controlul financiar (1) Un audit financiar corespunzător, intern şi extern, va fi îndeplinit, în conformitate cu standardele de audit internaţionale acceptate, de către autorităţile naţionale competente de control financiar, care trebuie să fie independente pentru a-şi putea desfăşura funcţia. În fiecare an un plan de audit şi un rezumat al concluziilor auditului efectuat trebuie transmise Comisiei. Rapoartele de audit vor fi puse la dispoziţie Comisiei. ...  (2) Fără a prejudicia verificările efectuate de ţările beneficiare, serviciile Comisiei şi Curtea Auditorilor pot, prin propriul lor personal sau prin reprezentanţi autorizaţi corespunzător, să efectueze pe teren audituri tehnice şi financiare, inclusiv verificări prin sondaj şi audituri finale. ...  (3) Ţara beneficiară trebuie să se asigure că atunci când personalul Comisiei sau reprezentanţii ei corespunzător autorizaţi şi/sau Curtea Auditorilor efectuează verificări, aceste persoane au dreptul să inspecteze pe loc toate documentaţiile relevante şi care au legătură cu elementele finanţate prin memorandumul de finanţare. Ţările beneficiare trebuie să sprijine serviciile Comisiei şi Curtea Auditorilor să îşi efectueze auditurile referitoare la utilizarea fondurilor acordate prin ISPA. ...  (4) Implementarea detaliată a prevederilor principiilor controlului financiar, împreună cu înţelegerile privind cooperarea şi coordonarea programării şi metodologiei controlului dintre Comisie şi ţările beneficiare sunt specificate în anexa nr. III.4. ...      Secţiunea a VIII-a Recuperarea plăţilor necuvenite (1) Dacă implementarea unei măsuri nu justifică fie o parte, fie toată asistenţa alocată, Comisia va conduce o examinare completă a cazului, în special cerând ţării beneficiare să îşi facă cunoscute observaţiile într-un interval specificat de timp şi să corecteze orice neregulă. ...  (2) Ca urmare a examinării menţionate la paragraful (1) Comisia poate reduce, suspenda sau anula asistenţa referitoare la măsura în cauză, dacă examinarea dezvăluie nereguli, o combinare necorespunzătoare a fondurilor sau neîndeplinirea uneia dintre condiţiile specificate în memorandumul de finanţare şi în special orice modificare semnificativă care afectează natura sau condiţiile de implementare a măsurii şi pentru care acordul Comisiei nu a fost cerut. Orice reducere sau anulare a asistenţei implică recuperarea sumelor plătite. ...  (3) Când Comisia consideră că o neregularitate nu a fost corectată sau că o parte ori întreaga operaţiune nu justifică fie numai o parte, fie întreaga asistenţă acordată acesteia, Comisia trebuie să examineze corespunzător cazul şi să solicite ţării beneficiare să îşi înainteze observaţiile într-o perioadă specificată. După examinare, dacă ţara beneficiară nu a luat măsurile corective necesare, Comisia poate: ...  a) să reducă sau să anuleze orice avans; ...  b) să anuleze o parte sau întreaga asistenţă acordată măsurii. ... 

Comisia va hotărî măsura corectoare ţinând seama de natura neregulii şi de existenţa oricăror deficienţe în sistemele de management şi control.

(4) Orice sumă plătită greşit trebuie returnată Comisiei de autoritatea definită la paragraful (9) din secţiunea a III-a. Dacă această autoritate nu returnează suma datorată Comisiei, ţara beneficiară trebuie să ramburseze această sumă Comisiei. Dobânda aplicată conturilor pentru întârzierile de plată trebuie aplicată sumelor nereturnate în conformitate cu regulile specificate în Reglementarea financiară care guvernează bugetul Comunităţii. ...      Secţiunea a IX-a Managementul (1) Comisia trebuie să ceară ţărilor beneficiare: ...  a) să stabilească începând cu data de 1 ianuarie 2000, dar în orice caz nu mai târziu de 1 ianuarie 2002, sistemele de management şi control care asigură: ... 

- implementarea corespunzătoare a asistenţei acordate prin acest memorandum de finanţare, în conformitate cu principiile unui management financiar solid;

- separarea funcţiilor de management şi control;

- că declaraţiile de cheltuieli prezentate Comisiei sunt corecte şi provin dintr-un sistem contabil bazat pe documente justificative care sunt disponibile pentru verificare;

b) să verifice regulat că măsurile finanţate de Comunitate au fost corect realizate; ...  c) să prevină neregulile şi să ia măsuri împotriva acestora; ...  d) să recupereze orice sume pierdute ca rezultat al neregulilor sau neglijenţei. ...  (2) Sistemele de management şi control ale ţărilor beneficiare trebuie să furnizeze un sistem corespunzător de audituri, astfel cum este definit în apendicele A la anexa nr. III.4, pentru a permite în special: ... 

- regularizarea închiderii conturilor sintetice ale Comisiei cu înregistrările contabile şi cu documentele justificative de la diferitele niveluri administrative;

- verificarea transferurilor fondurilor comunitare disponibile şi ale altor fonduri;

- examinarea planurilor tehnice şi de finanţare ale proiectului, a rapoartelor de progres, procedurilor de licitaţie şi contractare la diferite niveluri administrative.

    Secţiunea a X-a Monitorizarea

Ţările beneficiare şi Comisia vor asigura implementarea şi monitorizarea în conformitate cu următoarele prevederi:

(1) Înfiinţarea comitetelor de monitorizare trebuie să aibă loc în urma unei înţelegeri între ţările beneficiare implicate şi Comisie. Autorităţile şi organismele desemnate de ţara beneficiară, Comisie şi, unde este cazul, de B.E.I. şi/sau alte instituţii cofinanţatoare vor fi reprezentate în aceste comitete. Vor fi de asemenea reprezentate în astfel de comitete şi autorităţile regionale sau locale şi societăţile private, în cazul în care acestea au competenta necesară pentru executarea unui proiect şi dacă sunt direct implicate în acest proiect. ...  (2) Monitorizarea va fi făcută pe baza unor proceduri de raportare convenite în comun, de verificare prin sondaj şi, dacă este necesar, prin înfiinţarea unor comitete ad-hoc. Indicatorii se vor referi la caracterul specific al proiectului şi la obiectivele acestuia. Aceştia vor fi stabiliţi astfel încât să arate stadiul atins în executarea măsurii în relaţie cu planul şi cu obiectivele propuse iniţial şi progresul realizat în domeniul managementului şi în alte probleme legate de acesta. ...  (3) a) Pentru fiecare măsură coordonatorul naţional ISPA trebuie să înainteze Comisiei rapoarte de progres în ultimele 3 luni până la sfârşitul fiecărui an întreg de implementare. ...  b) Pentru întâlnirile comitetelor de monitorizare coordonatorul naţional ISPA trebuie să înainteze rapoarte de progres conform modelului standard furnizat de Comisie. Raportul trebuie să intre în posesia Comisiei cu 15 zile lucrătoare înaintea întâlnirii programate. ...  (4) Pe baza rezultatelor monitorizării şi ţinând seama de observaţiile comitetului de monitorizare, Comisia va ajusta sumele şi condiţiile de acordare a asistenţei aprobate iniţial, precum şi planul de finanţare prevăzut, dacă este necesar, la propunerea ţărilor beneficiare. ... 

Comisia va întocmi aranjamentele corespunzătoare pentru aceste modificări, în funcţie de natura şi de importanţa lor.

    Secţiunea a XI-a Transparenţa în adjudecarea contractelor (1) Procedura care trebuie urmată pentru acordarea contractelor de lucrări, achiziţii sau servicii va respecta principiile-cheie stabilite în titlul IX din Reglementarea financiară aplicabilă bugetului general al Uniunii Europene. ...  (2) a) Participarea la procedurile de licitaţie trebuie să fie deschisă şi pe baze egale pentru toate persoanele fizice sau juridice pentru care este aplicabil tratatul şi tuturor persoanelor fizice sau juridice din ţările beneficiare ISPA. ... 

Prin urmare, se va cere ofertanţilor să îşi declare naţionalitatea şi să prezinte în sprijinul acesteia probe normal acceptate de propria legislaţie.

b) În cazurile justificate corespunzător, cum ar fi cofinanţarea de la instituţii financiare internaţionale, şi după o examinare făcută din timp de Comitetul de management ISPA, Comisia poate permite naţionalilor unor terţe ţări să participe la licitaţia pentru contracte. ...  (3) a) Ţările beneficiare vor lua toate măsurile necesare pentru a asigura o participare cât mai mare. Pentru aceasta şi când valoarea contractelor o cere, ele trebuie să asigure publicarea în avans a invitaţiei de participare la licitaţie în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene şi în "Monitorul Oficial" din ţările beneficiare. ...  b) Se vor elimina, de asemenea, orice practici discriminatorii şi specificaţii tehnice care pot să limiteze participarea pe baze egale a tuturor persoanelor fizice sau juridice din ţările membre sau din ţările beneficiare. ...  c) În plus informaţia trebuie lansată pe Internet într-o formă transparentă. ...  (4) Procedurile detaliate privind licitaţiile şi contractele sunt stabilite în Sistemul descentralizat de implementare (DIS), manual înfiinţat pentru programul PHARE. ...      Secţiunea a XII-a Transparenţa în contabilitate şi în rapoartele proiectelor

Ţara beneficiară trebuie să se asigure că pentru măsura la care se referă memorandumul de finanţare toate organismele publice sau private implicate în managementul şi în implementarea operaţiunilor au fie un sistem separat de contabilitate, fie o codificare contabilă adecvată a tuturor tranzacţiilor implicate, ceea ce va facilita verificarea de către Comisie şi de către autorităţile naţionale de control a cheltuielilor efectuate. De asemenea, trebuie să se asigure că toate cheltuielile sunt corect atribuite proiectului în cauză.

Autorităţile responsabile vor asigura accesul la toate documentele justificative cu privire la cheltuielile pentru fiecare proiect pe o perioadă de 5 ani după efectuarea ultimei plăţi pentru proiectul respectiv.

    Secţiunea a XIII-a Evaluarea ex-post

Prin evaluarea ex-post se vor analiza atât utilizarea resurselor, cât şi randamentul şi eficienţa asistenţei şi a impactului său, precum şi factorii ce contribuie la succesul sau eşecul implementării măsurilor, realizărilor şi rezultatelor.

După finalizarea măsurilor Comisia şi ţările beneficiare vor evalua modul în care acestea au fost îndeplinite, inclusiv randamentul şi eficienţa utilizării resurselor. Evaluarea va cuprinde şi impactul real al implementării lor pentru a se stabili dacă obiectivele iniţiale au fost atinse. Printre altele, această evaluare se va referi şi la contribuţia măsurilor la implementarea politicilor Comunităţii în domeniul mediului sau contribuţia acestora la politicile privind reţeaua transeuropeană extinsă şi transportul în comun. De asemenea, ele vor evalua şi impactul măsurilor asupra mediului.

