ORDONANŢĂ nr. 12 din 30 ianuarie 2008
privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului
EMITENT
GUVERNUL
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 81 din 1 februarie 2008
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 1, pct. III.1 din Legea nr. 373/2007 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă.
Capitolul I
Rezidenţiatul
Articolul 1
(1) Rezidenţiatul reprezintă forma specifică de învăţământ postuniversitar pentru absolvenţii licenţiaţi ai facultăţilor de medicină, medicină dentară şi farmacie, care asigură pregătirea necesară obţinerii uneia dintre specialităţile cuprinse în Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. ... (2) Rezidenţiatul se organizează sub forma rezidenţiatului pe locuri, a rezidenţiatului pe post şi a rezidenţiatului cu timp parţial şi are o durată cuprinsă între 3-7 ani, în funcţie de specialitate. Pentru fiecare specialitate durata rezidenţiatului se stabileşte prin ordin al ministrului sănătăţii publice. ... (3) Întreaga activitate de pregătire prin rezidenţiat se desfăşoară sub autoritatea Ministerului Sănătăţii Publice şi a Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. ...
Articolul 2
(1) Admiterea la forma de rezidenţiat pe locuri şi la forma de rezidenţiat pe post se face prin concurs naţional, organizat de Ministerul Sănătăţii Publice în sesiune unică, în trimestrul IV al anului. Concursul pentru aceste forme de rezidenţiat se organizează pe domeniile de medicină, de medicină dentară şi de farmacie, pe baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii publice. ... (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în anul 2008 Ministerul Sănătăţii Publice organizează concurs pentru forma de rezidenţiat pe post şi în semestrul I al anului. ...
Articolul 3
(1) Rezidenţiatul cu timp parţial se organizează numai pentru specialitatea medicină de familie. ... (2) La acesta formă de rezidenţiat au acces medicii de medicină generală cu drept de liberă practică. ... (3) Admiterea se face prin selecţie organizată de Ministerul Sănătăţii Publice. ... (4) Selecţia şi pregătirea prin rezidenţiat cu timp parţial în specialitatea medicină de familie se organizează pe baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii publice, cu avizul Colegiului Medicilor din România. ...
Articolul 4
(1) Rezultatele concursului naţional pentru forma de rezidenţiat pe locuri, respectiv pentru forma de rezidenţiat pe post, şi rezultatele selecţiei pentru rezidenţiatul cu timp parţial în specialitatea medicină de familie se confirmă prin ordin al ministrului sănătăţii publice. ... (2) Medicii, medicii dentişti şi farmaciştii care promovează concursul organizat pentru forma de rezidenţiat pe locuri şi aleg loc în specialitate se confirmă prin ordin al ministrului sănătăţii publice ca rezidenţi în specialitatea respectivă, cu pregătire în centrul universitar ales. ... (3) Medicii, medicii dentişti şi farmaciştii care ocupă post de rezident se confirmă prin ordin al ministrului sănătăţii publice ca rezidenţi cu post în specialitatea postului ales. ... (4) Medicii de medicină generală cu drept de liberă practică selectaţi în rezidenţiat cu timp parţial se confirmă prin ordin al ministrului sănătăţii publice ca medici rezidenţi în specialitatea medicină de familie pe locul de muncă avut la data confirmării selecţiei, fără a se modifica natura contractului individual de muncă şi fără a se încheia contractul de muncă ca medic rezident. ...
Articolul 5
(1) Rezidenţiatul pe locuri se organizează pentru un număr de locuri care asigură specialişti conform necesităţilor din teritoriu. ... (2) Medicii, medicii dentişti şi farmaciştii confirmaţi în rezidenţiat ca urmare a concursului organizat pentru forma de rezidenţiat pe locuri încheie un contract individual de muncă pe perioadă determinată, egală cu durata rezidenţiatului, cu unitatea sanitară la care au fost repartizate locurile pentru rezidenţiat. ...
