CODUL INTERNAȚIONAL PENTRU CONSTRUCŢIA ȘI ECHIPAMENTUL NAVELOR din 17 iunie 1983

pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul IBC) adoptat de Organizaţia Maritima Internationala prin Rezoluţia MSC.4(48) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 17 iunie 1983 şi, respectiv prin Rezoluţia MEPC.19(22) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 5 decembrie 1985, astfel cum a fost modificat prin amendamentele adoptate prin Rezoluţia MSC.10(54) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 29 aprilie 1987, prin Rezoluţia MSC.14(57) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 11 aprilie 1989 şi, respectiv prin Rezoluţia MEPC.32(27) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 17 martie 1989, prin Rezoluţia MSC.28(61) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 11 decembrie 1992 şi, respectiv, prin Rezoluţia MEPC.55(33) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 30 octombrie 1992, prin Rezoluţia MSC.50(66) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 4 iunie 1996 şi, respectiv, prin Rezoluţia MEPC.69(38) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 10 iulie 1996 şi prin Rezoluţia MSC.58(67) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 5 decembrie 1996 şi, respectiv, prin Rezoluţia MEPC.73(39) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 10 martie 1997

EMITENT

ORGANIZAŢIA MARITIMĂ INTERNAȚIONALĂ

ANEXANr.1')

*)Anexelenr.1-3suntreproduseînfacsimil.

1. 5 Codul tratează în mod special construcţia şi echipamentul navei. În scopul asiguram siguranţei transportului produselor, problema se va studia în ansamblul său. Alte aspecte importante ale siguranţei transportului produselor, cum ar fi: formarea personalului, exploatarea, controlul traficului şi manipularea în port sunt în curs de examinare sau trebuie să fie examinate de către Organizaţie.

2. 6 Elaborarea Codului a fost mult sprijinită prin act1VItatea pertinentă a Asociaţiei internaţionale a societăţilor de clasificare (IACS) şi a Comisiei Electrotehnice Internaţionale (IEC).

3. 7 Capitolul 16 al Codului, care tratează cerinţele de exploatare a navelor cisternă pentru produse chimice, pune în evidenţă regulile altor capitole privind exploatarea şi, de asemenea, face referiri la alte caracteristici importante cu privire la siguranţă care sunt proprii exploatării navelor cisternă pentru ,procluse chimice:

4. 8 Prezentarea Codului este similară cu cea a Codului internaţional pentru construcţia şi echipamentul navelor pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate (Codul IGC) adoptat de Comitetul Securităţii Maritime la cea de-a patruzeci şi opta sesiune a sa. În conformitate cu prevederile Codului IGC, navele pentru transportul gazelor pot de asemenea să transporte în vrac produse chimice lichide menţionate în acesta.

5. 9 Ediţia Codului publicată în 1998 se bazează pe textul original adoptat de MSC prin rezoluţia MSC.4(48). Ca răspuns la rezoluţia 15 a Conferinţei internaţionale din 1973 privind poluarea marină, la cea de-a douăzeci şi doua sesiune a sa MEPC a adoptat prin rezoluţia MEPC.19(22) Codul IBC extins la aspecte privind prevenirea poluării marine în scopul implementării Anexei II la MARPOL 73/78.

1O Referitor la amendamente, ediţia din 1998 a Codului include amendamentele adoptate prin următoarele rezoluţii:

* Notă: Părţile sunt invitate să procedeze la implementare până pe 1 iulie 1998

11 Ţinând seama de data intrării în vigoare a amendamentelor din 1983 la SOLAS 74 ( adică 1 iulie 1986) şi de data implementării Anexei II la MARPOL 73/78, acest Cod a devenit obiectul cerinţelor obligatorii în virtutea acestor Convenţii. De altfel, amendamentele la Cod care au ca obiect siguranţa sau poluarea marină trebuie să fie adoptate şi puse în practică în conformitate cu procedurile menţionate în Articolul VIII la SOLAS 74 şi respectiv Articolul 16 la MARPOL 73/78.

Capitolul l

Generalităţi

1. 1.1 Aplicare

   1. 1.1.1 Codul se aplică navelor indiferent de mărime, inclusiv celor cu un tonaj brut mai mic de

      500 tone, care transportă în vrac mărfuri formate din substanţe chimice lichide periculoase sau nocive, altele decât petrolul sau produsele similare inflamabile, după cum urmează:

      1. .1 produse care prezintă riscuri importante de incendiu, suplimentar faţă de cele ale produselor petroliere şi ale produselor similare inflamabile;

      2. .2 produse care prezintă riscuri imponante suplimentar faţă de-inflamabilitate sau alte riscuri decât inflamabilitatea_

      Produsele, care au fost studiate şi asupra cărora s-a hotărât că, din punct de vedere al siguranţei şi poluării nu prezintă riscuri în asemenea măsură încât să justifice aplicarea Codului, sunt enumerate în capitolul 18_

   2. 1.1.2 Lichidele prevăzute de Cod sunt lichidele a căror presiune absolută a vaporilor nu depăşeşte 2,8 bar la temperatura de 37,8°C.

      1.l.2A În sensul Convenţiei SOLAS din 1974, Codul nu se aplică navelor care transportă produse incluse în capitolul 17 doar pe baza caracteristicilor lor poluante şi identificate astfel numai cu litera

      ,,P" în coloana „_d''

      1. 1.1.2 B În sensul Convenţiei MARPOL 73/78, Codul se aplică numai navelor cisternă pentru produse chimice, aşa cum au fost definite în regula 1(1) din Anexa II la aceasta, care transportă substanţe lichide nocive, clasificate în categoria A, B sau C şi identificate astfel prin literele „A",

         ,,B" sau „ C" în coloana „_c"

      2. 1.1.3 Dacă se intenţionează să se transporte în vrac un produs care nu este specificat în lista din capitolul 17 sau 18, Administraţia şi Administraţiile porturilor implicate în acest transport trebuie să prevadă condiţiile preliminare corespunzătoare de transport, ţinând cont de criteriile pentru evaluarea riscului prezentat de produsele chimice în vrac_ Organizaţia trebuie să fie notificată asupra condiţiilor în scopul luării în considerare pentru includerea produsului în Cod. Pentru evaluarea riscului de poluare a unui produs de acest fel şi atribuirea categoriei lui de poluare trebuie să se respecte procedura specificată în regula 3(4) a Anexei II la MARPOL 73/78.

      3. 1.1.4 Dacă nu se prevede în mod expres altfel, Codul se aplică navelor a căror chilă a fost pusă sau care se află într-un stadiu în care :

         1. .1 începe construcţia identificabilă cu o navă; şi

         2. .2 a început asamblarea navei având cel puţin 50 de tone sau I% din masa estimată a întregului material de construcţie, luându-se valoarea cea mai mică;

            la 1 iulie 1986 sau după această dată .

      4. 1.1.5 O navă, indiferent de data construcţiei, care este transformată în navă cisternă pentru produse chimice la data de 1 iulie 1986 sau după această dată, va fi considerată drept navă cisternă pentru produse chimice construită la data la care începe această transformare. Această prevedflre

         privind transformarea nu trebuie să se aplice la modificarea unei navei care face obiectul regulii 1(12) a Anexei II la MARPOL 73/78.

      5. 1.1.6 Dacă în Cod se face referire la un paragraf, atunci trebuie aplicate şi toate prevederile subparagrafelor acelui paragraf.

2. 1.2 Riscuri

   Riscurile pe care le prezintă produsele prevăzute de Cod sunt următoarele:

   1. 1.2.1 Riscul de incendiu este definit prin punctul de inflamabilitate, punctul de fierbere, limitele de inflamabilitate şi temperatura de autoaprindere a produsului chimic.

   2. 1.2.2 Petîcolul pentru sănătate este definit prin:

      1. .1 efectul toxic sau iritant asupra pielii sau mucoaselor ochilor, nasului, gâtului şi plămânilor când aceste produse se găsesc în stare gazoasă sau sub formă de vapori în combinaţie cu presiunea vaporilor; sau

      2. .2 efectul iritant asupra pielii, dacă acesta se găseşte în stare lichidă; sau

      3. .3 efectul toxic, ţinând cont de valorile pentru:

      DL50 (pe cale orală): o doză care este mortală pentru 50% din subiecţii supuşi testării, dacă aceasta se administrează pe cale orală;

      DL50 (pe cale cutanată): o doză care este mortală pentru 50% din subiecţii supuşi testării, dacă aceasta se administrează pe cale cutanată ;

      CL50 : concentraţia care este mortală la inhalare pentru 50% din subiecţii supuşi testării.