    Anexa III.2

PREVEDERI

privind eligibilitatea cheltuielilor pentru măsurile finanţate prin ISPA

    Secţiunea I Domeniul cheltuielilor

ISPA acordă asistenţă pentru următoarele măsuri:

1. proiecte de mediu care dau posibilitatea ţărilor beneficiare să se alinieze la cerinţele legilor Comunităţii privind protecţia mediului şi la obiectivele Parteneriatului de Aderare;

2. proiectele de infrastructură în transport, care promovează o mobilitate susţinută, şi, în particular, cele care constituie proiecte de interes comun în baza criteriilor Deciziei C.E. nr. 1692/96*2) şi cele care permit ţărilor beneficiare să se conformeze obiectivelor Parteneriatului de Aderare; acesta include interconectarea şi interoperabilitatea reţelelor naţionale la reţelele transeuropene şi accesul la aceste reţele;

-----

*2) Decizia C.E. nr. 1692/96 a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 iulie 1996 privind directivele Comunităţii pentru dezvoltarea reţelei de transport transeuropean.

3. studii preliminare, evaluări şi măsuri de asistenţă tehnică, inclusiv acţiunile de informare şi publicitate legate de proiectele eligibile. Acestea includ asistenţa tehnică şi administrativă în beneficiul mutual al Comisiei şi al ţărilor beneficiare, care nu sunt în mod normal în sarcina administraţiei publice naţionale, acoperind identificarea, pregătirea, managementul, monitorizarea, auditul şi supervizarea proiectelor.

Regulile specificate în secţiunile II-XII de mai jos, referitoare la proiectele menţionate la pct. 1 şi 2 de mai sus, sunt totuşi aplicate prin analogie şi deciziilor pentru proiectele menţionate la pct. 3.

    Secţiunea a II-a Definiţii şi concepte de bază

1. Conceptul de proiect, etape ale proiectului şi grupurile de proiecte

În scopul prevăzut de acest document se vor aplica următoarele definiţii:

a) un proiect reprezintă o serie de lucrări indivizibile economic în scopul atingerii unei funcţii tehnice precise şi cu un scop clar identificat; ...  b) o etapă independentă tehnic şi financiar reprezintă o etapa care poate fi identificată ca operaţională în întregul său. ... 

O etapă poate acoperi, de asemenea, studiile preliminare, de fezabilitate sau tehnice necesare pentru îndeplinirea unui proiect;

c) pot fi grupate proiectele care îndeplinesc următoarele condiţii: ... 

- trebuie să fie localizate pe acelaşi curs de apă sau în aceeaşi arie de captare ori să fie situate de-a lungul aceluiaşi coridor de transport;

- trebuie cuprinse în acelaşi plan global privind cursul de apă sau aria de captare ori coridorul, în scopuri bine identificate;

- trebuie supervizate de un organism responsabil cu coordonarea şi monitorizarea grupului de proiecte, în cazurile în care proiectele sunt derulate de autorităţi competente diferite.

2. Organismul responsabil cu implementarea

a) Pentru proiectele finanţate prin ISPA organismul responsabil cu implementarea este organismul responsabil cu licitaţiile şi contractările. Acest organism este specificat în pct. 3 din anexa nr. I la memorandumul de finanţare. ... 

Ca o consecinţă, orice schimbare a organismului responsabil cu implementarea unui proiect trebuie să fie aprobată de Comisie printr-un memorandum de finanţare.

b) În mod normal prin acest organism se înţelege beneficiarul final al asistenţei acordate prin ISPA. Numai acest organism efectuează cheltuieli eligibile. ...  c) Totuşi acest organism poate delega implementarea altui organism care poate, de asemenea, să efectueze cheltuieli eligibile. În asemenea cazuri Comisia trebuie informată despre tipul delegărilor propuse şi trebuie să primească o copie de pe documentele relevante. ... 

3. Conceptul de administraţie publică

Administraţia publică poate cuprinde următoarele trei niveluri de guvernământ:

- organisme de guvernământ centrale (nivel naţional);

- organisme de guvernământ regionale;

- organisme de guvernământ locale.

În plus, acest concept poate include şi organismele a căror activitate poate intra într-un cadru legal sau administrativ în virtutea faptului că sunt privite ca echivalent al unor organisme publice.

4. Implementarea şi perioada de implementare a unui proiect

a) Implementarea unui proiect cuprinde toate etapele de la planificarea preliminară (incluzând studiul variantelor) până la finalizarea proiectului aprobat şi până la măsurile de publicitate pentru un proiect finanţat. ...  b) Memorandumul de finanţare se poate aplica uneia sau mai multor etape menţionate mai sus. ...  c) Perioada de implementare a proiectului reprezintă, ca regulă generală, perioada necesară pentru finalizarea etapelor sus-menţionate până în momentul în care proiectul devine complet operaţional şi obiectivul fizic descris în memorandumul de finanţare a fost finalizat/definitivat. ... 

5. Evidenţa documentelor şi transparenţa

Orice cheltuială declarată Comisiei trebuie să se bazeze pe înţelegeri legale obligatorii şi/sau pe documente. Este imperativă existenţa unei evidenţe documentare corespunzătoare.

În scopul maximizării transparenţei şi pentru a permite controlul Comisiei şi/sau al autorităţii naţionale competente de control financiar asupra cheltuielilor, fiecare ţară beneficiară trebuie să se asigure că orice organism implicat în managementul şi implementarea proiectelor a stabilit o evidenţă contabilă separată referitoare la proiectul descris în memorandumul de finanţare.

6. Cheltuieli

Cheltuielile trebuie raportate la plăţile certificate şi făcute efectiv de organismul responsabil cu implementarea, susţinute de facturi plătite sau de documente contabile cu valoare probativă echivalentă.

Documentul contabil cu valoare probativă echivalentă reprezintă orice document transmis de autoritatea definită la pct. 2 din această secţiune pentru a demonstra că intrările contabile oferă o imagine adevărată şi corectă a tranzacţiilor reale implicate, în concordanţă cu practicile contabile standard. Este necesară o aprobare prealabilă a Comisiei atunci când se folosesc documente contabile cu valoare probativă echivalentă.

    Secţiunea a III-a Principalele categorii de cheltuieli eligibile

Ca regulă generală, cheltuielile legate de:

- studiile de fezabilitate;

- planificare şi proiectare, inclusiv studiul privind impactul asupra mediului;

- pregătirea terenului;

- construcţii;

- utilaje şi instalaţii implicate permanent în proiect;

- testare şi instruire;

- managementul proiectului;

- măsurile compensatorii şi de reducere a impactului asupra mediului;

- alte tipuri de cheltuieli specificate în memorandumul de finanţare;

- măsurile luate ca urmare a prevederilor anexei nr. III.6 privind informarea şi publicitatea

sunt subiecte eligibile pentru competenţele prezentate mai jos.

    Secţiunea a IV-a Studii de fezabilitate, planificarea şi proiectarea proiectului

1. Cheltuieli legate de studiile de fezabilitate, planificarea şi proiectarea proiectelor

a) Cheltuielile legate de studiile de fezabilitate, planificare, incluzând studiile privind impactul asupra mediului, expertize legate de proiect şi proiectarea proiectelor sunt, ca regulă generală, eligibile, cu condiţia ca aceste cheltuieli să fie direct legate de unul sau mai multe proiecte şi să fie aprobate în mod special printr-un memorandum de finanţare. ...  b) În cazurile în care mai multe proiecte se derulează prin acelaşi contract sau când organismul responsabil cu implementarea exercită funcţiile de mai sus pe cont propriu, acestea trebuie contabilizate printr-un sistem contabil separat şi transparent al proiectului, bazat pe documente contabile sau pe documente cu valori probative echivalente (de exemplu, cu ajutorul sistemului de alocare a timpului). ... 

2. Implicarea administraţiei publice

În cazurile în care funcţionarii din administraţia publică sunt implicaţi în activităţile menţionate la pct. 1 a) din această secţiune, cheltuielile pot fi acceptate ca eligibile de către Comisie în cazuri clar justificate şi în concordanţă cu următoarele criterii:

- funcţionarul a renunţat temporar la statutul său de funcţionar în administraţia publică;

- cheltuielile trebuie să aibă la baza un contract privind unul sau mai multe proiecte specificate; în cazul în care un contract se referă la mai multe proiecte costurile trebuie să fie alocate într-un mod transparent (de exemplu, cu ajutorul programărilor în timp);

- cheltuielile trebuie să fie direct legate de unul sau de mai multe proiecte individuale avute în vedere;

- contractul trebuie să fie limitat în timp şi nu trebuie să depăşească data limită stabilită pentru finalizarea proiectului;

- sarcinile care trebuie îndeplinite pentru acel contract nu trebuie să acopere atribuţii administrative generale, cum sunt cele specificate la pct. 1 din secţiunea a VIII-a;

- dispoziţiile nu trebuie să fie folosite pentru a ocoli procedurile de achiziţii publice ale Comunităţii.

    Secţiunea a V-a Pregătirea terenului şi construcţiile a) În cazurile în care organismul responsabil cu implementarea execută pregătirea terenului şi lucrările de construcţie sau părţi din acestea pe cont propriu, costurile trebuie contabilizate printr-un sistem contabil separat şi transparent al proiectului, bazat pe documente contabile sau pe documente cu valoare probativă echivalentă. ... 

În cazul în care sunt implicaţi funcţionari ai administraţiei publice se aplică prevederile specificate la pct. 2 din secţiunea a IV-a.

b) Costurile eligibile trebuie să includă doar costurile reale apărute după datele specificate la pct. 1 din secţiunea a X-a şi legate direct de proiect. Costurile eligibile pot include toate sau numai unele dintre următoarele categorii: ... 

- costuri privind munca (salarii brute şi nete);

- cheltuieli pentru utilizarea durabilă a echipamentelor pe perioada construcţiilor;

- costuri de producţie folosite pentru implementarea proiectului;

- costuri de funcţionare şi alte categorii de cheltuieli, dacă sunt în mod specific justificate; acestea trebuie alocate în mod echitabil, în concordanţă cu standardele contabile general recunoscute;

- cheltuielile de funcţionare impuse nu sunt eligibile în cazul în care organismul menţionat la pct. a) de mai sus este inclus în administraţia publică.

c) Ca regulă generală, costurile trebuie să fie evaluate la preţul pieţei. ...      Secţiunea a VI-a Achiziţii, închirieri de echipamente şi active necorporale (licenţe, software etc.)

1. Echipamentul durabil care este parte a cheltuielilor de capital din cadrul proiectului

a) Cheltuielile privind achiziţiile sau producţia de utilaje şi echipamente care vor fi permanent instalate şi fixate în proiect sunt eligibile dacă sunt cuprinse în inventarul echipamentului durabil de către organismul specificat la pct. 2 din secţiunea a II-a şi sunt considerate ca fiind cheltuieli de capital, în concordanţă cu convenţiile standard de contabilitate. ...  b) Fără a prejudicia prevederile pct. 3 din secţiunea a IX-a, închirierea acestor echipamente este considerată ca parte a costurilor de operare şi este neeligibilă. ... 