Articolul 6
(1) Rezidenţiatul pe post se organizează în funcţie de numărul de posturi solicitate de unităţile sanitare publice din reţeaua Ministerului Sănătăţii Publice, precum şi de ministerele cu reţea sanitară proprie, în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. ... (2) Rezidenţiatul pe post se poate organiza numai pentru unităţi sanitare publice din zone deficitare din punctul de vedere al asigurării asistenţei medicale. Pentru reşedinţa de judeţ se nominalizează numai specialităţile şi unităţile sanitare care funcţionează cu mai puţin de 50% din numărul de personal normat pe locuri de muncă în reşedinţa de judeţ cumulat cu unităţile din judeţ, stabilit pentru medici, medici dentişti sau farmacişti. Pentru celelalte unităţi din judeţ se nominalizează numai specialităţile şi unităţile sanitare care funcţionează cu mai puţin de 50% din numărul de personal normat pe locuri de muncă din localitatea respectivă, stabilit pentru medici, medici dentişti sau farmacişti. ... (3) Unităţile şi specialităţile pentru care se organizează rezidenţiat pe post se aprobă anual prin ordin al ministrului sănătăţii publice. ... (4) Pentru spitalele clinice cu secţii clinice universitare, institute sau centre medicale clinice, precum şi pentru spitalele regionale nu se organizează rezidenţiat pe post. ... (5) Rezidenţii care ocupă prin concurs posturile pentru care se organizează rezidenţiat în condiţiile alin. (1)-(3) încheie contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată cu unitatea sanitară publică care a publicat postul respectiv, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare. ... (6) După obţinerea titlului de specialist, autorităţile locale în colaborare cu unităţile sanitare vor acorda acestuia primă de instalare ca specialist, spaţii de locuit în folosinţă gratuită şi, după caz, spaţii destinate desfăşurării actului medical. ... (7) Specialiştii formaţi în urma promovării concursului de rezidenţiat pe post sunt obligaţi să lucreze la unitatea sanitară publică cu care au încheiat contractul individual de muncă cel puţin un număr de ani egal cu durata corespunzătoare pregătirii în rezidenţiat. Obligaţia se stabileşte prin act adiţional la contractul individual de muncă, în baza prevederilor
art. 193 din Legea nr. 53/2003-Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare. Nerespectarea de către salariat a obligaţiei asumate îl obligă pe acesta la suportarea tuturor cheltuielilor ocazionate de pregătirea sa profesională, respectiv a cheltuielilor de personal pe perioada pregătirii în rezidenţiat, precum şi la restituirea primei de instalare, proporţional cu perioada nelucrată din perioada stabilită, conform actului adiţional la contractul individual de muncă. ... (8) Prevederile alin. (7) nu se aplică în cazul în care prin reorganizare este desfiinţată unitatea sanitară în care se află postul pe care este confirmat rezident. ... (9) Restructurarea unităţilor sanitare prin reducerea numărului de posturi nu atrage anularea prevederilor alin. (7). ...
Articolul 7
Medicii confirmaţi în rezidenţiatul cu timp parţial desfăşoară activitate medicală în cadrul contractelor încheiate cu casele de asigurări de sănătate sau, după caz, conform contractului individual de muncă. Pregătirea în rezidenţiat se efectuează conform metodologiei prevăzute la art. 3 alin. (4).
Articolul 8
(1) Pregătirea în rezidenţiat se desfăşoară, în mod descentralizat, la nivelul următoarelor centre universitare: Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Târgu Mureş şi Timişoara. ... (2) Centrelor universitare prevăzute la alin. (1) li se arondează celelalte facultăţi de medicină, medicină dentară şi farmacie acreditate, prin ordin comun al ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului. ... (3) Instituţiile de învăţământ superior medico-dentar sau farmaceutic acreditate propun Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar coordonatorii, directorii de programe, precum şi responsabilii de formare, după caz, pe specialităţile în care se efectuează pregătirea. Nominalizarea acestora se face prin ordin comun al ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului. Plata unei indemnizaţii pentru îndeplinirea unor sarcini, activităţi şi responsabilităţi suplimentare funcţiei de bază, pentru directorul de program de rezidenţiat medicină de urgenţă şi responsabilul de formare în rezidenţiat medicină de urgenţă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, se face numai în cazul în care aceştia nu deţin funcţii didactice. ... (4) Un coordonator sau director de program nu poate coordona simultan pregătirea în mai multe specialităţi. ... (5) Coordonatorul de program trebuie să aibă funcţia didactică de profesor sau de conferenţiar universitar. Pentru specialitatea medicină de urgenţă, directorul de program de rezidenţiat poate avea funcţia didactică de şef de lucrări, gradul de medic primar sau titlul de specialist care practică în mod curent, de cel puţin 5 ani, această specialitate. ... (6) Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar coordonează la nivel naţional întreaga activitate de pregătire în rezidenţiat din centrele universitare şi unităţile sanitare acreditate. ...