   3. 1.2.3 Riscul de poluare a apei este definit prin toxicitatea produsului pentru om, solubilitatea sa în apă, volatilitatea sa, mirosul sau gustul său şi densitatea sa relativă.

   4. 1.2.4 Riscul de poluare a atmosferei este definit prin :

      1. .1 limita maximă de expunere (E.E.L) sau CLso j

      2. .2 presiunea vaporilor;

      3. .3 solubilitatea în apă;

      4. .4 densitatea relativă a lichidului;

      5. .5 densitatea de vapori.

   5. 1.2.5 Riscul de reactivitate, definit prin reactivitatea produsului cu:

      1. .1 alte produse chimice; sau

      2. .2 apa; sau

      3. .3 el însuşi (inclusiv polimerizarea)

   6. 1.2.6 Riscul de poluare marină este definit prin:

      1. .1 bioacumularea şi riscul care decurge din aceasta pentru viaţa acvatică, sănătatea omului sau calitatea alimentelor de origine marină;

      2. .2 distrugerea resurselor vii;

      3. .3 pericolul pentru sănătatea omului; şi

      4. .4 deteriorarea peisajului natural.

3. 1.3 Definiţii

   Definiţiile de mai jos se aplică, cu excepţia cazurilor în care se prevede în mod expres altfel (Alte definiţii sunt date în alte capitole.)

   1. 1.3.1 Încăperile de locuit sunt acele spaţii folosite ca încăperi sociale, coridoare, spălătoare, cabine, birouri, infirmerii, săli de cinematograf, săli de jocuri şi distracţii, frizerii, oficii care nu conţin instalaţii de gătit şi alte spaţii similare. Încăperile sociale sunt acele porţiuni din încăperile de locuit care sunt utilizate ca holuri, săli de masă, saloane şi încăperi similare permanent închise.

      1. 1.3.2.1 Administraţie înseamnă Guvernul statului al cărui pavilion nava este autorizată sa-1 arboreze.

      2. 1.3.2.2 Administraţia portului înseamnă autoritatea competentă a ţării în al cărei port nava este încărcată sau descărcată.

      1. 1.3.3 Punct de fierbere este temperatura la care un produs are o presiune de vapori egală cu presiunea atmosferică.

      2. 1.3.4 Lăţime (B) înseamnă lăţimea maximă a navei, măsurată la mijlocul său peste coaste pentru navele cu corp metalic şi peste bordaj pentru navele cu corp din orice alt material. Lăţimea (B) se măsoară în metri.

      3. 1.3.5 Zona de marfă este acea parte a navei care cuprinde tancurile de marfă, tancurile de reziduuri, compartimentele pompelor de marfă, inclusiv compartimentele pompelor, coferdamurile, spaţiile de balast sau spaţiile goale adiacente tancurilor de marfă sau tancurilor de reziduuri, precum şi zonele de punte situate pe întreaga lungime şi lăţime a părţii din navă de deasupra spaţiilor mai sus menţionate. Dacă tancurile independente sunt instalate în spaţiile magaziilor, coferdamuri, spaţiile de balast sau spaţiile goale situate la extremitatea pupa a spaţiului de magazie situat cel mai în pupa sau la extremitatea prova a spaţiului de magazie situat cel mai în prova, atunci ele sunt excluse din zona de marfă.

      4. 1.3.6 Compartimentul pompelor de marfă reprezintă încăperea care conţine pompele şi accesoriile lor destinate manipulării produselor vizate de Cod.

      5. 1.3.7 Încăperi de serviciu pentru marfă sunt încăperile situate în interiorul zonei de marfă care sunt utilizate ca ateliere, dulapuri şi magazii cu o suprafaţă mai mare de 2 m2, utilizate pentru echipamentul de manipulare a mărfii şi care au.

      6. 1.3.8 Tancul de marfa este o incintă etanşă destinată mărfii.

      7. 1.3.9 Nava cisternă pentru produse chimice este o navă de marfă construită sau adaptată şi folosită pentru transportul în vrac al oricărui produs lichid enumerat în capitolul 17.

      8. 1.3.10 Coferdamul este spaţiul de separare cuprins între doi pereţi adiacenţi sau două punţi adiacente din oţel. Acest spaţiu poate fi un spaţiu gol sau un spaţiu de balast.

      9. 1.3.11 Posturile de comandă sunt acele încăperi în care se află echipamentul radio sau echipamentul principal de navigaţie al navei sau în care este amplasată sursa de energie pentru avarie sau în care este centralizat echipamentul de detectare sau de comandă pentru instalaţiile de stingere a incendiului. Acestea nu includ şi echipamentul special de comandă pentru instalaţiile de stingere a incendiului care poate fi practic amplasat în zona de marfă.

      10. 1.3.12 Limitele de inflamabilitate sunt condiţiile care definesc starea în care. se află un amestec de combustibil şi oxidant în care aplicarea unei surse externe de aprindere, suficient de puternică, permite să se producă instantaneu aprinderea într-un aparat de încercare dat.

      11. 1.3.13 Punctul de inflamabilitate este temperatura exprimată în grade Celsius, la care un lichid degajă o cantitate suficientă de vapori inflamabili pentru a se produce aprinderea. Valorile indicate în Cod sunt acelea determinate prin „încercarea în creuzet închis" cu aparatură aprobată pentru determinarea punctului de inflamabilitate.

      12. 1.3.14 Încăperea de marfă este un spaţiu închis de structura navei în care se găseşte un tanc independent de marfă.

      13. 1.3.15 Independent înseamnă că, spre exemplu, o instalaţie cu tubulaturi sau o instalaţie de aerisire nu este racordată în nici un fel la altă instalaţie şi nu este prevăzută cu mijloace care să permită o posibilă racordare la alte instalaţii.

      14. 1.3.16 Lungime (L) înseamnă 96% din lungimea totală la linia de plutire situată la o distanţă deasupra chilei egală cu 85% din înălţimea de construcţie minimă, măsurată de la faţa superioară a chilei, sau distanţa de la faţa exterioară a etravei până la axul cârmei la acea linie de plutire, luându-se valoarea cea mai mare. La navele proiectate pentru a naviga cu chila înclinată, linia de plutire la care este măsurată lungimea trebuie să fie paralelă cu linia de plutire la plină încărcătură. Lungimea (L) se măsoară în metri.

      15. 1.3.17 Încăperi de maşini de categoria A sunt acele încăperi şi puţurile aferente acestor încăperi care conţin:

          1. .1 maşini cu combustie internă folosite pentru propulsia principală; sau

          2. .2 maşini cu combustie internă folosite în alte scopuri decât propulsia principală dacă puterea lor totală este de cel puţin 375 kW; sau

          3. .3 orice căldare cu combustibil lichid sau orice instalaţie de combustibil lichid.

      16. 1.3.18 Încăperile de maşini sunt toate încăperile de maşini de categoria A şi toate celelalte încăperi care conţin maşinile de propulsie, căldările, instalaţiile de combustibil lichid, maşinile cu abur şi maşinile cu combustie internă, generatoarele şi motoarele electrice importante, staţiile de încărcare a combustibilului, instalaţiile frigorifice, stabilizatoarele de ruliu, instalaţiile de ventilaţie şi de aer condiţionat aferente maşinii, precum şi încăperile similare şi puţurile aferente acestor încăperi.

      1.3.18A MARPOL 73/78 înseamnă Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, aşa cum a fost modificată de Protocolul din 1978 referitor la aceasta.

      1. 1.3.18 B Substanţă lichidă nocivă înseamnă orice substanţă la care se referă apendicele II din Anexa II la MARPOL 73/78 sau care este evaluată provizoriu pe baza prevederilor regulii 3(4) din această anexă prin clasificarea în categoria A, B, C sau D.