2. Achiziţiile de active necorporale

Achiziţiile şi utilizarea activelor necorporale, ca de exemplu patentele, sunt eligibile dacă sunt necesare pentru implementarea proiectului.

3. Echipamente utilizate pentru implementarea proiectului

a) În cazul în care organismul responsabil cu implementarea execută pregătirea terenului şi lucrările de construcţie sau o parte din acestea pe cont propriu, cheltuielile privind achiziţiile sau producţia echipamentelor care sunt angajate pe perioada fazei de implementare a proiectului nu sunt eligibile. ...  b) Echipamentele durabile, care sunt în mod expres achiziţionate sau produse pentru implementarea proiectului, pot fi considerate eligibile dacă acestea sunt fără valoare economică ori sunt distruse după folosinţă şi dacă sunt specificate în memorandumul de finanţare. ... 

4. Echipamentele durabile utilizate de administraţia publică

a) Cheltuielile privind achiziţia sau închirierea de echipamente durabile utilizate de administraţia publică nu sunt eligibile. ...  b) Fără a prejudicia prevederile pct. 2 sau 3 din secţiunea a VIII-a, cheltuielile privind echipamentul sau cele necesare pentru închirierea acestuia, utilizat de administraţia publică ca urmare a sarcinilor privind monitorizarea şi supervizarea, pot fi eligibile numai cu acordul Comisiei. ...      Secţiunea a VII-a Achiziţionarea terenului şi taxa pe valoarea adăugată

Cheltuielile cu achiziţionarea terenului şi taxa pe valoarea adăugată (T.V.A.) nu sunt eligibile.

    Secţiunea a VIII-a Cheltuieli administrative

1. Principii generale

Ca regulă generală, cheltuielile administraţiei publice, inclusiv salariile funcţionarilor de la nivel naţional, regional şi local, nu sunt eligibile pentru asistenţă (inclusiv asistenţă tehnică), cu excepţia cheltuielilor clar fundamentate provenite din obligaţiile ce revin pentru realizarea controalelor financiare, monitorizarea financiară şi fizică, evaluarea şi prevenirea neregulilor şi a cheltuielilor care intră sub incidenţa obligaţiilor de recuperare a sumelor pierdute.

Cu excepţia Fondului Naţional, costurile care includ salariile legate de angajarea temporară, la iniţiativa Comisiei, a personalului temporar, fie funcţionari publici, fie proveniţi din sectorul privat, pentru lucrări privind managementul, urmărirea, evaluarea şi controlul sunt eligibile prin măsuri de asistenţă tehnică, astfel cum sunt definite la pct. 3 din secţiunea I.

Echipamentul pentru monitorizare poate fi eligibil dacă acest lucru este permis în mod specific printr-o măsură de asistenţă tehnică menţionată în memorandumul de finanţare.

2. Comitetul de organizare şi monitorizare

a) Fără a prejudicia prevederile pct. 1 de mai sus, cheltuielile apărute în organizarea procesului de monitorizare sunt eligibile prin prezentarea unor documente justificative. ...  b) Ca regulă generală, costurile permise includ una sau mai multe dintre următoarele categorii: ... 

- servicii de traducere;

- închirierea de săli de conferinţe şi aranjamentele auxiliare;

- închirierea de echipamente audio-video şi alte echipamente electronice necesare;

- procurarea documentaţiei şi a facilităţilor aferente;

- taxe pentru participarea experţilor;

- cheltuieli pentru călătorii.

c) Salariile şi alocaţiile pentru funcţionarii din administraţia publică, intervenite în acest context, nu sunt eligibile. ... 

3. Întâlniri la cererea Comisiei

Regulile prevăzute la pct. 2 de mai sus pot fi aplicate prin analogie la organizarea de întâlniri ad-hoc la cererea Comisiei.

    Secţiunea a IX-a Alte tipuri de cheltuieli

1. Managementul şi supervizarea proiectului

Cheltuielile referitoare la managementul şi supervizarea proiectului sunt, ca regulă generală, eligibile. Sunt aplicate prevederile specificate la pct. 1 şi 2 din secţiunea a IV-a.

2. Costuri financiare

Nici un tip de costuri financiare legate de realizarea proiectului nu este eligibil; acestea privesc în particular dobânzile pentru finanţarea intermediară, comisioane bancare, comisioane de garanţie etc.

Garanţiile bancare legate de împrumuturile bancare folosite pentru finanţarea proiectului pot fi eligibile cu acordul Comisiei.

3. Tehnici financiare care nu implică un transfer imediat al activelor proprii

Fără a prejudicia prevederile pct. 2, tehnicile financiare care nu necesită implicarea imediată a transferului activelor proprii pot fi considerate eligibile dacă sunt justificate şi aprobate în memorandumul de finanţare.

Ţările beneficiare trebuie să demonstreze printr-o analiză a riscurilor că tehnicile folosite sunt mai avantajoase din punct de vedere economic decât achiziţionarea directă a unor bunuri.

4. Cheltuieli de operare, costuri curente ale proiectelor finanţate

a) Nici un tip de costuri de operare apărute după finalizarea proiectului nu este eligibil. ...  b) Ca excepţie de la prevederile pct. a) de mai sus, cheltuielile pentru pregătirea personalului pentru operare şi testarea proiectului şi a echipamentelor pot fi luate în considerare ca fiind cheltuieli eligibile pentru o anumită perioadă definită în memorandumul de finanţare. ...  c) Principiile definite la pct. a) şi b) de mai sus sunt valabile, de asemenea, pentru o componentă individuală completă a unui proiect sau a unui grup de proiecte, chiar şi în cazul în care întregul proiect nu a fost încă finalizat. ... 

5. Măsuri de publicitate şi informare

Cheltuielile pentru măsurile luate în conformitate cu prevederile anexei nr. III.6 privind informarea şi publicitatea sunt eligibile.

    Secţiunea a X-a Perioada de eligibilitate

1. Limita iniţială de timp privind eligibilitatea

Limita iniţială de timp privind eligibilitatea este evaluată diferenţiat, în conformitate cu următoarele situaţii:

a) Când selecţia proiectului, licitaţia şi contractarea de către ţările beneficiare fac obiectul aprobării ex-ante a Comisiei*3), cheltuielile sunt eligibile pentru asistenţa de la data la care memorandumul de finanţare a proiectului este semnat de Comisie. ... 

-----

*3) Vezi art. 12(1) din Reglementarea Consiliului (C.E.) nr. 1.266/99 din 21 iunie 1999.

În caz excepţional, când finanţarea proiectului este realizată printr-o combinaţie fie de la B.E.I., fie de la altă instituţie finanţatoare şi asistenţă financiară nerambursabilă ISPA, cheltuielile sunt eligibile pentru asistenţă de la data încheierii acordului cu B.E.I. sau cu altă instituţie finanţatoare pentru fiecare proiect. Ca regulă generală, această dată nu trebuie să fie mai devreme de 6 luni de la data menţionată la primul subparagraf. Sunt necesare în mod obligatoriu următoarele condiţii:

- lucrările şi contractele pentru care se aplică prevederile trebuie să fie identificate în memorandumul de finanţare;

- B.E.I. sau altă instituţie finanţatoare certifică respectarea prevederilor art. 108 (2), 109 (2) şi (3), 114 (1), 115, 117 şi 118 din Reglementarea financiară aplicabilă bugetului general al Comisiei Europene.

În cazurile de mai sus, ca regulă generală, Comisia dispune aplicarea, după examinarea de către Comitetul de management ISPA, a prevederilor art. 114 (2) din Reglementarea financiară aplicabilă bugetului general al Comisiei Europene.

b) După decizia Comisiei de a acorda sprijin agenţiilor de implementare ale ţărilor candidate pe baze descentralizate*4) cheltuielile sunt eligibile pentru asistenţa de la data la care cererea ajunge la Comisie (serviciul ISPA), cu condiţia ca cererea să poată fi considerată completă. ... 

-----

*4) Vezi art. 12(2) din Reglementarea Consiliului (C.E.) nr. 1.266/99 din 21 iunie 1999.

Plăţile făcute înainte de data specificată la pct. a) şi b) de mai sus sunt neeligibile.

2. Modificări ale proiectelor

a) Orice modificare a unui proiect aprobat, care este egală cu sau mai mare de 5 milioane euro ori de 20% din costul total al acestuia, oricare ar fi mai mic, trebuie considerată o modificare substanţială a proiectului. Modificările majore ale obiectelor fizice ale proiectelor care schimbă natura acestuia sunt, de asemenea, tratate ca fiind "substanţiale". ... 

Regulile stabilite la paragraful 1 se aplică şi pentru eligibilitatea cheltuielilor privind modificările de mai sus.

b) Pentru orice altă modificare a proiectului cheltuielile privind noi elemente fizice suplimentare sau extinse sunt eligibile din momentul în care cererea de modificare este primită de Comisie (serviciul ISPA). ...  c) Cererea pentru modificări şi informaţiile relevante anexate la aceasta pot fi prezentate Comitetului de monitorizare. Înregistrarea cererii şi a materialelor depuse trebuie să fie făcută în minuta întâlnirii. ... 

3. Timpul limită final privind eligibilitatea

a) Data finală a eligibilităţii este specificată, ca regulă generală, în art. 4 paragraful (3) din memorandumul de finanţare. ...  b) Data finală depinde de plăţile făcute de organismul responsabil cu implementarea. ...  c) Data finală a eligibilităţii este prevăzută în memorandumul de finanţare respectiv. După ce această dată a expirat beneficiarul dispune de o perioada de 6 luni pentru a supune Comisiei cererea de plată finală împreună cu raportul final şi o notificare, astfel cum este prevăzut în paragraful (6) din secţiunea a III-a din anexa nr. III.1 şi în apendicele B la anexa nr. III.4 la memorandumul de finanţare. ...  d) Comisia nu poate extinde această perioadă de 6 luni. ...      Secţiunea a XI-a Cererile de plată

Cererile de plată prezentate Comisiei de ţările beneficiare au la bază facturile deja plătite, astfel cum sunt definite la pct. 6 din secţiunea a II-a.

În cazul lucrărilor angajate de un concesionar sau de un organism echivalent autoritatea guvernamentală responsabilă trebuie să certifice corectitudinea cheltuielilor. Cererile de plată trebuie să fie înregistrate şi certificate de responsabilul naţional cu autorizarea. Cererile sunt apoi înaintate Comisiei prin intermediul Delegaţiei Comisiei.