Articolul 9
(1) Pregătirea în rezidenţiat se desfăşoară, pentru fiecare specialitate, conform unei curricule de pregătire şi unui barem de manopere, proceduri, tehnici diagnostice şi terapeutice, obligatorii şi unice pe ţară, elaborat de universităţile de medicină şi farmacie, avizat de Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar şi aprobat prin ordin comun al ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului. ... (2) Curricula de pregătire se aplică tuturor rezidenţilor aflaţi în pregătire, în limita duratei prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. ... (3) Pregătirea în rezidenţiat reprezintă un proces continuu de pregătire teoretică şi practică, fiind normată integral ca activitate didactică. ... (4) Rezidenţiatul în specialitatea medicină de familie forma cu timp parţial are durata totală, curricula de pregătire şi baremul de manopere, proceduri, tehnici diagnostice şi terapeutice prevăzute pentru rezidenţiatul pe locuri şi, respectiv, pentru rezidenţiatul pe post în specialitatea medicină de familie şi asigură acelaşi nivel şi aceeaşi calitate a pregătirii de specialitate ca şi formele de rezidenţiat continuu pe bază de program integral, menţionate. ...
Articolul 10
Pe perioada pregătirii, rezidenţii au acces la închirierea locurilor de cazare din căminele universitare sau spaţiile de cazare anexate spitalelor universitare ori clinice acreditate din centrul unde au fost repartizaţi sau detaşaţi, cu respectarea prevederilor legale.
Articolul 11
Rezidenţii efectuează pregătirea de specialitate în secţii şi laboratoare clinice, în unităţile sanitare publice sau în cabinete medicale individuale de medicină de familie, acreditate, nominalizate de Ministerul Sănătăţii Publice, stabilite la propunerile universităţilor de medicină şi farmacie şi în funcţie de capacităţile de pregătire ale unităţilor sanitare acreditate, precum şi în cele ale ministerelor cu reţea sanitară proprie. Criteriile şi procedurile de acreditare şi reacreditare pentru fiecare specialitate aparte se propun ministrului sănătăţii publice spre aprobare de către comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii Publice.
Articolul 12
(1) Cheltuielile de personal ale rezidenţilor pe perioada pregătirii în rezidenţiat se suportă în totalitate de la bugetul de stat, cu excepţia rezidenţiatului cu timp parţial. ... (2) Cheltuielile de personal se acordă prin unităţile sanitare cu care rezidenţii pe locuri, respectiv pe post au încheiat contract individual de muncă pe durata determinată sau, după caz, nedeterminată, pe baza documentelor doveditoare privind frecventarea stagiilor, emise de unitatea la care se efectuează pregătirea. ... (3) Rezidenţii din anii I şi II pot fi incluşi în linia de gardă, în afara programului normal de lucru, pe răspunderea şi sub supravegherea medicului titular de gardă, fără a fi salarizaţi pentru această activitate. ... (4) Rezidenţii care efectuează gărzi, începând cu anul III de rezidenţiat, sunt salarizaţi pentru această activitate, cu respectarea reglementarilor legale în vigoare, de către unitatea sanitară unde efectuează garda. ...