      2. 1.3.19 Instalaţie de combustibil lichid este echipamentul folosit pentru pregătirea combustibilului lichid destinat alimentării căldării cu combustibil lichid sau echipamentul destinat alimentării cu combustibil încălzit a unui motor cu combustie internă şi cuprinde orice pompe de presiune, filtre şi încălzitoare care lucrează cu combustibil la o presiune mai mare de 1,8 bar.

      3. 1.3.20 Organiza,tie înseamnă Organiza a Maritimă Internaţională (IMO).

      4. 1.3.21 Permeabilitatea pentru un compartiment reprezintă procentul din volumul compartimentuiui care poate fi ocupat de apă în cazul inundării.

      5. 1.3.22 Compartimentul pompelor este o încăpere situată în zona de marfă, care conţine pompele şi accesoriile destinate manipulării balastului şi a combustibilului lichid .

      1. 1.3.22 A Normele recunoscute sunt normele internaţionale sau naţionale aplicabile şi considerate acceptabile de către Administraţie sau norme definite şi întrebuinţate de către o organizaţie care corespunde normelor adoptate de către Organizaţie şi care este recunoscută de către Administraţie.

      2. 1.3.23 Densitatea relativă pentru un lichid este raportul dintre masa unui volum al unui produs şi masa unui volum egal de apă dulce. În cazul lichidelor cu solubilitate limitată, densitatea relativă arată dacă produsul pluteşte sau se scufundă în apă.

      3. 1.3.24 Separat înseamnă, spre exemplu, că o instalaţie cu tubulaturi de marfă sau o instalaţie de aerisire pentru marfă nu este racordată la altă tubulatură de marfă sau instalaţie de aerisire pent marfă. Această separare poate fi obţinută prin proiectare sau prin metodele de exploatare. In interiorul unui tanc de marfă nu trebuie folosite metodele de exploatare, ci şi trebuie să se utilizeze una din următoarele metode:

         1. .1 să se demonteze piesele de cuplare sau valvulele şi să se obtureze capetele tubulaturilor;

         2. .2 să se monteze în serie două flanşe de tip "trece-nu trece" şi să se prevadă un mijloc de detectare a scurgerilor în porţiunea de tubulatură cuprinsă între cele două flanşe de tip "trece-nu trece".

      4. 1.3.25 Încăperile de serviciu sunt acele încăperi utilizate pentru bucătării, oficii, care conţin instalaţii de gătit, dulapuri, încăperi pentru poştă şi valori, spaţii de depozitare, ateliere care nu fac parte din încăperile de maşini şi din încăperi similare, precum şi puţurile aferente acestor încăperi.

      5. 1.3.26 Convenţia SOL.AS din 1974 este Convenţia internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare .

      6. 1.3.27 Amendamentele SOL.AS din 1983 reprezintă amendamentele la Convenţia SOLAS 1974 adoptate de către Comitetul Securităţi Maritime al Organizaţiei la 17 iunie 1983, la cea de-a patruzeci şi opta sesiunea a sa prin rezoluţia MSC.6(48).

      1. 1.3.27 A Normele pentru proceduri şi amenajări înseamnă normele pentru proceduri şr amenajări pentru descărcarea substanţelor lichide nocive cerute de Anexa II la MARPOL 73/78 adoptată de

         Comitetul pentru Protecţia Mediului Marin la cea de a douăzeci şi doua sesiune a sa, prin rezoluţia MEPC.18(22), aşa cum a fost amendată de Organiza e.

      2. 1.3.28 Densitatea de vapori sau densitatea relativă a vaporilor este raportul dintre masa unui volum de vapori sau gaz (rară prezenţa aerului) şi masa unui volum egal de aer la aceeaşi presiune şi temperatură. Densitatea vaporilor mai mică sau mai mare decât 1 arată că vaporii sunt mai uşori sau mai grei decât aerul.

      3. 1.3.29 Presiunea vaporilor înseamnă presiunea absolută de echilibru a vaporilor saturaţi de deasupra lichidului, exprimată în bar, la o temperatură dată.

      4. 1.3.30 Spaţiul gol este un spaţiu închis situat în zona de marfă, în exteriorul unui tanc de marfă, altul decât o încăpere de marfă, un spaţiu de balast, tanc de combustibil, compartiment al pompelor de marfă, compartiment al pompelor, sau orice spa u utilizat în mod normal de către personal.

4. 1.4 Echivalenţe

   1. 1.4.1 Dacă prevederile Codului impun montarea sau transportarea la bordul unei nave a unei anumite instalaţii, a unui anumit material, dispozitiv, aparat, element al echipamentului sau a unui tip al acestora, sau adoptarea unei anumite prevederi, sau conformitatea cu o procedură sau amenajare, Administraţia poate autoriza montarea sau transportarea la bord a unei alte instalaţii, a unui alt material, dispozitiv, aparat, element al echipamentului sau a unui tip al acestora, sau adoptarea oricărei alte prevederi, proceduri sau amenajări pentru acea navă, dacă s-a stabilit, în urma încercărilor sau prin alt mod, că această instalaţie, acest material, dispozitiv, aparat sau element al echipamentului sau un tip al acestora, sau că această prevedere, procedură sau amenajare, au o eficacitate cel puţin egală cu cea prevăzută de Cod. Totuşi, Administraţia nu poate autoriza adoptarea de metode sau proceduri de exploatare ca alternativă la o anumită instalaţie, un anumit material, dispozitiv, aparat, element al echipamentului sau la un tip al acestora, care sunt prevăzute de Cod, numai dacă această înlocuire este permisă în mod special de Cod.

   2. 1.4.2 Dacă Administraţia autorizează astfel substituirea unei instalaţii, a unui material, dispozitiv, aparat, element al echipament sau a unui tip al acestora, sau a unei prevederi, proceduri, sau amenajări, sau a unei noi proiectări sau aplicări, ea trebuie să comunice Organizaţiei particularităţile acestora însoţite de un raport justificativ, pentru ca Organizaţia să le poată comunica şi altor guverne contractante la Convenţia SOLAS din 1974 şi părţilor la MARPOL 73/78, în scopul informării inspectorilor lor.

5. 1.5 Inspecţii şi certificare

   1. 1.5.1 Procedura de inspecţie

      1. 1.5.1.1 Inspecţia navelor, în ceea ce priveşte aplicarea prevederilor regulilor şi acordarea de scutiri de la acestea, trebuie efectuată de către inspectorii Administraţiei. Totuşi, Administraţia poate încredinţa inspecţiile fie inspectorilor numiţi în acest scop, fie organizaţiilor recunoscute de ea.

      2. 1.5.1.2 Administraţia care numeşte inspectorii sau organizaţiile recunoscute pentru efectuarea inspecţiilor, trebuie cel puţin să împuternicească orice inspector numit sau organizaţie recunoscută pentru ca să:

         1. .1 solicite reparaţii la navă; şi

         2. .2 efectueze inspecţii dacă sunt solicitate de autoritatea Statului portului respectiv.

            Administraţia trebuie să notifice Organizaţiei responsabilităţile specifice şi condiţiile delegării autorităţii acordate inspectorilor numiţi sau organizaţiilor recunoscute, pentru a fi difuzate guvernelor contractante.

      3. 1.5.1.3 Dacă un inspector numit sau organizaţia recunoscută stabileşte că starea navei sau a echipamentului său nu corespunde de fapt menţiunilor din certificat sau este în aşa fel încât nava nu poate să iasă în mare rară pericol pentru ea însăşi sau persoanele aflate la bord, acest inspector sau organizaţia trebuie să se asigure imediat că sunt luate măsuri de remediere şi trebuie să comunice Administraţiei în timp util. Dacă nu sunt luate aceste măsuri de remediere, certificatul respectiv trebuie să fie retras, iar Administraţia informată imediat; şi, dacă nava se află într-un port al unui alt guvern contractant, autoritatea statului portului trebuie, de asemenea, să fie informată imediat.

      4. 1.5.1.4 În fiecare caz, Administraţia trebuie să garanteze efectuarea completă şi eficientă a inspecţiei şi să se angajeze să asigure masurile necesare pentru îndeplinirea acestei obligaţii.