    Secţiunea a XII-a Alte elemente specificate în detaliu (1) Orice întrebări apărute care nu sunt explicit specificate în principiile referitoare la eligibilitatea cheltuielilor în cadrul proiectelor finanţate prin ISPA trebuie discutate cu Comisia. Comisia se va strădui să răspundă întrebărilor în mod deschis, în spiritul înscris în aceste principii şi cu referire la principiile stabilite pentru fondurile de coeziune. ...  (2) În cazul conflictelor dintre aceste principii şi regulile naţionale de eligibilitate principiile prezentate mai sus trebuie să primeze. ...      Anexa III.3a)

Model de cerere de plată pentru raportarea

progresului financiar şi fizic

INSTRUMENTUL PENTRU POLITICI STRUCTURALE DE PREADERARE - ISPA

CERERE DE PLATĂ

A. Tipul plăţii

Plaţi peste 80% Plăţi intermediare Plăţi ale balanţei finale

B. Fondul Naţional / Identificarea contului

Numele: Adresa: Persoana de contact: Telefon: Fax: E-mail: Denumirea băncii: Sediul băncii: Codul poştal: Oraş: Numărul contului: Codul scurt:

C. Măsuri

Titlul măsurii: Codul măsurii ISPA: Codul naţional de referinţă: Numărul memorandumului de finanţare curent: Data:

D. Autoritatea responsabilă cu implementarea

Denumirea: Sediul: Cod poştal: Oraş: Persoana de contact: Telefon: E-mail:

E. Cheltuieli intervenite şi plăţi ISPA

a) Cheltuieli eligibile confirmate la data: b) În această cerere de plată: c) =a) b) cheltuieli cumulative la data: d) Plăţi cerute de această cerere: e) =d)/b) % din cheltuielile confirmate: Totalul plăţilor ISPA primite de Fondul Naţional (NF) până la data:

F. Cheltuielile eligibile curente pe categorii (moneda: euro)

Categorii de cheltuieli*)	Cheltuieli în memorandumul de finanţare curent	Cheltuieli confirmate anterior	Cheltuieli confirmate în această cerere de plată până la data .........	Totalul cheltuielilor confirmate	Rata de execuţie financiară
(1)	(2)	(3)	(4)=(2) (3)	(5)=(4)/(1)
Taxe de proiectare
Pregătirea terenului
Principalele lucrări
Utilaje şi echipamente
Asistenţa tehnică
Supervizare
Altele
Total:

O listă suplimentară la contract poate fi potrivită.

-----

*) Astfel cum se precizează în tabelul 9.1 din formularul aplicaţiei pentru

asistenţă sau aşa cum specifică modificările acestuia.

G. Indicatorii fizici ai execuţiei

	Tipul lucrării*)	Indicatori fizici*)		Execuţia fizică până la data plăţilor anterioare	Până la (data)	Până la (data)	Rata execuţiei fizice (%)
		Unitatea	Cantitatea		Execuţia fizică referitoare la această cerere de plată	Execuţia fizică referitoare la solicitarea totală înaintată
			(1)	(2)	(3)	(4)=(2) (3)	(5)=(4)/(1)

-----

*) Astfel cum se precizează în tabelul 15.1 din formularul aplicaţiei

pentru asistenţă sau aşa cum se specifică modificările acestuia.

O listă suplimentară la contract poate fi potrivită.

H. Scurta descriere a lucrărilor efectuate

I. Condiţii specifice referitoare la măsura (art. 8 din memorandumul de

finanţare)

Referitor la condiţii specifice, dacă acestea există, şi modul în care acestea au fost îndeplinite.

J. Observaţii şi recomandări ale autorităţilor de inspecţie naţionale sau

comunitare (anexa nr. III.1 la memorandumul de finanţare)

Precizaţi câteva observaţii şi recomandări sumare, dacă există (cu referiri complete la sursa acestora), şi modul în care acestea au fost îndeplinite.

K. Probleme tehnice, financiare şi legislative (anexa nr. III.1 la

memorandumul de finanţare)

Referitor la orice probleme care pot apărea în implementarea măsurilor, incluzând devieri de la planul de finanţare original şi explicaţii cu privire la acţiunile întreprinse pentru corectare.

L. Măsuri adoptate în scopul informării cu privire la asistenţa oferită

de Comunitate

Panouri ridicate la locul execuţiei? Da Nu

Mijloacele folosite pentru informarea publicului asupra măsurilor în cauză: Presa Televiziune Radio Alte mijloace audiovizuale Tipul documentaţiei scrise, disponibilă pentru public

M. Confirmarea responsabilului naţional cu autorizarea

Prin prezenta declar că cheltuielile eligibile confirmate se referă la articolele deja plătite pentru realizarea investiţiilor aprobate şi că nu sunt rezultat al schimbării proiectului sau al lucrărilor efectuate în afara celor prevăzute în cadrul descrierii măsurii şi că documentele originale privind plăţile indicate în listele anexate sunt păstrate de Fondul Naţional sau de autoritatea responsabilă cu implementarea, ştampilate şi disponibile în vederea consultării şi verificării. Data: Semnătura şi autentificarea

ANEXA LA CEREREA DE PLATĂ

Facturi*)

Titlul măsurii: Codul ISPA: Codul naţional: Memorandum de finanţare nr.: Data:
Furnizor şi contract	Factura nr..	Data	Chitanţa nr...	Data	Valoarea	Observaţii
Total:

-----------

*) Copii ştampilate corect de pe evidenţele contabile referitoare la

cheltuieli trebuie anexate la copia de pe cererea de plată transmisă

responsabilului naţional cu autorizarea.

Verificări şi controale efectuate (anexa nr. III.1 la memorandumul de

finanţare)

Controlul fizic al lucrărilor Data: Instituţia responsabilă: Concluzii: Data: Instituţia responsabilă: Concluzii: Data: Instituţia responsabilă: Concluzii:

Controlul financiar Data: Instituţia responsabilă: Concluzii: Data: Instituţia responsabilă: Concluzii: Data: Instituţia responsabilă: Concluzii:

    Anexa III.3b)

Model pentru formularul care va fi înaintat comitetului de monitorizare

FORMULAR DE MONITORIZARE ISPA

A. Identificarea măsurii

Denumirea măsurii: Autoritatea responsabilă cu implementarea: Codul ISPA al măsurii: Memorandum de finanţare nr.: Data: Contribuţia asistenţei ISPA:

B. Execuţia financiară Planul de plăţi

	Anul	Total costuri eligibile		Plăţi efectuate		Cheltuieli viitoare		Total cheltuieli		Diferenţe/cost total (%)
		Estimarea acceptată iniţial	Estimarea acceptată în prezent	(până în prezent)	(%)	(de la data)	(%)		(%)
		(1)	(2)	(3)	(4)=(3)/(2)	(5)	(6)=(5)/(2)	(7)=(3) (5)	(8)=(7)/(2)	(9)=[(7)-(2)]/total (2)
	2000
	2001
	2002
	2003
	2004
	2005
	2006
	Total:

		Schimbare propusă în planul de finanţare:	Da [ ]	Nu [ ]
		Transmisă deja Comisiei Europene la data de:
		Urmează să fie transmisă Comisiei Europene în data de:
		Va fi prezentată Comitetului de monitorizare (anexaţi planul şi motivele modificării lui)

C. Execuţia pe categorii de cheltuieli

-----

*) Este de dorit şi o defalcare pe contract.

D. Execuţia fizică

	Tipul lucrărilor*)	Indicatori fizici		Execuţia fizică până la data comitetului de monitorizare anterior	Progres în execuţia fizică de la comitetul de monitorizare anterior	Execuţia fizică totală până la comitetul de monitorizare actual	Procentul de execuţie fizică (%)	Execuţia fizică până la încheierea măsurii
		Tipul	Cantitatea
			(1)	(2)	(3)	(4)=(2) (3)	(5)=(4)/(1)	(6)

-----

     *) Este de dorit şi o defalcare pe contract.

     E. Motive pentru întârziere şi diferenţe

     F. Data prevăzută pentru finalizare

În memorandumul de finanţare iniţial: În memorandumul de finanţare actual: Data prevăzută pentru finalizare: Data modificată ce urmează să fie propusă Comitetului de monitorizare:

    De anexat, dacă este necesar, informaţii referitoare la:

    ● adjudecarea contractelor;

    ● aspecte legate de protecţia mediului;

    ● condiţii stabilite în memorandumul de finanţare;

    ● probleme apărute pe parcurs.

    Anexa III.3c)

Model pentru solicitarea de modificări

PROPUNERE DE MODIFICARE ISPA

Autoritatea responsabilă cu implementarea:

1. Identificarea măsurii

Denumirea măsurii: Autoritatea responsabilă cu implementarea: Codul ISPA al măsurii: Memorandum de finanţare nr.: Data: Contribuţia asistenţei ISPA:

2. Schimbarea datei de finalizare a măsurii

Data curentă: Data propusă pentru finalizare:

3. Schimbări propuse în planul de finanţare*) - euro -

Anul	Cheltuieli eligibile totale conform memorandumului de finanţare în vigoare	Cheltuieli eligibile efectuate sau previziuni pentru cheltuielile totale
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
Total:
Solicitare de creştere a asistenţei Da [] Nu [] Suma solicitată drept creştere (euro)

-----

*) De anexat planul de finanţare modificat.

4. Modificări în costurile eligibile ale măsurii

Categoria cheltuielii*)	Costuri totale eligibile curente	Modificarea solicitată	Costuri totale eligibile propuse
Proiectare
Organizare de şantier
Lucrări
Utilaje şi echipamente
Asistenţa tehnică
Supervizare
Altele (specificări)
Total:

-----

*) Este de dorit şi o defalcare pe contract.

5. Modificări ale indicatorilor fizici

6. Modificări ale caracteristicilor măsurii

7. Motive pentru modificările propuse

Propunerea de modificare:

Data înaintării solicitării de modificare:

Semnătura coordonatorului naţional ISPA

    Anexa III.4

ACORD

privind cerinţele minime de control financiar aplicabile

măsurilor finanţate prin ISPA

    Secţiunea 1

Acordul privind cerinţele minime de control financiar aplicabile măsurilor finanţate prin ISPA, denumit în continuare CMCF, se aplică asistenţei financiare furnizate în baza prezentului memorandum de finanţare şi implementate de administraţia ţării beneficiare.

    Secţiunea a 2-a

1. Sistemele de control şi management ale ţării beneficiare trebuie: a) să asigure implementarea corespunzătoare a asistenţei în concordanţă cu obiectivele managementului financiar adecvat; ...  b) să furnizeze o certificare corespunzătoare a validităţii solicitărilor pentru plăţile intermediare şi plata finală, bazată pe cheltuielile efectuate; ...  c) să furnizeze un sistem de audit corespunzător; ...  d) să specifice instituţiile şi responsabilităţile şi, în particular, controlul efectuat la diferite niveluri pentru a asigura validitatea certificării; ...  e) să faciliteze identificarea posibilelor puncte slabe sau riscuri ce pot apărea în executarea acţiunilor şi a proiectelor; ...  f) să stabilească măsurile corective necesare pentru eliminarea punctelor slabe, riscurilor sau neregulilor identificate pe parcursul execuţiei proiectului, în particular în ceea ce priveşte managementul financiar. ... 

2. Pentru atingerea obiectivelor CMCF un sistem de audit corespunzător este cel care îndeplineşte cerinţele menţionate în apendicele A.