Articolul 13
(1) Rezidenţiatul se finalizează printr-un examen care cuprinde probe teoretice şi practice, susţinute în faţa unei comisii de specialişti propuse de către instituţiile de învăţământ superior, avizate de colegiile profesionale şi numite prin ordin al ministrului sănătăţii publice. ... (2) Examenul se organizează în centrele universitare prevăzute la art. 8 alin. (1), cu excepţia specialităţii medicină de urgenţă, pentru care examenul se desfăşoară numai în centrele universitare Bucureşti şi Târgu Mureş, comisiile de examinare fiind formate din directori de programe şi responsabili de formare din toate centrele prevăzute la art. 8 alin. (1). ... (3) Absolvenţii stagiilor de rezidenţiat se pot prezenta la examenul de finalizare în maximum 5 ani de la absolvire. ... (4) După promovarea examenului prevăzut la alin. (1) rezidenţilor li se eliberează certificatul de specialist în specialitatea în care au promovat examenul, specialitate cuprinsă în Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală, de către Ministerul Sănătăţii Publice. ... (5) Calitatea de medic specialist, de medic dentist specialist sau de farmacist specialist este dovedită de certificatul eliberat conform prevederilor alin. (4). ... (6) Metodologia desfăşurării probelor examenului de specialist se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii publice. ...
Articolul 14
(1) Posesorii certificatului de specialist pot efectua pregătire pentru obţinerea celei de a doua specialităţi în regim cu taxă. ... (2) Stagiul de pregătire în cea de-a doua specialitate se efectuează integral, cu frecvenţă. Stagiile efectuate în prima specialitate care se regăsesc în curricula celei de-a doua specialităţi pot fi echivalate. ... (3) Specialiştii care au efectuat rezidenţiat pe post pot efectua a doua specialitate, după îndeplinirea condiţiei din actul adiţional încheiat la contractul de muncă. ...
Articolul 15
Posesorii certificatului de specialist în specialităţi asimilate efectuează pregătire în specialitatea de asimilare, fără concurs de rezidenţiat şi fără taxă.
Articolul 16
(1) Înscrierea la concursul de rezidenţiat pe locuri, de rezidenţiat pe post, precum şi selecţia în rezidenţiatul de medicină de familie cu timp parţial se fac cu taxă, al cărei cuantum se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii publice. ... (2) Sumele încasate din plata taxelor se fac venit la bugetul Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar şi se utilizează pentru acoperirea cheltuielilor de personal şi materiale necesare susţinerii concursului de rezidenţiat. Sumele rămase disponibile se reportează în anul următor şi se utilizează cu aceeaşi destinaţie. ...
Capitolul II
Drept de liberă practică.
Practica supravegheată/asistată
Articolul 17
(1) Începând cu promoţia 2005 de absolvenţi licenţiaţi ai facultăţilor de medicină, dobândirea dreptului de liberă practică se face după promovarea examenului de medic specialist. ... (2) Medicii rezidenţi care nu finalizează stagiul de rezidenţiat în specialitatea obţinută prin concurs pot continua pregătirea în specialitatea medicină de familie. Prezentarea la examenul de medic specialist se face, după caz, la finele completării pregătirii în specialitatea medicină de familie sau după parcurgerea integrală a curriculei de pregătire în această specialitate. ... (3) Medicii confirmaţi specialişti în altă specialitate decât specialitatea medicină de familie, aflaţi în situaţie de reconversie profesională, pot obţine certificatul de medic specialist medicină de familie după efectuarea unui stagiu de pregătire de minimum 6 luni în unităţi sanitare acreditate pentru pregătirea în rezidenţiatul de medicină de familie şi după promovarea examenului de medic specialist organizat de Ministerul Sănătăţii Publice. ... (4) În vederea aplicării prevederilor alin. (3) se analizează în ce măsură formarea de specialist, precum şi experienţa profesională însuşită pot înlocui formarea prin rezidenţiat în specialitatea medicină de familie şi se stabileşte durata stagiului de pregătire în specialitatea medicină de familie care urmează a fi efectuat. ... (5) Durata şi conţinutul pregătirii în specialitatea medicină de familie, prevăzute la alin. (2)-(4), precum şi prezentarea la examenul de medic specialist se aprobă de către Ministerul Sănătăţii Publice. ...
Articolul 18
(1) Începând cu promoţia 2005, absolvenţii licenţiaţi ai facultăţilor de medicină, neconfirmaţi în rezidenţiat, pot efectua 3 ani de practică supravegheată/asistată în unităţi sanitare publice, cabinete de medicină de familie, la solicitarea acestor unităţi, beneficiind de contract individual de muncă pe durată determinată. Actul medical pe care îl prestează în timpul celor 3 ani de practică este sub responsabilitatea unui medic cu drept de liberă practică. ... (2) Pe parcursul celor 3 ani, medicii care efectuează practică supravegheată/asistată au obligaţia să se prezinte la concursul de rezidenţiat şi dobândesc dreptul de liberă practică după promovarea examenului de medic specialist. ...