   2. 1.5.2 Cerinţe privind inspecţia

      1. 1.5.2.1 În cazul unei nave cisternă pentru produse chimice structura, echipamentul, instalaţiile, amenajările şi materialele (altele decât elementele pentru care s-au eliberat Certificatul de siguranţă a construcţiei pentru nava de marfă, Certificatul de siguranţă a echipamentului pentru nava de marfă şi Certificatul de siguranţă radio pentru nava de marfă şi Certificatul de siguranţă radiotelegrafică pentru nava de marfă sau Certificatul de siguranţă radiotelefonică pentru nava de marfă) trebuie să fie supuse următoarelor inspecţii:

         1. .1 O inspecţie iniţială, efectuată înainte ca nava să fie pusă în exploatare sau înainte de a i se elibera pentru prima dată Certificatul internaţional de conformitate pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase, care trebuie să includă o examinare completă a structurii sale, a echipamentelor, instalaţiilor, amenajărilor şi materialelor sale în măsura în care acest Cod se aplică navei. Această inspecţie trebuie să fie astfel încât să se asigure că structura navei, echipamentul, instalaţiile, amenajările şi materialele corespund prevederilor aplicabile ale acestui Cod.

         2. .2 O inspecţie periodică la intervalele specificate de Administraţie, dar fără a depăşi 5 ani, care trebuie să fie astfel încât să se asigure că structura, echipamentul, instalaţiile, amenajările şi materialul corespund prevederilor aplicabile acestui Cod.

         3. .3 Cel puţin o inspecţie intermediară în timpul perioadei de valabilitate a Certificatului internaţional A de conformitate pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase. In cazurile în care se efectuează numai o singură inspecţie intermediară în orice perioadă de valabilitate a certificatului, aceasta trebuie efectuată cu cel mult 6 luni înainte sau cel mult 6 luni după data care marchează jumătatea perioadei de valabilitate a certificatului. Inspecţiile intermediare trebuie să permită asigurarea că echipamentul de siguranţă şi alte echipamente, precum şi instalaţiile de pompare şi tubulatura aferentă, corespund prevederilor aplicabile din acest Cod şi sunt în bună stare de funcţionare. Aceste inspecţii trebuie menţionate în Certificatul internaţional de conformitate pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase.

         4. .4 O inspecţie anuală obligatorie în decurs de trei luni înainte sau după data de aniversare a Certificatului internaţional de conformitate pentru transportul în vrac.. al produselor chimice periculoase, care trebuie să includă o examinare generală pentru asigurarea că structura, echipamentul, instalaţiile, amenajările şi materialele rămân în toate privinţele satisfăcătoare pentru exploatarea căreia îi este destinată nava. Această

            inspecţie trebuie menţionată în Certificatul internaţional de conformitate pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase.

         5. .5 O inspecţie suplimentară, generală sau parţială după caz, care trebuie să fie efectuată dacă se consideră necesar după o anchetă conform subparagrafului 1.5.3.3, sau ori de câte ori nava suferă reparaţii sau înlocuiri importante. Această inspecţie trebuie să fie astfel încât să se asigure că reparaţiile sau înlocuirile necesare au fost efectiv realizate, că materialele folosite la aceste reparaţii sau înlocuiri şi calitatea execuţiei acestora sunt satisfăcătoare, şi că nava poate să iasă în mare fără pericol pentru ea însăşi sau persoanele aflate la bord.

   3. 1.5.3 Menţinerea stării tehnice a navei după efectuarea inspecţiei

      1. 1.5.3.1 Starea tehnică a navei şi a echipamentului său trebuie menţinute conform prevederilor Codului astfel încât nava să poată ieşi în mare fără pericol pentru ea însăşi sau persoanele aflate la bord.

      2. 1.5.3.2 După efectuarea oricărei inspecţii a navei prevăzută la paragraful 1.5.2, nu trebuie făcută nici o modificare la structura, echipamentul, instalaţiile, amenajările şi materialele care au făcut obiectul inspecţiei, fără autorizaţia Administraţiei, cu excepţia înlocuirii directe a acestora.

      3. 1.5.3.3 Ori de câte ori se produce un accident la o navă sau este descoperită o defecţiune, care fie afectează siguranţa navei, fie eficienţa sau completitudinea mijloacelor sale de salvare sau a unui alt echipament, comandantul sau armatorul navei trebuie să informeze cu prima ocazie Administraţia, inspectorul numit sau organizaţia recunoscută răspunzătoare pentru eliberarea certificatului respectiv, care trebuie să iniţieze cercetări pentru a stabili dacă este necesară o inspecţie conform prevederilor subparagrafului 1.5.2.1.5. Dacă nava se află în portul unui alt guvern contractant, comandantul navei sau armatorul trebuie să informeze imediat autoritatea respectivă a Statului portului, iar inspectorul numit sau organizaţia recunoscută trebuie să se convingă că această informare a fost făcută.

   4. 1.5.4 Eliberarea Certificatului internaţional de conformitate

      1. 1.5.4.1 Un certificat numit Certificat internaţional de conformitate pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase al cărui model este reprodus în apendice, trebuie să fie eliberat după inspecţia iniţială sau o inspecţie periodică a oricărei nave cisternă pentru produse chimice care efectuează voiaje internaţionale şi care corespunde cerinţelor aplicabile Codului.

      2. 1.5.4.2 Certificatul eliberat în conformitate cu prevederile acestei secţiuni va fi disponibil în orice moment la bordul navei pentru inspecţie.

   5. 1.5.5 Eliberarea sau vizarea Certificatului internaţional de conformitate de către alt guvern

      1. 1.5.5.1 O Parte la Convenţia SOLAS 1974 şi la MARPOL 73/78 poate, la cererea unei alte Părţi, să dispună ca o navă împuternicită să arboreze pavilionul unui alt Stat, să fie inspectată şi, dacă se apreciază că cerinţele Codului sunt îndeplinite, să elibereze sau să autorizeze eliberarea certificatului pentru această navă, şi, după caz , să vizeze sau să autorizeze vizarea Certificatului în conformitate cu Codul. Orice certificat astfel eliberat trebuie să conţină o declaraţie care să stabilească că el a fost eliberat la cererea guvernului ţării în care nava este înmatriculată.

   6. 1.5.6 Durata si valabilitatea Certificatului intemaţional de conformitate

      1. 1.5.6.1 Un Certificat internaţional de conformitate pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase va fi eliberat pentru o perioadă specificată de Administraţie, care nu va depăşi 5 aru începând de la data inspecţiei iniţiale sau a inspecţiei periodice.

      2. 1.5.6.2 Nu trebuie permisă nici o prelungire a perioadei de valabilitate de cinci ani a certificatului.

      3. 1.5.6.3 Certificatul îşi va înceta valabilitatea:

         1. .1 dacă inspecţiile nu sunt efectuate în cadrul perioadelor specificate la paragraful 1.5.2;

         2. .2 la trecerea navei sub pavilionul altui Stat. Un certificat nou trebuie eliberat numai dacă guvernul emitent al noului Certificat este pe deplin satisfăcut că nava corespunde cerinţelor subparagrafelor 1.5.3.1 şi 1.5.3.2. În cazul în care are loc un transfer între guvernele contractante, dacă cererea este tăcută într-un interval de 12 luni de la efectuarea transferului, Guvernul Statului al cărui pavilion nava îl arborase anterior, va transmite, cât mai repede posibil Administraţiei copii ale certificatelor cu care nava a fost prevăzută înainte de transfer şi copii ale rapoartelor inspecţiilor pertinente, dacă acestea din urmă sunt disponibile.

Capitolul 2

Capacitatea de supravieţuire a navei şi amplasarea tancurilor de marfă

1. 2.1 Generalităţi

   1. 2.1.1 Navele, care intră sub incidenţa Codului, trebuie să supravieţuiască efectelor normale ale inundării care rezultă după o avarie ipotetică a corpului navei provocată de o forţă exterioară. În plus, pentru a asigura protecţia navei şi a mediului înconjurător, tancurile de marfă trebuie protejate la penetrare în caz de avarie minoră suferită de navă ca urmare, spre exemplu, a unui şoc datorită izbirii de cheu sau de un remorcher, şi să fie protejate, într-o anumită măsură, faţă de o avarie datorată unei coliziuni sau • unei eşuări, prin localizarea lor la distanţe minime determinate, spre interior faţă de bordajul navei. Atât avaria ipotetică cât şi amplasarea tancurilor de marfă în raport cu bordajul navei trebuie să fie dependente de gradul de pericol pe care îl prezintă produsele ce urmează a fi transportate.