    Secţiunea a 3-a

1. Ţările beneficiare trebuie să organizeze controale periodice sau finale ale măsurilor şi proiectelor, denumite în continuare controale, efectuate în particular pentru: a) a verifica eficienţa sistemelor de management şi control în vigoare; ...  b) a verifica selectiv, pe baza analizei riscului, declaraţiile de cheltuieli de la diferitele niveluri implicate. ... 

2. Ţările beneficiare trebuie să organizeze o distribuţie egală a controalelor pe parcursul perioadei în cauză.

3. La selecţia măsurilor şi proiectelor ce vor face obiectul controalelor se vor avea în vedere: a) controlul unui eşalon reprezentativ de proiecte în ceea ce priveşte tipul şi mărimea lor; ...  b) factorii de risc identificaţi de controalele naţionale sau ale Comunităţii; ...  c) concentrarea proiectelor sub tutela unor autorităţi de implementare sau beneficiari finali, astfel încât principalele autorităţi de implementare şi beneficiarii finali să fie subiectul aceluiaşi tip de control înainte de finalizarea fiecărui proiect. ... 

    Secţiunea a 4-a

Pe parcursul controalelor ţările beneficiare trebuie să urmărească verificarea următoarelor: a) aplicarea practică şi eficacitatea sistemelor de management şi control; ...  b) corespondenţa dintre înregistrări şi documentele justificative la nivelul beneficiarului final şi al autorităţilor intermediare, pentru un număr adecvat de documente contabile; ...  c) existenţa unui sistem de audit adecvat; ...  d) natura şi calendarul cheltuielilor relevante (angajamente şi plăţi) pentru un număr adecvat de cheltuieli, corespunzător cerinţelor Comunităţii, în ceea ce priveşte caracteristicile fizice aprobate ale proiectului şi ale lucrărilor executate; ...  e) utilizarea proiectului este în concordanţă cu cea descrisă în solicitarea de cofinanţare din partea Comunităţii; ...  f) contribuţiile financiare sunt în limitele stipulate în memorandumul de finanţare şi sunt plătite beneficiarului final fără nici un fel de reducere sau întârziere nejustificată; ...  g) a fost făcută disponibilă cofinanţarea naţională corespunzătoare; ...  h) măsurile cofinanţate au fost implementate în concordanţă cu prevederile memorandumului de finanţare corespunzător măsurii finanţate. ... 

    Secţiunea a 5- a

Controalele trebuie să stabilească dacă anumite probleme apărute au un caracter sistematic sau prezintă un risc pentru alţii; trebuie, de asemenea, să identifice cauzele unor astfel de situaţii, orice examinări ulterioare şi acţiunile corective şi preventive, care sunt necesare.

    Secţiunea a 6-a

Fiecare ţară beneficiară şi Comisia trebuie să se consulte cel puţin o dată pe an în vederea coordonării programelor de control, pentru a se putea maximiza efectele benefice ale tuturor resurselor alocate pentru control la nivel naţional şi comunitar. Aceste consultări trebuie să se refere la tehnicile de analiză a riscului care vor fi aplicate şi trebuie să ţină seama de controalele recente, de rapoartele şi comunicările autorităţilor naţionale, ale Comisiei şi Curţii Europene de Conturi.

    Secţiunea a 7-a

1. Ţările beneficiare trebuie să asigure investigarea şi soluţionarea corespunzătoare a neregulilor evidente raportate în urma controalelor naţionale sau comunitare.

2. Dacă o neregulă evidentă nu a fost soluţionată în mod corespunzător în termen de 6 luni din momentul în care a fost raportată autorităţii de implementare în cauză, ţara beneficiară trebuie să informeze Comisia, în cazul în care nu a informat-o în condiţiile prevăzute în anexa nr. III.5.

3. Pentru paragrafele 1 şi 2, soluţionat corespunzător înseamnă prezentarea de dovezi suficiente care să demonstreze că neregula nu a existat sau a fost corectată de beneficiarul final ori de autoritatea de implementare în faţa persoanei sau a organizaţiei adecvate, responsabilă pentru control în ţara beneficiară.

Dacă o anumită neregulă are un caracter sistematic, soluţionat corespunzător înseamnă adoptarea acţiunilor necesare pentru corectarea cazurilor care nu au fost identificate în mod individual în cadrul controalelor, pentru a se preveni repetarea lor.

4. Dovezile la care se face referire în paragraful 3 pot consta în copii de pe înregistrările contabile şi de pe documentele relevante sau de pe orice alt document necesar.

    Secţiunea a 8-a

1. Ţara beneficiară va prezenta Comisiei o declaraţie elaborată de o persoană sau de o organizaţie independentă de serviciul de implementare, al cărei model indicativ este prezentat în apendicele B, nu mai târziu de data solicitării plăţii finale referitoare la măsura finanţată. Declaraţia va cuprinde concluziile controalelor efectuate în anii precedenţi şi va furniza concluzii referitoare la validitatea solicitării efectuării plăţii finale, a legalităţii şi regularităţii operaţiunilor, cu evidenţierea declaraţiei finale privind cheltuielile.

2. În cazul în care există puncte slabe importante în ceea ce priveşte managementul şi controlul sau frecvenţa ridicată a neregulilor înregistrate nu permite furnizarea unei asigurări de ansamblu pentru validitatea solicitării efectuării plăţii finale, declaraţia trebuie să se refere la aceste circumstanţe şi să furnizeze o evaluare a dimensiunii problemelor şi a impactului financiar.

În asemenea cazuri Comisia poate solicita efectuarea unui control în vederea identificării şi rectificării neregulilor într-o perioadă specificată.

    Secţiunea a 9-a

Ţările beneficiare vor informa Comisia până la data de 30 iunie a fiecărui an, iar pentru prima oară până la data de 30 iunie 2002 cel târziu, în ceea ce priveşte aplicarea CMCF în anul calendaristic precedent, cu referire specială la cerinţele secţiunii a 2-a şi incluzând orice completări sau actualizări necesare ale descrierii sistemelor de management şi control, cerute în secţiunea a IX-a din anexa nr. III.1.

    Secţiunea a 10-a

Comisia şi ţara beneficiară trebuie să lucreze împreună pentru a se asigura că obiectivele acestui acord sunt îndeplinite în cadrul aranjamentelor administrative din fiecare ţară beneficiară.

    Secţiunea a 11-a

1. Persoanele şi organizaţiile responsabile cu implementarea operaţiunilor cofinanţate de Comunitate trebuie să se asigure că toate documentele şi evidenţele contabile necesare pentru control sunt furnizate oficialilor responsabili de efectuarea controlului sau persoanelor împuternicite pentru aceasta.

2. Oficialii responsabili de efectuarea controlului sau persoanele împuternicite pentru aceasta pot solicita să le fie furnizate extrase sau copii de pe documentele ori evidenţele contabile menţionate în paragraful 1.

    Secţiunea a 12-a

Informaţiile colectate pe parcursul controalelor trebuie să fie protejate de secretul profesional, în concordanţă cu prevederile relevante ale legislaţiei naţionale şi comunitare. Aceste informaţii nu pot fi comunicate altor persoane decât celor care, conform atribuţiilor lor în cadrul ţării beneficiare sau în cadrul instituţiilor comunitare, trebuie să intre în posesia acestora pentru îndeplinirea atribuţiilor respective.

    Secţiunea a 13-a

Oficialii Comisiei Europene trebuie să aibă acces la toate documentele elaborate în scopul efectuării controlului în cadrul CMCF sau la cele referitoare la controale deja efectuate, inclusiv la informaţiile stocate în sistemele de procesare a datelor.

    Secţiunea a 14-a

Prevederile acestui acord nu împiedică ţările beneficiare să aplice proceduri naţionale de control mai riguroase decât cele descrise aici.

    Apendice A

DESCRIEREA SUCCINTĂ

a cerinţelor referitoare la informaţiile necesare

pentru un sistem de audit corespunzător

Un sistem de audit corespunzător, descris în secţiunea a 2-a c), este îndeplinit pentru o anumită formă de asistenţă când:

1. Evidenţele contabile ţinute la nivelul de management corespunzător furnizează informaţii detaliate despre plăţile făcute beneficiarilor finali pentru fiecare proiect cofinanţat, inclusiv data înregistrării contabile, suma fiecărei cheltuieli, identificarea documentului justificativ, data şi metoda de plată; înregistrările vor fi susţinute de documentele justificative necesare (de exemplu, facturi).

2. În cazul cheltuielilor care au doar parţial legătură cu operaţiunile cofinanţate de Comunitate există justificări suficiente care să demonstreze corectitudinea alocării sumelor între cele cofinanţate de Comunitate şi celelalte operaţiuni. Justificări similare există, de asemenea, pentru toate tipurile de cheltuieli care sunt recunoscute ca fiind eligibile ca valoare sau în raport cu celelalte costuri.

3. Planurile tehnice şi de finanţare ale proiectelor, rapoartele de progres, documentele privind aprobarea asistenţei financiare nerambursabile, procedurile de licitaţie şi contractare etc. sunt păstrate disponibile la nivelul de management adecvat.

4. La raportarea plăţilor către o autoritate intermediară informaţiile menţionate în paragraful 1 sunt incluse într-o declaraţie de cheltuieli detaliată care precizează, pentru fiecare proiect cofinanţat de Comunitate, fiecare cheltuială individuală, în vederea întocmirii sumei totale certificate. Aceste declaraţii detaliate de cheltuieli constituie documentele de bază pentru înregistrările contabile ale autorităţilor intermediare.

5. Autorităţile intermediare vor ţine înregistrări contabile pentru fiecare proiect şi pentru sumele cheltuielilor certificate de fiecare dată de beneficiarii finali. La raportarea către ofiţerul financiar menţionat în paragraful (9) din secţiunea a III-a din anexa nr. III autorităţile intermediare vor prezenta o listă cuprinzând proiectele aprobate în cadrul fiecărei forme de asistenţă, împreună cu informaţiile pentru fiecare proiect, cuprinzând cel puţin o identificare completă a proiectului şi a beneficiarului final, data aprobării asistenţei financiare nerambursabile, sumele alocate şi plătite, perioada acoperită de cheltuieli şi suma cheltuielilor pe măsuri şi subprograme. Aceste informaţii constituie documentaţia justificativă a înregistrărilor contabile făcute de autorităţile desemnate şi baza pentru pregătirea declaraţiilor de cheltuieli care vor fi prezentate Comisiei.

6. În cazul în care benficiarii finali raportează direct autorităţii desemnate, declaraţiile detaliate de cheltuieli menţionate în paragraful 4 constituie documentaţia justificativă pentru înregistrările contabile ale autorităţii desemnate care este responsabilă cu întocmirea listei cuprinzând proiectele, menţionată în paragraful 5.

7. În cazurile în care una sau mai multe autorităţi intermediare intervin între beneficiarul final şi autorităţile desemnate, fiecare autoritate intermediară solicită, pentru aria sa de responsabilitate, declaraţii detaliate privind sumele cheltuite procesate la un nivel inferior, pentru a fi folosite ca documentaţie justificativă pentru propriile înregistrări contabile, raportând instituţiilor superioare un rezumat al sumelor cheltuite pentru fiecare proiect.