Articolul 19
Salarizarea se face de la bugetul de stat, iar salariul de bază se stabileşte la nivelul funcţiei de medic prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2004 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului contractual din unităţile sanitare publice din sectorul sanitar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 125/2005, cu modificările şi completările ulterioare.
Articolul 20
Absolvenţii facultăţilor de medicină care după încheierea practicii supravegheate/asistate cu durata de 3 ani nu devin rezidenţi pot fi angajaţi cu contract individual de muncă cu durată determinată/nedeterminată la cabinete medicale individuale şi servicii de ambulanţă, sub îndrumarea unui medic cu drept de liberă practică, beneficiind de salarizarea prevăzută pentru funcţia de medic.
Articolul 21
Absolvenţii facultăţilor de medicină care au finalizat stagiul de rezidenţiat, dar nu promovează examenul de medic specialist pot fi încadraţi cu contract individual de muncă pe durată determinată/nedeterminată în servicii de primiri urgenţe sau în servicii de ambulanţă, sub îndrumarea unui medic cu drept de liberă practică, beneficiind de încadrarea pe funcţia de medic şi de salarizarea corespunzătoare ultimului an de rezidenţiat, în funcţie de specialitatea în care au fost confirmaţi medici rezidenţi.
Capitolul III
Dispoziţii finale şi tranzitorii
Articolul 22
(1) Absolvenţii facultăţilor de medicină, medicină dentară şi farmacie, licenţiaţi anterior promoţiei 2005 dobândesc drept de liberă practică după finalizarea stagiaturii cu durată de un an. ... (2) Pe perioada stagiaturii, drepturile de personal pentru absolvenţii facultăţilor de medicină, medicină dentară şi farmacie licenţiaţi anterior promoţiei 2005 se suportă de la bugetul de stat. ...
Articolul 23
Începând cu promoţia 2005, absolvenţii licenţiaţi ai facultăţilor de medicină dentară şi farmacie obţin dreptul de liberă practică odată cu dobândirea licenţei.
Articolul 24
(1) Înscrierea la concursurile de rezidenţiat se poate face şi imediat după promovarea examenului de licenţă sau/şi înaintea finalizării anului de stagiatură, în vederea asigurării posibilităţii obţinerii specializărilor la vârste mai apropiate de tendinţele actuale ale standardelor internaţionale. ... (2) Absolvenţii licenţiaţi ai facultăţilor de medicină, medicină dentară şi farmacie anterior promoţiei 2005, care devin rezidenţi în condiţiile prevăzute la alin. (1), dobândesc dreptul de liberă practică după un an de rezidenţiat, conform prevederilor legale anterioare. ...
Articolul 25
(1) Dispoziţiile prezentei ordonanţe nu afectează drepturile câştigate de medici, medici dentişti şi farmacişti, potrivit legislaţiei anterioare. ... (2) Metodologia de aplicare a prezentei ordonanţe se elaborează de către Ministerul Sănătăţii Publice şi se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii publice. ...
Articolul 26
Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe se abrogă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2001 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, stagiaturii şi activităţii de cercetare medicală în sectorul sanitar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 26 aprilie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 41/2002, cu modificările şi completările ulterioare, art. 12 şi 16 din Hotărârea Guvernului nr. 899/2002 privind organizarea învăţământului postuniversitar de specialitate medical, medico-dentar şi farmaceutic uman, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 660 din 5 septembrie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte prevederi contrare.
Articolul 27
Prezenta ordonanţă intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
---------------
Ministrul sănătăţii publice,
Gheorghe Eugen Nicolăescu
Ministrul educaţiei,
cercetării şi tineretului,
Cristian Mihai Adomniţei
Ministrul muncii,
familiei şi egalităţii de şanse,
Paul Păcuraru
Ministrul economiei şi finanţelor,
Varujan Vosganian
Bucureşti, 30 ianuarie 2008.
Nr. 12.
------