   2. 2.1.2 Navele prevăzute de Cod trebuie să fie proiectate în conformitate cu una din următoarele norme:

      1. .1 O navă tipul 1 este o navă cisternă pentru produse chimice destinată transportului produselor prevăzute în capitolul 17, care prezintă riscuri foarte grave pentru mediul înconjurător şi siguranţa navei şi care necesită măsuri maxime de prevenire a unei deversări a acestei mărfi.

      2. .2 O navă de tipul 2 este o navă cisternă pentru produse chimice destinată transportului produselor prevăzute în capitolul 17, care prezintă riscuri grave pentru mediul înconjurător şi siguranţa navei şi care necesită măsuri importante de prevenire a unei deversări a acestei mărfi.

      3. .3 O navă de tipul 3 este o navă cisternă pentru produse chimice destinată transportului produselor prevăzute în capitolul 17, care prezintă riscuri suficient de grave pentru mediul înconjurător şi siguranţa navei şi care necesită măsuri de prevenire a deversărilor de o amploare moderată în scopul creşterii capacităţii de supravieţuire a navei în cazul unei avarii.

         Astfel, o navă de tipul 1 este o navă cisternă destinată transportului produselor considerate ca prezentând cel mai mare risc general, în timp ce navele de tipul 2 şi de tipul 3 sunt destinate transportului produselor care prezintă riscuri cu importanţă progresiv scăzută. In consecinţă, o navă de tipul 1 trebuie să supravieţuiască celei mai severe norme de avarie, iar tancurile sale de marfă navei trebuie să fie amplasate la distanţa maximă prevăzută în raport cu bordajul exterior.

   3. 2.1.3 Tipul de navă cerut pentru transportul fiecărui produs este indicat în coloana „e" a

      tabelului de la capitolul I 7.

   4. 2.1.4 Dacă o navă este destinată să transporte mai mult de un produs dintre cele enumerate în capitolul 17, norma de avarie trebuie să corespundă acelui produs care are cele mai severe cerinţe referitor la tipul de navă. Totuşi, cerinţele privind amplasarea fiecărui tanc de marfă sunt acelea pentru tipurile de navă prevăzute pentru respectivele produse care urmează a fi transportate.

2. 2.2 Bordul liber şi stabilitatea în stare intactă

   1. 2.2.1 Navelor prevăzute de Cod li se poate atribui un bord liber mtrum autorizat de către Convenţia internaţională asupra liniilor de încărcare în vigoare. Totuşi, pescajul corespunzător bordului liber atribuit nu trebuie să fie mai mare decât pescajul maxim autorizat de acest Cod.

   2. 2.2.2 Stabilitatea navei în toate condiţiile de navigaţie pe mare trebuie să corespundă unei norme considerate acceptabilă de către Administraţie.

   3. 2.2.3 Pentru a calcula efectul suprafeţelor libere a lichidelor consumabile pentru cazurile de încărcare, trebuie să se considere că, pentru fiecare tip de lichid, cel puţin o pereche de tancuri laterale sau un singur tanc central are o suprafaţă liberă şi tancul sau combinaţia de tancuri care va fi luată în considerare trebuie să fie aceea unde efectul suprafeţei libere este cel mai mare. Efectul suprafeţei libere în compartimentele neavariate trebuie să fie calculat în conformitate cu o metodă considerată acceptabilă de către Administraţie.

   4. 2.2.4 În mod normal, balastul solid nu trebuie folosit în spaţiile dublului fund din zona de marfă. Totuşi, dacă din considerente de stabilitate, amplasarea balastului solid în aceste spaţii devine inevitabilă, dispunerea acestui balast trebuie să fie dictată de necesitatea asigurării faptului că sarcinile de şoc care rezultă din avarierea fundului nu sunt transmise direct la structura tancului de marfă.

   5. 2.2.5 Comandantul navei trebuie să primească Informaţia asupra încărcării şi stabilităţii navei. Această Informaţie trebuie să conţină detalii referitoare la cazurile tipice de exploatare şi la cazurile de navigatie în balast, prevederile pentru evaluarea altor cazuri de încărcare şi un rezumat al informaţiil r referitoare la capacitatea de supravieţuire a navei. În plus, Informaţia trebuie să conţină suficiente date pentru a-i permite comandantului să încarce şi să exploateze nava în siguranţă şi în conformitate cu uzanţele maritime.

3. 2.3 Orificiile de evacuare prin bordaj situate sub puntea de bord liber

   1. 2.3.1 Instalarea şi comanda valvulelor pentru evacuările prin bordaj, care provin din spaţiile situate sub puntea de bord liber sau din spaţiile limitate de suprastructuri şi rufuri situate pe puntea de bord liber şi prevăzute cu uşi etanşe la apă, trebuie să corespundă cerinţelor regulii pertinente a Convenţiei internaţionale asupra liniilor de încărcare în vigoare, cu excepţia faptului că alegerea valvulelor trebuie să se limiteze la:

      1. .1 o valvulă automată cu reţinere, cu un dispozitiv direct de închidere acţionat dintr-un loc situat deasupra punţii de bord liber; sau

      2. .2 dacă distanţa verticală dintre linia de plutire de încărcare de vară şi extremitatea interioară a tubulaturii de evacuare este mai mare de 0,01 L, două valvule automate cu reţinere rară dispozitiv direct de închidere, cu condiţia ca valvula din interior să fie mereu accesibilă pentru examinare în condiţii de exploatare.

   2. 2.3.2 În sensul acestui capitol expresiile „plutire la încărcare maximă de vară "şi „punte de bord liber" au semnificaţiile aşa cum sunt definite în Convenţia internaţională asupra liniilor de încărcare în vigoare.

   3. 2.3.3 Valvulele automate cu reţinere menţionate la subparagrafele 2.3.1.1 şi 2.3.1.2 trebuie să fie pe deplin eficiente pentru a împiedica pătrunderea apei în navă, ţinând cont de cerinţele pentru afundare, asietă şi bandare prevăzute la secţiunea 2.9 referitoare la supravieţuire, şi trebuie să corespundă normelor recunoscute.

4. 2.4 Cazuri de încărcare

   Capacitatea de supravieţuire a navei după avarie trebuie să fie analizată pe baza informaţiilor comunicate Administraţiei pentru toate cazurile de încărcare prevăzute şi variaţiile de pescaj şi asietă. Nu se va ţine cont de cazurile de navigaţie în balast, când nava cisternă pentru transportul produselor chimice nu transportă produsele vizate de Cod sau transportă numai reziduuri ale acestor produse.

5. 2.5 Ipoteze referitoare la avarie

   1. 2.5.1 Dimensiunile maxime ale avariei ipotetice trebuie să fie următoarele:

      1. .1 Avarie de bordaj

         1. 1.1 Extindere longitudinală

            1/3 L213 sau 14,5m, luându-se valoarea mai mică

         2. 1.2

         3. 1.3

            Extindere transversală:

            (măsurată de la bordaj perpendicular pe diametral, la nivelul liniei de încărcare de vară) Extindere verticală:

            B/5 sau 11,Sm, luându-se planul valoarea mai mică

            în sus nelimitat

            (de la linia teoretică a învelişului fundului în planul diametral)

      2. .2

.2.1

.2.2

.2.3

Avarie de fund:

Extinderea longitudinală:

Extinderea transversală:

Extinderea verticală

Pe o lungime de 0,3 L măsurată de la perpendiculara prova a navei

1/3 L213 sau 14,5m, luându-se valoarea mai

mică

B/6 sau 10 m

luându-se valoarea mai mică

B/15 sau 6 m,

luându-se valoarea mai mică (măsurată de la linia teoretică a învelişului fundului în planul diametral (vezi 2.6.2)

Pe orice parte a navei

1/3 L213 sau 5m, luându-se valoarea mai mică

B/6 sau 5m, luându-se valoarea mai mică

B/15 sau 6m,

luându-se valoarea mai mică (măsurată de la. linia teoretică a învelişului fundului în planul diametral (vezi 2.6.2)

1. 2.7.3 Dacă avaria penetrează un tanc care conţine lichid, trebuie să se considere că lichidul acestui compartiment este complet pierdut şi înlocuit cu apă de mare până la nivelul de echilibru final.