8. În cazul altor moduri de organizare a procedurilor de management şi de informare, inclusiv al transferurilor computerizate de date, toate autorităţile implicate vor obţine suficiente informaţii de la nivelul inferior pentru a-şi justifica propriile înregistrări contabile şi sumele raportate la nivel superior, asigurând în acest fel un sistem de audit corespunzător al rezumatelor sumelor raportate Comisiei pentru fiecare cheltuială şi pentru documentele justificative la nivelul beneficiarului final.

    Apendice B

MODEL INDICATIV AL DECLARAŢIEI

care trebuie anexată la cererea finală de plată

Către Comisia Europeană

Directoratul General

REGIO

Subiect:

1. Subsemnatul, ....../(Se specifică numele, funcţia şi serviciul.)/......................................................................., am examinat declaraţia finală de plată pentru ...../(Se indică măsura finanţată prin ISPA şi perioada acoperită.)/..................................., împreună cu cererea către Comisie pentru plata sumelor provenite din asistenţa comunitară.

Scopul controlului

2. Am condus controlul în concordanţă cu prevederile CMCF, am planificat şi am executat controlul în vederea obţinerii unei asigurări rezonabile că declaraţia finală de cheltuieli şi cererea de plată a sumelor provenite din asistenţa comunitară nu conţin declaraţii false ..................../(Se descriu pe scurt etapele practice de executare a controlului.)/...................... .

Observaţii

3. Scopul controlului a fost îngrădit de următoarele:

a) .............................................................. ...  b) .............................................................. ...  c) .............................................................. etc. ... 

(Se vor indica limitările controlului, de exemplu, probleme sistemice, deficienţe de management, lipsa unui audit constant, lipsa documentaţiei ajutătoare, cazurile aflate în proceduri legale etc.; se va estima suma cheltuielilor afectate de aceste limitări şi asistenţa comunitară corespunzătoare acestora.)

4. Controlul împreună cu concluziile oricărui alt control naţional sau din partea Comunităţii la care am avut acces au dezvăluit o frecvenţă scăzută/ridicată (se va indica corespunzător; dacă este ridicată se va explica) a erorilor/neregulilor. Toate erorile/neregulile au fost rezolvate în mod satisfăcător de autorităţile de management şi nu par să afecteze suma provenită din asistenţa comunitară, cu următoarele excepţii:

a) .............................................................. ...  b) .............................................................. ...  c) .............................................................. etc. ... 

(Se indică erorile/neregulile care nu au fost rezolvate corespunzător şi, pentru fiecare caz, posibilul caracter sistemic al acestora, extinderea problemelor şi mărimea sumelor provenite din asistenţa comunitară, care par să fie afectate de acestea.)

Concluzii

În cazul în care nu există limitări ale controlului, iar frecvenţa erorilor depistate este redusă şi toate problemele au fost rezolvate în mod satisfăcător:

5. a) În urma controlului şi a concluziilor oricărui control naţional sau din partea Comunităţii la care am avut acces, opinia mea este că declaraţia finală de cheltuieli prezintă corect, în toate aspectele materiale, cheltuielile făcute în concordanţă cu reglementările şi cu prevederile programului şi solicitarea făcută Comisiei pentru plata sumelor provenite din asistenţa comunitară pare să fie validă.

În cazul în care există unele limitări ale controlului, dar frecvenţa erorilor nu este ridicată, sau dacă există probleme care nu au fost rezolvate în mod satisfăcător:

5. b) Cu excepţia problemelor la care s-a făcut referire la pct. 3 şi/sau a erorilor/neregulilor care par că nu au fost rezolvate în mod satisfăcător şi la care s-a făcut referire la pct. 4, opinia mea, bazată pe controlul efectuat şi pe concluziile oricărui control naţional sau din partea Comunităţii la care am avut acces, este că declaraţia finală de cheltuieli prezintă corect, în toate aspectele materiale, cheltuielile făcute în concordanţă cu reglementările şi prevederile programului şi solicitarea făcută Comisiei pentru plata sumelor provenite din asistenţa comunitară pare să fie validă.

În cazul în care există limitări majore ale controlului sau frecvenţa erorilor depistate este ridicată, chiar dacă erorile/neregulile au fost rezolvate în mod satisfăcător:

5. c) Din cauza problemelor la care s-a făcut referire la pct. 3 şi/sau a frecvenţei ridicate a erorilor menţionate la pct. 4, nu sunt în poziţia de a exprima o opinie asupra declaraţiei finale de cheltuieli şi asupra solicitării făcute Comisiei pentru plata sumelor provenite din asistenţa comunitară.

    Anexa III.5

ACORD

cu privire la nereguli şi la recuperarea sumelor încasate eronat prin ISPA

    Secţiunea 1

Acest acord nu trebuie să afecteze aplicarea în ţara beneficiară a regulilor referitoare la procedurile penale sau cooperarea judiciară dintre ţările beneficiare ori dintre Comisie şi ţările beneficiare cu privire la problemele penale.

    Secţiunea a 2-a (1) Ţările beneficiare trebuie să comunice Comisiei în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a memorandumului de finanţare: ... 

- prevederile stabilite de lege, reglementările sau acţiunile administrative pentru aplicarea măsurilor finanţate prin ISPA;

- lista cuprinzând autorităţile şi organismele responsabile cu aplicarea măsurii, principalele prevederi referitoare la rolul şi funcţionarea acestor autorităţi şi organisme şi la procedurile pentru aplicarea cărora sunt responsabile.

(2) Ţările beneficiare trebuie să comunice imediat Comisiei orice amendamente la informaţiile furnizate prin îndeplinirea cerinţelor paragrafului (1). ...  (3) Comisia trebuie să studieze comunicările făcute de ţările beneficiare şi trebuie să le informeze asupra concluziilor rezultate. Aceasta trebuie să rămână în contact cu ţările beneficiare atât timp cât este necesar pentru îndeplinirea prevederilor acestei secţiuni. ...      Secţiunea a 3-a

Neregula înseamnă orice încălcare a prevederilor memorandumului de finanţare, rezultând dintr-o acţiune sau omisiune a unui operator economic, care are ori a avut ca efect prejudicierea bugetului general al Comunităţii şi/sau a legilor naţionale relevante ori o grupă de cheltuială nejustificată.

    Secţiunea a 4-a (1) În timpul celor două luni după sfârşitul fiecărui trimestru ţările beneficiare trebuie să raporteze Comisiei, Oficiului European Antifraudă orice nereguli care au constituit subiectul iniţierii unor investigaţii administrative sau judiciare. ... 

Pentru aceasta trebuie, pe cât posibil, să dea detalii privind:

- măsura finanţată prin ISPA;

- prevederile care au fost încălcate, natura şi suma cheltuielilor; în cazurile în care nu s-a efectuat nici o plată, sumele care ar fi fost plătite greşit dacă nu s-ar fi descoperit neregulile, cu excepţia cazurilor în care eroarea sau neglijenţa este descoperită înaintea plăţii şi nu conduce la pedepse administrative sau judiciare;

- suma totală şi distribuţia acesteia între diferitele surse de finanţare;

- perioada în care sau momentul în care neregula a fost comisă;

- practicile folosite pentru comiterea neregulii;

- felul în care a fost descoperită neregula;

- autorităţile naţionale sau organismele care au întocmit raportul oficial cu privire la nereguli;

- consecinţele financiare, suspendarea, dacă este cazul, a plăţilor şi posibilităţile de recuperare;

- data şi sursa primei informaţii care a dus la suspiciunea că se comite o neregulă, data la care a fost întocmit raportul oficial privind neregula şi, dacă este cazul, ţara beneficiară şi terţele ţări implicate;

- identitatea oricăror persoane fizice sau juridice implicate, exceptând cazurile în care asemenea informaţii nu au relevanţă în combaterea neregulilor din cauza caracterului neregulilor în cauză.

(2) Dacă unele dintre informaţiile menţionate la paragraful (1) şi, în particular, cele care privesc practicile folosite în comiterea neregulilor şi maniera în care acestea au fost descoperite nu sunt disponibile, ţările beneficiare trebuie, pe cât posibil, să furnizeze informaţiile lipsă atunci când înaintează Comisiei următoarele rapoarte trimestriale privind neregulile. ...  (3) Dacă reglementările naţionale prevăd confidenţialitatea investigaţiilor, comunicarea informaţiilor trebuie să fie subiectul unei autorizări din partea unei instanţe judecătoreşti competente. ...      Secţiunea a 5-a

Fiecare ţară beneficiară trebuie să raporteze Comisiei şi, dacă este necesar, statelor membre implicate orice nereguli descoperite sau presupuse că au existat, atunci când există temerea că:

- acestea pot avea foarte rapid repercusiuni în afara teritoriului sau; şi/sau

- arată că un nou mal praxix a fost implicat (folosit).

    Secţiunea a 6-a

În timpul celor două luni după sfârşitul fiecărui trimestru ţările beneficiare trebuie să informeze Comisia, cu referire la orice alt raport anterior întocmit conform prevederilor secţiunii a 4-a, despre procedurile instituite ca urmare a neregulilor notificate anterior şi a schimbărilor importante care rezultă din acestea, incluzând:

- sumele care au fost sau se aşteaptă să fie recuperate;

- măsurile interimare luate de ţara beneficiară pentru asigurarea recuperării sumelor plătite greşit;

- procedurile judiciare sau administrative instituite în vederea recuperării sumelor plătite greşit şi pentru impunerea sancţiunilor;

- motivele în cazul suspendării procedurilor de recuperare; pe cât posibil, Comisia trebuie notificată înainte de luarea deciziei;

- orice suspendări ale acuzărilor judiciare.

Ţările beneficiare trebuie să notifice Comisiei deciziile administrative sau judiciare ori principalele motive privind suspendarea acestor proceduri.

    Secţiunea a 7-a

Dacă nu există nereguli de raportat în perioada de referinţă, ţările beneficiare trebuie să informeze Comisia despre acest lucru în aceeaşi limită de timp stabilită în paragraful (1) din secţiunea a 4-a.

    Secţiunea a 8-a

Atunci când autorităţile competente din ţara beneficiară decid, la cererea expresă a Comisiei, să iniţieze sau să continue procedurile legale în vederea recuperării sumelor plătite greşit, Comisia poate să decidă să ramburseze ţării beneficiare, total sau parţial, costurile legale şi costurile care decurg direct din procedurile legale, la prezentarea probelor documentare, chiar dacă procedurile nu au avut succes.