2. 2.7.4 Fiecare perete despărţitor etanş la apă situat în zona de extindere maximă a avariei, care a fost definit la paragraful 2.5.1 şi care se consideră că a suferit o avarie în poziţiile indicate la paragraful 2.8.1, trebuie considerat avariat. Dacă avarie este mai mică decât dimensiunea maximă ce va fi luată în considerare în conformitate cu prevederile paragrafului 2.5.2, numai pereţii despărţitori sau o combinaţie dintre aceşti pereţi etanşi la apă situaţi în interiorul acestei zone de avarie de dimensiuni mici, trebuie să fie consideraţi avariaţi.

3. 2.7.5 Nava trebuie să fie proiectată în aşa fel încât să se reducă inundarea asimetrică până la un nivel minim compatibil cu dispunerile eficiente.

4. 2.7.6 Dispozitivele de echilibrare care necesită mijloace mecanice cum ar fi valvulele sau tubulaturile de echilibrare, dacă există, nu trebuie să fie luate în considerare la reducerea unghiului de bandare sau la asigurarea stabilităţii reziduale minime conform cerinţelor de la 2.9, ci trebuie asigurată o stabilitate reziduală suficientă în toate stadiile de echilibrare. Spaţiile care sunt legate prin canale cu secţiune mare pot fi considerate drept spaţii comune.

5. 2.7.7 Dacă tubulaturile, canalele, puţurile sau tunelurile se situează în limitele avariei ipotetice, aşa cum s-a definit la 2.5, trebuie luate măsuri pentru ca inundarea progresivă să nu se extindă la alte compartimente decât cele considerate a fi inundate în fiecare caz de avarie.

6. 2.7.8 Nu trebuie să se ţină cont de flotabilitatea suprastructurilor situate direct deasupra bordajului avariat. Totuşi, părţile neinundate ale suprastructurilor situate în afara zonei de extindere a avariei pot să fie luate în considerare cu condiţia ca:

   1. .1 ele să fie separate de spaţiul avariat prin pereţi etanşi la apă şi să corespundă cerinţelor paragrafului 2.9.3 în ceea ce priveşte aceste spaţii intacte; şi

   2. .2 deschiderile practicate în aceşti pereţi despărţitori să poată fi închise prin intermediul uşilor glisante etanşe la apă acţionate de la distanţă, iar deschiderile neprotejate să nu fie imersate în intervalul minim de stabilitate reziduală prevăzut la 2.9; totuşi, se poate permite imersarea oricăror altor deschideri prevăzute cu închidere etanşă la intemperii.

1. 2.8 Norme referitoare la avarie

   1. 2.8.1 Navele trebuie să poată supravieţui avariilor prevăzute la secţiunea 2.5, ţinând cont de ipotezele referitoare la inundare din secţiunea 2.7, având o extindere determinată de tipul navei conform următoarelor norme:

      1. .1 O navă de tipul 1 trebuie să suporte o avarie oriunde pe lungimea sa;

      2. .2 O navă de tipul 2 cu lungimea mai mare de 150 m trebuie să suporte o avarie oriunde pe lungimea sa;

      3. .3 O navă de tipul 2 cu o lungime mai mică sau egală cu 150 m trebuie să poată suporta o avarie oriunde pe lungimea sa, fără ca aceasta să afecteze vreunul dintre cei doi pereţi care delimitează o încăpere de maşini amplasată la pupa navei;

      4. .4 O navă de tipul 3 cu o lungime mai mare de 225 m trebuie să poată suporta o avarie în orice punct de pe lungimea sa;

      5. .5 O navă de tipul 3 cu o lungime mai mare sau egală cu 125 m, dar care nu depăşeşte lungimea de 225 m, trebuie să poată suporta o avarie oriunde pe lungimea sa, rară ca aceasta să afecteze vreunul dintre cei doi pereţi care limitează o încăpere de maşini amplasată la pupa navei;

      6. .6 O navă de tipul 3 cu o lungime mai mică de 125 m trebuie să poată suporta o avarie oriunde pe lungimea sa, fără ca aceasta să afecteze încăperea de maşini în cazul în care este situată în pupa navei. Totuşi, Administraţia trebuie să ţină seama de capacitatea navei de a supravieţui inundării încăperii de maşini.

   2. 2.8.2 În cazul navelor mici de tipul 2 şi 3, care nu corespund în întregillle cerinţelor pertinente: ale paragrafelor 2.8.1.3 şi 2.8.1.6, Administraţia poate acorda derogări speciale numai dacă sunt luate măsuri pentru asigurarea unui grad de siguranţă echivalent. Natura acestor măsuri alternative trebuie aprobată şi menţionată clar, iar documentele aferente trebuie puse la dispoziţia Administraţiei portuare. Orice derogare de acest tip trebuie menţionată legal în Certificatul internaţional de conformitate la care se referă paragraful 1.5.4.

2. 2.9 Cerinţe referitoare la supravieţuire

   1. 2.9.1 Navele care fac obiectul Codului trebuie să poată supravieţui avariei ipotetice specificate la

      2.5 în conformitate cu nonnele prevăzute Ia 2.8, în condiţii de echilibru stabil şi trebuie să corespundă unnătoarelor criterii :

   2. 2.9.2 În fiecare stadiu de inundare:

      1. .1 linia de plutire, ţinând cont de afundare, bandare şi asietă, trebuie să fie situată sub marginea inferioară a oricărei deschideri prin care se poate produce o inundare progresivă sau o inundare rapidă. Aceste deschideri trebuie să includă tubulaturile de aerisire şi deschiderile care sunt închise cu ajutorul uşilor sau capacelor etanşe la intemperii şi se pot exclude acele deschideri închise prin capacele gurilor de vizitare cu soclu şi fără soclu etanşe la apă, capacele mici etanşe la apă ale gurilor tancurilor de marfă care menţin o etanşeitate ridicată a punţii, uşile glisante etanşe la apă, acţionate de la distanţă şi hublourile de bordaj de tip fix;

      2. .2 unghiul maxim de bandare datorat inundării asimetrice nu trebuie să depăşească 25°; totuşi acest unghi poate să atingă 30°, dacă puntea nu intră în apă;

      3. .3 stabilitatea reziduală în timpul stadiilor intermediare de inundare va fi satisfăcătoare din punct de vedere al Administraţiei. Totuşi, ea nu trebuie să fie niciodată semnificativ mai mică decât cea prevăzută la 2.9.3.

   3. 2.9.3 În situaţia finală de echilibru după inundare :

1. .1 diagrama braţelor de redresare va avea o extindere minimă de 20 °c dincolo de poziţia de echilibru în corelaţie cu un braţ maxim de redresare rezidual de cel puţin O,1 m pe un interval de 20°; aria cuprinsă sub diagrama braţelor de redresare nu va fi mai mică de 0,0175 m rad. Deschiderile neprotejate nu trebuie să intre în apă atunci când unghiul de înclinare al navei se situează în acest interval, în afară de cazul în care spaţiul respectiv se consideră inundat. În cadrul acestui interval se permite intrarea în apă a oricărei deschideri menţionate în paragraful 2.9.2.1 şi a altor deschideri care pot fi închise etanş Ia intemperii; şi

2. .2 sursa de energie de avarie trebuie să fie în stare de funcţionare.

Capitolul 3

Amenajarea navei

1. 3.1 Separarea mărfii

   1. 3.1.1 Dacă nu se prevede în mod expres altfel, tancurile care conţin o marfă sau reziduuri de marfă care fac obiectul Codului, trebuie să fie separate de încăperile de locuit, serviciu şi de încăperile de maşini şi tancurile de apă potabilă şi spa ile destinate proviziilor pentru consumul uman, printr-un coferdam, un spaţiu gol, un compartiment de pompe marfă, un compartiment de pompe, un tanc gol, un tanc de combustibil lichid sau alte spaţii similare.

   2. 3.1.2 Mărfurile, reziduurile de marfă sau amestecurile ce conţin mărfuri, care reacţionează într- un mod periculos cu alte mărfuri, alte reziduuri sau alte amestecuri trebuie :

      1. .1 să fie separate faţă de aceste „alte mărfuri" printr-un coferdam, un spaţiu gol, un compartiment de pompe de marfă, un compartiment de pompe, un tanc gol sau un tanc care conţine o marfă reciproc compatibilă;

      2. .2 să aibă pompe şi instalaţii de tubulaturi separate care să nu treacă prin alte tancuri de marfă conţinând aceste mărfuri, dacă nu sunt amplasate într-un tunel; şi

      3. .3 să aibă instalaţii de aerisire tancuri individuale.

   3. 3.1.3 Tubulatura de marfă nu trebuie să treacă prin nici o încăpere de locuit, de serviciu sau încăpere de maşini alta decât compartimentele pompelor de marfă sau compartimentele de pompe.

   4. 3.1.4 Mărfurile care fac obiectul Codului nu trebuie să fie transportate în nici unul din tancurile picului prova sau picului pupa.

2. 3.2 Încăperi de locuit, de serviciu, Încăperi de maşini şi posturi de comandă

   1. 3.2.1 Nici o încăpere de locuit, de serviciu sau nici un post de comandă nu se va amplasa în interiorul zonei de marfă, cu excepţia amplasării deasupra unei nişe a compartimentului pompelor de marfă sau a unei nişe a compartimentului de pompe, în conformitate cu prevederile regulii II- 2/56 a Amendamentelor SOLAS din 1983, şi nici un tanc de marfă sau reziduuri de marfă nu se va amplasa în pupa extremităţii prova a oricărei încăperi de locuit.

   2. 3.2.2 În scopul protecţiei la pericol datorat vaporilor periculoşi, trebuie să se acorde o atenţie specială amplasării orificiilor de aspiraţie şi a deschiderilor în încăperile de locuit, de serviciu, în încăperile de maşini şi în posturile de comandă în raport cu tubulatura instalaţiei de marfă, instalaţia de aerisire de la tancurile de marfă şi cu evacuările din încăperile de maşini care provin de la dispozitive de ardere a gazelor.

   3. 3.2.3 Intrările, aerisirile şi deschiderile încăperilor de locuit, ale încăperilor de serviciu, de maşini şi ale posturilor de comandă nu trebuie să fie orientate spre zona de marfă Ele trebuie să fie situate în pupa peretelui transversal care se află înspre zona de marfă şi/sau pe pereţii laterali ai suprastructurii sau ai rufului, ori pe ambele, la o distanţă cel puţin egală cu 4% din lungimea (L) a

      navei, dar nu mai puţin de 3 m de la extremitatea suprastructurii sau a rufului dinspre zona de marfă. Totuşi, această distanţă nu trebuie să depăşească 5 m. În limitele menţionate mai sus nu se va amplasa nici o uşă, dar se permite amplasarea acelor uşi de la spaţiile care nu au acces în încăperile de locuit şi d serviciu şi a posturilor de comandă, ca de exemplu, uşile pentru postul de comandă al mărfii··şi mag1lziile de materiale. Dacă sunt prevăzute astfel de uşi, izolaţia pereţilor încăperilor

      trebuie să fie de clasă „A-60". Se pot prevedea panouri demontabile prinse în şuruburi care să permită scoaterea echipamentelor, în limitele specificate mai sus. Uşile şi ferestrele timoneriei pot fi amplasate în limitele specificate mai sus în măsura în care ele sunt concepute să asigure etanşeitatea rapidă şi eficientă la gaze şi Ia vapori a timoneriei. Ferestrele şi hublourile dinspre zona de marfă şi din bordurile suprastructurii şi rufurilor, prevăzute în limitele specificate mai sus, trebuie să fie de tip fix (Îară să se poată deschide). Aceste hublouri situate la primul nivel de pe puntea principală, trebuie prevăzute în interior cu capace din oţel sau alt material echivalent.

3. 3.3 Compartimentele pompelor de marfă

   1. 3.3.1 Compartimentele pompelor de marfă trebuie amenajate astfel încât să permită:

      1. .1 trecerea liberă, în orice moment, de Ia orice platformă a scării şi de la paiol; şi

      2. .2 accesul liber, la toate valvulele necesare pentru manipularea mărfii, a unei persoane purtând echipamentul personal de protecţie prevăzut.

   2. 3.3.2 Trebuie să se prevadă dispozitive permanente pentru ridicarea unei persoane rănite cu ajutorul unei parâme de salvare evitând orice obstacol proeminent.

   3. 3.3.3 Trebuie instalate mâini curente pe toate scările şi platformele.

   4. 3.3.4 Scările de acces normal nu trebuie să fie instalate vertical şi trebuie să fie prevăzute cu platforme la intervale corespunzătoare.

   5. 3.3.5 Trebuie prevăzute mijloace pentru a permite drenarea şi eliminarea oricărei scurgeri susceptibilă să se producă la pompele de marfă şi valvulele din compartimentele pompelor de marfă. Instalaţia de santină care deserveşte compartimentul pompelor de marfă, va fi comandată din exteriorul compartimentului. Trebuie prevăzute unul sau mai multe tancuri de reziduuri destinate depozitării apei de santină contaminate sau apei de la spălarea tancurilor. Trebuie prevăzută o cuplare cu uscatul prin intermediul unui racord standard sau alt dispozitiv, pentru transferul lichidelor contaminate la instalaţiile de colectare de la uscat.

   6. 3.3.6 Trebuie prevăzute manometre pentru măsurarea presmnn de refulare a pompelor, în exteriorul compartimentului pompelor de marfă.

   7. 3.3.7 Dacă mecanismul este acţionat printr-o linie de arbori care traversează un perete sau o punte, trebuie să se prevadă Ia trecerea prin perete sau punte etanşări la gaze a căror etanşeitate este menţinută printr-o ungere eficientă sau alte metode care să asigure durabilitatea etanşării la gaze.

4. 3.4 Accesul la spaţiile din zona de marfă

   1. 3.4.1 Accesul la coferdamuri, tancuri de balast, tancuri de marfă şi alte spaţii din zona de marfă trebuie să se facă direct de pe puntea deschisă şi de o manieră astfel încât să permită inspectarea completă a acestor spaţii. Accesul la spaţiile dublului fund se poate face printr-un compartiment al pompelor de marfă, un compartiment de pompe, un coferdam adânc, un tunel de tubulaturi sau prin compartimente similare, cu condiţia de a se ţine seama de aspectele privind ventilarea.

   2. 3.4.2 Deschiderile, tambuchiurile sau gurile de vizitare orizontale şi care sunt destinate accesului, trebuie să aibă dimensiuni suficiente pentru a permite unei persoane purtând un aparat de respiraţie autonom cu aer şi un echipament de protecţie, să urce sau să coboare orice scară fără să fie incomodat şi de asemenea, să permită ridicarea unei persoane rănite pornind din partea cea mai

      de jos a spaţiului considerat. Dimensiunile minime ale acestor deschideri trebuie să fie de 600 x 600 mm.

   3. 3.4.3 Deschiderile verticale de acces sau gurile de vizitare care permit traversarea spaţiului pe toată lungimea şi lăţimea sa trebuie să aibă o deschidere minimă de 600 x 800 mm si să fie situate la o înălţime de cel mult 600 mm de la tabla fundului, dacă nu sunt prevăzute grătare sau alte reazeme pentru picioare .

   4. 3.4.4 În cazuri speciale, Administraţia poate accepta dimensiuni mai mici dacă se poate demonstra, spre satisfacerea Administraţiei, că este posibilă trecerea pnn acele deschideri sau evacuarea unei persoane rănite.

5. 3.5 Instalat.ii de santină s.i balast

   1. 3.5.1 Pompele, tubulaturile de balast, tubulaturile de aerisire şi alte echipamente similare care deservesc tancurile de balast permanent trebuie să fie independente de echipamentul similar care deserveşte tancurile cu marfă si de însăşi tancurile de marfă. Traseele de descărcare pentru tancurile de balast permanent situate în imediata vecinătate a tancurilor de marfă trebuie să fie instalate în afara încăperilor de maşini şi a încăperilor de locuit. Traseele de umplere pot fi instalate în încăperile de maşini cu condiţia ca aceste trasee să asigure umplerea de la nivelul punţii tancului şi să fie prevăzute cu valvule cu reţinere.