    Secţiunea a 9-a (1) Comisia trebuie să păstreze contacte corespunzătoare cu ţara beneficiară în scopul suplimentării informaţiilor furnizate despre neregulile la care se face referire în secţiunea a 4-a, despre procedurile menţionate în secţiunea a 6-a şi, în particular, despre posibilitatea de recuperare. ...  (2) Independent de contactele menţionate în paragraful (1), Comisia trebuie să informeze ţările beneficiare atunci când natura neregulii este de asemenea manieră încât sugerează că practici similare sau identice pot apărea în alte ţări beneficiare. ...  (3) Comisia trebuie să organizeze pentru reprezentanţii ţărilor beneficiare întâlniri de informare la nivelul Comunităţii, pentru a examina împreună cu aceştia informaţiile obţinute conform secţiunilor 4, 5 şi 6 şi paragrafului (1) din această secţiune, în special cu privire la învăţămintele care trebuie trase în viitor referitoare la nereguli, la măsurile de prevenire şi la procedurile legale. ...  (4) La cererea unei ţări beneficiare sau a Comisiei ţările beneficiare şi Comisia trebuie să se consulte în scopul eliminării oricărui aspect ce prejudiciază interesele Comisiei, care devine evident în timpul îndeplinirii prevederilor în vigoare. ...      Secţiunea a 10-a

Comisia trebuie să informeze cu regularitate ţările beneficiare, în cadrul convenţiei de prevenire a fraudelor, despre ordinul de mărime al fondurilor implicate în neregulile care au fost descoperite şi despre categoriile de nereguli, împărţite pe tipuri şi pe sume (valoric).

    Secţiunea a 11-a (1) Ţările beneficiare şi Comisia trebuie să ia toate precauţiile necesare pentru a se asigura că informaţiile pe care le schimbă rămân confidenţiale. ...  (2) Informaţiile la care se face referire în acest acord nu pot fi trimise în particular altor persoane decât celor din ţările beneficiare sau din cadrul instituţiilor comunitare, care au, conform atribuţiilor lor, acces la acestea, decât dacă ţările beneficiare care le furnizează au specificat în mod expres aceasta. ...  (3) Numele persoanelor fizice sau juridice pot fi dezvăluite altor ţări beneficiare sau instituţii comunitare numai dacă acest lucru este necesar pentru prevenirea sau pedepsirea unei nereguli sau pentru a se stabili dacă o presupusă neregulă a avut loc. ...  (4) Informaţiile comunicate sau obţinute în orice mod, potrivit acestui acord, vor fi supuse confidenţialităţii profesionale şi vor fi protejate în acelaşi mod în care informaţii similare sunt protejate de legislaţia naţională a ţărilor beneficiare care le primesc şi de prevederile corespondente aplicabile instituţiilor Comunităţii. ... 

În plus aceste informaţii nu pot fi folosite în alt scop decât cel prevăzut în prezentul acord decât dacă autorităţile care le-au furnizat şi-au dat acordul expres şi cu condiţia ca prevederile în vigoare în ţările beneficiare în care se găseşte instituţia beneficiară să nu interzică asemenea comunicare sau folosire.

(5) Paragrafele (1)-(4) nu împiedică folosirea, în orice acţiune legală sau procedură instituită ulterior pentru neconcordanţa cu regulile Comunităţii în domeniul asistenţei pentru preaderare, a informaţiilor obţinute conform acestui acord. Autoritatea competentă din ţările beneficiare care a furnizat aceste informaţii trebuie informată dinainte despre o asemenea folosire. ...  (6) Când o ţară beneficiară notifică Comisiei că o persoană fizică sau juridică, al cărei nume a fost comunicat Comisiei conform prezentului acord, în urma anchetei ulterioare se dovedeşte că nu a fost implicată în nici o neregulă, Comisia trebuie să îi informeze în continuare pe toţi cei cărora le-a dezvăluit numele, conform prezentului acord, despre acest fapt. Aceste persoane nu trebuie după aceea să mai fie tratate, în virtutea notificărilor anterioare, ca persoane implicate în neregula avută în vedere. ...      Secţiunea a 12-a

Sumele recuperate trebuie distribuite între ţările beneficiare şi Comisie în conformitate cu ratele de cofinanţare, proporţional cu cheltuielile deja făcute de acestea.

    Secţiunea a 13-a

Verificările şi inspecţiile pe loc, efectuate pentru protejarea intereselor financiare ale Comunităţii impotriva neregulilor, astfel cum sunt definite în secţiunea a 3-a, trebuie pregătite şi conduse de Comisie în strânsă cooperare cu autorităţile competente din ţările beneficiare, care vor fi notificate în timp util despre obiectul şi scopul verificărilor şi al inspecţiilor menţionate în această anexă, astfel încât autorităţile să poată acorda tot sprijinul necesar. În acest scop oficialii ţării beneficiare implicate pot participa la verificările şi inspecţiile pe loc.

În plus, dacă ţara beneficiară implicată doreşte, verificările şi inspecţiile pe loc pot fi efectuate împreună de Comisie şi autorităţile competente ale ţării beneficiare.

    Secţiunea a 14-a

Verificările şi inspecţiile pe loc trebuie efectuate de Comisie la operatori economici persoane fizice sau juridice sau la alte organisme naţionale cărora le este atribuită putere legală, dacă există motive să se creadă că au fost comise nereguli.

Pentru a se facilita efectuarea de către Comisie a acestor verificări şi inspecţii operatorilor economici trebuie să le fie solicitată o garantare a accesului la sediul, terenul, mijloacele de transport sau la alte suprafeţe folosite în scopuri de afaceri.

Când este strict necesar să se stabilească unde şi dacă neregulile există, Comisia poate efectua verificări şi inspecţii la alţi operatori economici implicaţi, pentru a avea acces la informaţiile pertinente deţinute de aceştia despre faptele care fac subiectul verificărilor şi inspecţiilor pe loc.

    Secţiunea a 15-a (1) Verificările şi inspecţiile pe loc trebuie efectuate, în baza responsabilităţii şi autorităţii Comisiei, de către oficialii sau de alţi angajaţi ai acesteia, împuterniciţi corespunzător în baza regulamentelor relevante ale Comisiei şi numiţi în continuare inspectorii Comisiei. Personalul pus la dispoziţie Comisiei de ţară beneficiară în cadrul procesului de înfrăţire instituţională - twinning - poate să participe la aceste verificări şi inspecţii. ... 

Inspectorii Comisiei îşi vor exercita puterea pe baza unei autorizaţii care le atestă identitatea şi poziţia, împreună cu un document care să indice subiectul şi scopul verificării şi inspecţiei pe loc.

Conform legii comunitare aplicabile este necesar ca ei să corespundă regulilor de procedură stabilite de legile ţării beneficiare implicate.

(2) Sub rezerva înţelegerii cu ţara beneficiară Comisia poate cere asistenţa oficialilor din ţările beneficiare ca observatori şi poate apela la alte organisme, care activează sub responsabilitatea sa, să acorde asistenţa tehnică. ... 

Comisia trebuie să se asigure că toţi oficialii şi organismele menţionate mai sus prezintă toate garanţiile cu privire la competenţa tehnică, independenţa şi respectarea secretului profesional.

    Secţiunea a 16-a (1) Inspectorii Comisiei trebuie să aibă acces, în aceleaşi condiţii cu inspectorii administraţiei naţionale şi în conformitate cu legislaţia naţională, la toate informaţiile şi documentaţiile despre operaţiunile implicate, care sunt necesare pentru desfăşurarea corespunzătoare a inspecţiilor pe loc. Aceştia se pot folosi de toate facilităţile de inspecţie ca şi inspectorii administraţiei naţionale şi pot face copii în special de pe documentele relevante. ... 

Verificările şi inspecţiile pe loc pot privi, în particular:

- registre şi documente profesionale, cum ar fi: facturi, liste de termene şi condiţii, omitere de plăţi, declaraţii privind materialele folosite şi muncă efectuată, documente bancare păstrate de operatorii economici, date computerizate;

- sistemele şi metodele de producţie, ambalare şi expediere;

- verificări fizice privind natura şi cantitatea bunurilor sau ale operaţiunilor finalizate;

- prelevarea şi verificarea de mostre;

- progresul lucrărilor şi investiţiilor pentru care s-a acordat finanţarea şi utilizarea investiţiilor finalizate;

- documente contabile şi bugetare;

- implementarea tehnică şi financiară a proiectelor subsidiare.

(2) Dacă este cazul, este în sarcina ţării beneficiare, la cererea Comisiei, să ia toate măsurile de precauţie corespunzătoare, în conformitate cu legislaţia naţională, în special pentru protejarea probelor. ...      Secţiunea a 17-a (1) Informaţiile comunicate sau obţinute în orice fel conform prevederilor acestei anexe sunt acoperite de secretul profesional şi sunt protejate în acelaşi mod în care informaţiile similare sunt protejate de legislaţia naţională a ţării beneficiare care le primeşte şi de prevederile corespunzătoare aplicabile instituţiilor comunitare. ... 

Asemenea informaţii nu pot fi comunicate altor persoane în afara celor din instituţiile Comunităţii sau din ţările beneficiare, a căror funcţie necesită cunoaşterea lor, şi nici nu pot fi folosite de instituţiile Comunităţii în alte scopuri decât cele de asigurare a unei protecţii eficiente a intereselor financiare ale Comunităţii în toate ţările beneficiare. Când o ţară beneficiară intenţionează să folosească în alte scopuri informaţiile obţinute de oficialii care participă sub autoritatea sa ca observatori la verificările şi inspecţiile pe loc, trebuie să ceară aprobarea ţării beneficiare de la care informaţia respectivă a fost obţinută.

(2) Comisia trebuie să raporteze în cel mai scurt timp posibil autorităţilor competente ale ţării pe al cărei teritoriu au fost efectuate verificările şi inspecţiile pe loc despre orice fapt sau suspiciune legată de o neregulă pe care a aflat-o în cursul verificării sau al inspecţiei pe loc. În orice moment Comisiei i se va putea cere să informeze autoritatea sus-menţionată despre rezultatele unor asemenea verificări şi inspecţii. ...  (3) Inspectorii Comisiei trebuie să se asigure că la întocmirea rapoartelor lor se ţine seama de cerinţele procedurale specificate în legislaţia naţională a ţării beneficiare implicate. Documentele materiale şi probatoare specificate în secţiunea a 16-a trebuie anexate la rapoartele menţionate. Rapoartele astfel întocmite trebuie să fie folosite ca probe (admisibile) în procedurile administrative sau juridice ale ţării beneficiare în care folosirea lor se dovedeşte necesară, în acelaşi mod şi în aceleaşi condiţii ca şi rapoartele întocmite de inspectorii administraţiei naţionale. Acestea trebuie să fie subiectul aceloraşi reguli de evaluare ca cele aplicabile rapoartelor administrative întocmite de inspectorii administraţiei naţionale şi vor avea aceeaşi valoare ca acestea. Când o inspecţie este desfăşurată în comun, inspectorii naţionali care au luat parte la operaţiune vor fi rugaţi să contrasemneze raportul întocmit de inspectorii Comisiei. ...      Secţiunea a 18-a

Când operatorii economici la care se face referire în secţiunea a 14-a se opun unei verificări sau inspecţii pe loc, ţara beneficiară implicată, acţionând în conformitate cu regulile naţionale, trebuie să acorde inspectorilor Comisiei sprijinul necesar pentru a le permite acestora să îşi îndeplinească sarcinile de verificare sau inspecţie pe loc.

Este de datoria ţării beneficiare să ia toate măsurile necesare în conformitate cu legislaţia naţională.

    Anexa III.6

CERINŢELE

privind informarea şi publicitatea

Regulile stabilite în prezenta anexă referitoare la informare şi publicitate au încă un caracter provizoriu. De aceea regulile consimţite în acest memorandum de finanţare nu impun regulile ce vor fi aplicate altor măsuri care beneficiază de asistenţă financiară ISPA.

Regulile privind detaliile înţelegerii referitoare

la informare şi publicitate

1. Obiective şi scop

Măsurile de informare şi publicitate privind asistenţa acordată prin ISPA au ca scop:

- să mărească conştientizarea şi transparenţa publică faţă de activităţile Comunităţii Europene;

- să informeze potenţialii beneficiari şi organizaţiile profesionale despre posibilităţile ISPA.

Informarea şi publicitatea trebuie să privească toate proiectele pentru care ISPA asigură asistenţă financiară. Ţinta măsurilor de informare şi publicitate este de a informa publicul general şi, de asemenea, potenţialii beneficiari, inclusiv:

- autorităţile regionale, locale sau publice;

- partenerii sociali şi economici;

- organizaţiile neguvernamentale;

- operatorii şi promotorii de proiect;

- orice alte părţi interesate

despre oportunităţile oferite de ISPA.

2. Principii generale

Organismele responsabile cu implementarea proiectelor ISPA, denumite în continuare organisme responsabile, sunt răspunzătoare pentru toate măsurile de publicitate imediate. Publicitatea trebuie condusă în cooperare cu departamentele Comisiei, care vor fi informate despre măsurile luate în acest scop.

Organismul responsabil trebuie să ia toate măsurile administrative necesare pentru a asigura aplicarea efectivă a acestor aranjamente şi să colaboreze cu departamentele Comisiei.

Măsurile de informare şi publicitate trebuie luate în timp util, imediat după ce asistenţa ISPA este aprobată. Comisia îşi rezervă dreptul să iniţieze procedura de restrângere, suspendare sau anulare a asistenţei ISPA, dacă ţara beneficiară nu îşi îndeplineşte obligaţiile stabilite în prezenta anexă.

3. Îndrumări privind activităţile de informare şi publicitate

În afară de regulile detaliate, stabilite la pct. 4, următoarele principii trebuie aplicate în conformitate cu toate măsurile de informare şi publicitate:

3.1. Media

Organismul responsabil trebuie să informeze media în modul cel mai corespunzător despre acţiunile cofinanţate prin ISPA. Participarea Comunităţii Europene va fi reflectată exact în aceste informări.

Pentru această lansarea formală a proiectelor şi fazele importante ale implementării lor vor face subiectul unor măsuri de informare, în special în mijloacele media regionale (presă, radio şi televiziune). Trebuie asigurată o colaborare corespunzătoare cu delegaţiile Comisiei în ţările beneficiare implicate.

3.2. Acţiunile de informare

Organizarea acţiunilor de informare, cum ar fi: conferinţe, seminarii, târguri şi expoziţii legate de implementarea proiectelor parţial finanţate prin ISPA, trebuie să menţioneze explicit participarea Comunităţii Europene. Trebuie să se beneficieze de această oportunitate pentru a se expune steagul Comunităţii Europene în sălile de conferinţă şi sigla Comunităţii Europene pe documente. Delegaţiile Comisiei în ţările beneficiare trebuie să sprijine, dacă este necesar, organizarea şi desfăşurarea unor asemenea evenimente.

3.3. Material informativ

Publicaţiile (cum ar fi broşuri şi prospecte) despre proiecte sau măsuri similare trebuie să conţină pe copertă o indicaţie clară a siglei Comunităţii Europene atunci când se foloseşte şi o siglă naţională, regională sau locală.

Când publicaţia include o prefaţă, aceasta trebuie semnată atât de persoana responsabilă din ţara beneficiară, cât şi, din partea Comisiei, de membrul Comisiei responsabil sau de către un reprezentant desemnat, pentru a asigura faptul că participarea Comunităţii Europene este clară. Aceste publicaţii trebuie să facă referiri la organismele responsabile pentru informarea părţilor interesate.

Principiile sus-menţionate se vor aplica, de asemenea, şi materialelor audiovizuale sau de pe paginile web.

4. Obligaţii ale ţărilor beneficiare

Informarea şi publicitatea trebuie să facă obiectul unei serii coerente de măsuri definite de organismul responsabil în colaborare cu Comisia, pe durata proiectului. Ţările beneficiare trebuie să se asigure că reprezentanţii Comisiei, inclusiv delegaţiile sale, sunt corect implicate în cele mai importante activităţi legate de ISPA.

Când proiectele sunt implementate, organismul responsabil trebuie să ia următoarele măsuri care să indice participarea ISPA în proiectele menţionate:

a) Informarea referitoare la proiect ... 

Măsurile de informare şi publicitate prompte trebuie luate pentru a conştientiza publicul general în privinţa asistenţei acordate de Comunitatea Europeană prin ISPA. Organismul responsabil trebuie să publice conţinutul proiectelor în cea mai adecvată formă şi să se asigure că asemenea documente sunt difuzate către media locală şi regională şi să le ţină la dispoziţie părţilor interesate. Măsurile prompte vor include:

- panouri de publicitate ridicate la locul lucrărilor;

- plăci comemorative permanente pentru infrastructurile accesibile publicului general,

care vor fi instalate în conformitate cu aranjamentele speciale privind informarea pe teren, detaliate mai jos.

b) Informaţii generale referitoare la ISPA ... 

În plus faţă de prevederile pct. a) organismul responsabil, împreună cu coordonatorul naţional ISPA, este responsabil pentru difuzarea regulată a informaţiilor generale despre asistenţa ISPA alocată ţării lor, subliniind implementarea proiectelor şi rezultatele obţinute. Această informare generală trebuie să aibă loc cel puţin o dată pe an şi să fie făcută disponibilă Comisiei pentru raportul anual. Informarea va avea forma unor broşuri de interes general, material profesional audio-video (de exemplu, videoclip) şi conferinţe de înştiinţare la un nivel corespunzător. Informarea trebuie să grupeze proiectele după natura lor şi/sau să se focalizeze pe proiectele de interes relevant. Aceasta trebuie actualizată anual şi transmisă televiziunilor sau posturilor de radio naţionale şi regionale, Comisiei şi, la cerere, altor părţi interesate, astfel cum sunt definite la pct. 1.

5. Activitatea comitetelor de monitorizare

Comitetele de monitorizare trebuie să se asigure că există informaţii adecvate cu privire la activitatea lor. În acest scop fiecare comitet de monitorizare trebuie să informeze media, cât de des consideră necesar, despre progresul proiectului/proiectelor pentru care este responsabil. Preşedintele va fi responsabil pentru contactele cu media şi va fi asistat de reprezentanţii Comisiei.

Pregătirile corespunzătoare vor fi făcute, de asemenea, în colaborare cu Comisia şi cu delegaţiile acesteia în ţările beneficiare, atunci când au loc evenimente importante, cum ar fi întâlniri la nivel înalt sau inaugurări.

Reprezentanţii Comisiei în comitetele de monitorizare, în colaborare cu organismele responsabile, vor asigura concordanţa cu prevederile adoptate privind publicitatea, în special cu cele care privesc panourile de publicitate şi plăcile comemorative (vezi prevederile de mai jos).

Măsurile de informare şi publicitate şi probele adecvate, cum sunt fotografiile, trebuie să fie înmânate preşedintelui de către organismul responsabil. Copii de pe unele materiale de acest fel vor fi transmise Comisiei.

Preşedinţii comitetelor de monitorizare trebuie să înainteze Comisiei toate informaţiile care trebuie avute în vedere la întocmirea raportului anual al acesteia.

6. Prevederi finale

Organismul responsabil poate în orice moment să desfăşoare acţiuni suplimentare pe care le consideră necesare.

Acesta trebuie să consulte Comisia şi să o informeze despre iniţiativele pe care le are, astfel încât Comisia să poată participa în mod corespunzător la îndeplinirea acestora.

Pentru a facilita implementarea acestor prevederi Comisia, prin delegaţia sa la locul de desfăşurare, va asigura asistenţa sub forma unui manual care va fi întocmit în limba naţională. Acesta va conţine îndrumări detaliate în formă electronică (CD-ROM) şi va fi disponibil, la cererea contractanţilor, la organismul responsabil sau la coordonatorul naţional ISPA.

Măsuri speciale privind panourile de publicitate şi plăcile comemorative

Pentru a asigura vizibilitatea proiectelor ISPA ţările beneficiare se vor asigura că sunt îndeplinite următoarele măsuri de informare şi publicitate:

1. Panourile de publicitate

Panourile de publicitate vor fi ridicate la locul de desfăşurare a lucrărilor pentru proiectele finanţate prin ISPA. Asemenea panouri de publicitate trebuie să cuprindă un spaţiu rezervat indicaţiilor privind participarea Comunităţii Europene.

Panourile de publicitate trebuie să aibă o dimensiune potrivită cu scala operaţiunilor desfăşurate.

Secţiunea panoului de publicitate rezervată Comunităţii Europene trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

- trebuie să ocupe cel puţin 50% din suprafaţa totală a panoului de publicitate;

- trebuie să poarte sigla Comunităţii Europene şi să cuprindă textul următor, astfel cum este prezentat în tabelul anexat.

Atunci când organismul responsabil nu ridică propriul panou de publicitate care să anunţe implicarea sa în finanţarea proiectului, asistenţa acordată de Comunitatea Europeană trebuie anunţată pe un panou de publicitate special. În asemenea cazuri prevederile sus-menţionate referitoare la contribuţia Comisiei Europene se aplică prin analogie.

Panourile de publicitate trebuie înlăturate nu mai târziu de 6 luni de la data finalizării lucrărilor şi trebuie să fie înlocuite cu o placa comemorativă, în conformitate cu prevederile pct. 2.

2. Plăcile comemorative

Plăcile comemorative permanente trebuie plasate pe teren şi trebuie să fie accesibile publicului general. În afara siglei Comunităţii Europene asemenea plăci trebuie să menţioneze contribuţia Comunităţii Europene la proiect.

Trebuie folosit textul următor ca model pentru conţinutul cerut:

"Acest proiect a fost cofinanţat cu ..... % de către Comunitatea Europeană. La finalul lucrării în ....../(se menţionează anul)/................. costul total al proiectului a fost de ....../(moneda naţională)/....................... şi contribuţia totală a Comunităţii Europene a fost de ....../(moneda naţională)/..................... ."

Exemplu:

Titlul proiectului Localizarea

Sigla Finanţat de: Comunităţii Uniunea Europeană (asistenţă ..... euro .......... Europene financiară nerambursabilă) (moneda naţională) IFI (împrumut) ...... euro .......... (moneda naţională) Autoritatea de implementare: (Ministerul ...) (Agenţia ...)

Beneficiar: (Denumirea beneficiarului) Supervizare şi management: (Denumirea firmei)

Contractant: (Denumirea contractantului)

-------