   2. 3.5.2 Umplerea cu balast a tancurilor de marfă se poate efectua de la nivelul punţii cu ajutorul pompelor ce deservesc tancurile de balast, cu condiţia ca tubulatura de umplere să nu fie prevăzută cu nici un racord permanent la tancurile sau tubulatura de marfă şi acestea să fie prevăzute cu valvule cu reţinere.

   3. 3.5.3 Instalaţiile de santină pentru compartimentele pompelor de marfă, compartimente pompe, spaţii goale, tancuri de reziduuri, tancuri din dublul fund şi compartimente similare trebuie să fie amplasate în întregime în zona de marfă, cu excepţia spaţiilor goale, a tancurilor din dublul fund şi a tancurilor de balast care se separă de tancurile care conţin marfă sau reziduuri de marfă printr-un perete etanş dublu.

6. 3.6 Marcarea pompelor şi a tubulaturilor

   Trebuie luate măsuri de marcare distinctă a pompelor, valvulelor şi traseelor de tubulaturi în scopul identificării rolului pe care îl au şi a tancurilor pe care acestea le deservesc.

7. 3.7 Instalaţii de încărcare şi descărcare pe la prova sau pupa navei

   1. 3.7.1 Tubulatura de marfă poate fi instalată astfel încât să permită încărcarea şi descărcarea navei pe la prova sau pupa navei. Nu sunt permise instalaţiile de tip detaşabil.

   2. 3.7.2 Instalaţiile de încărcare şi descărcare pe la prova sau pupa nu trebuie să fie utilizate pentru transferul produselor care necesită să fie transportate în nave de tipul 1. Instalaţiile de încărcare şi descărcare de la prova sau pupa nu trebuie să fie utilizate pentru transferul mărfurilor care degajă vapori toxici ce trebuie să satisfacă cerinţele paragrafului 15.12.1, dacă Administraţia nu le aprobă în mod special.

   3. 3.7.3 Suplimentar la secţiunea 5.1 trebuie aplicate şi următoarele prevederi:

      1. .1 Tubulatura situată în exteriorul zonei de marfă va fi amplasată la cel puţin 760 mm de bordaj în interiorul navei pe puntea deschisă. Această tubulatură va fi uşor de identificat şi prevăzută cu o valvulă cu închidere la cuplarea acesteia cu tubulatura instalaţiei de marfă din interiorul zonei de marfă. În această zonă ea trebuie să permită separarea cu ajutorul unei tubulaturi scurte demontabile de cuplare şi al flanşelor oarbe când tubulatura nu este utilizată.

      2. .2 Racordul de cuplare cu uscatul trebuie să fie prevăzut cu o valvulă cu închidere şi cu o flanşă oarbă.

      3. .3 Tubulatura va fi prevăzută cu îmbinări sudate cap la cap cu pătrundere completă şi complet radiografiate. Îmbinările cu flanşe sunt permise numai la tubulaturile situate în zona de marfă şi în cea a racordurilor de cuplare cu uscatul.

      4. .4 Trebuie prevăzute mijloace de protecţie la împroşcarea cu• lichid la cuplările menţionate în aliniatul .1, cum ar fi tăvi colectoare cu un volum suficient şi mijloace pentru evacuarea scurgerilor din tăvi.

      5. .5 Trebuie luate măsuri în vederea autodrenării tubulaturii spre zona de marfă şi de preferat, într-un tanc de marfă. Administraţia poate accepta şi alte tipuri de măsuri pentru drenarea tubulaturii.

      6. .6 Trebuie luate măsuri în vederea purjării unei asemenea tubulaturi după utilizare si menţinerii lor în siguranţă la gaz când nu sunt utilizate. Tubulaturile de aerisire racordate la dispozitivul de purjare trebuie să fie amplasate în zona de marfă. Îmbinările respective cu tubulatura trebuie să fie prevăzute cu o valvulă cu închidere şi o flanşă oarbă.

   4. 3.7.4 Intrările, aerisirile şi deschiderile încăperilor de locuit, încăperilor de serviciu, încăperilor de maşini şi posturilor de comandă nu trebuie să fie orientate spre amplasamentul racordului de legătură cu uscatul al instalaţiile de încărcare si descărcare pe la prova si pupa. Ele trebuie să fie situate pe peretele lateral al suprastructurii sau al rufului la o distanţă egală cu cel puţin 4% din lungimea navei, dar nu mai mică de 3 m, de la extremitatea suprastructurii sau a rufului care se află înspre amplasamentul racordului de legătură cu uscatul al instalaţiilor de încărcare şi descărcare pe la prova sau pupa. Totuşi, această distanţă nu e nevoie să depăşească 5 m. Hublourile dinspre amplasamentul racordului de legătură cu uscatul şi cele amplasate pe pereţii laterali ai suprastructurii sau rufului, în limita de distanţă mai sus menţionată, trebuie să fie de tip fix (fără posibilitate de deschidere). Suplimentar, în timpul utilizării instalaţiilor de încărcare şi descărcare pe la prova sau pupa, toate uşile, porţile şi alte deschideri din bordul corespunzător al suprastructurii sau rufului trebuie să fie menţinute închise. În cazul navelor mici, care nu corespund prevederilor paragrafului 3.2.3 şi ale acestui paragraf, Administraţia poate aproba derogări de la prevederile mai sus menţionate.

   5. 3.7.5 Tubulaturile de aerisire şi alte deschideri ale spaţiilor închise care nu sunt menţionate în paragraful 3.7.4 trebuie să fie protejate contra jeturilor de lichid care pot proveni de la un furtun sau de la o cuplare care suferă o explozie.

   6. 3.7.6 Căile de evacuare nu trebuie să se termine în zona ramelor cerute la paragraful 3.7.7 sau la o distanţă mai mică de 3 m dincolo de aceste rame.

   7. 3.7.7 Trebuie instalate rame continue cu înălţimi corespunzătoare, pentru a reţine orice deversări pe punte şi la distanţă faţă de zonele încăperilor de locuit şi de serviciu.

   8. 3.7.8 Echipamentul electric situat în interiorul ramelor cerute de paragraful 3.7.7 sau pe o distanţă de 3 m dincolo de aceste rame trebuie să corespundă cerinţelor capitolului 1O.

3. 7.9 Instalaţiile pentru stingerea incendiului în zonele de încărcare şi descărcare pe la prova sau pupa, trebuie să corespundă paragrafului 11.3.16.

3.7.10 Trebuie să fie prevăzute mijloace de comunicare între postul de control marfă şi amplasamentul racordului de legătură cu uscatul şi, dacă este necesar, trebuie să fie aprobate din punct de vedere al siguranţei. Trebuie luate măsuri pentru oprirea de la distanţă a pompelor de marfă din zona de amplasare a racordului de legătură cu uscatul.

Capitolul 4

Stocarea mărfii

1. 4.1 Definiţii

   4.1.l Tanc independent este un tanc de stocare a mărfii, care nu are elemente comune cu structura corpului navei sau care nu face parte din această structură. Un tanc independent este construit şi instalat în aşa fel încât să nu fie supus, dacă este posibil, tensiunilor care rezultă din solicitările sau mişcările corpului alăturat (sau în orice caz să fie minime). Un tanc independent nu este esenţial pentru integritatea structurală a corpului navei.

   4.l.2 Tanc structural este un tanc de stocare a mărfii care face parte din structura corpului navei şi care este solicitat în aceeaşi manieră şi de aceleaşi sarcini care se exercită pe structura adiacentă a corpului navei. În mod normal, tancul structural este esenţial pentru integritatea structurală a corpului navei.

   4.1.3 Tanc cu golire gravitaţională este un tanc la care presiunea efectivă de calcul nu este mai mare de O,7 bar la partea superioară a tancului. Un tanc cu golire gravitaţională poate fi de tip independent sau integral. Tancul cu golire gravitaţională trebuie construit şi încercat în conformitate cu normele recunoscute, ţinând cont de temperatura de transport şi densitatea relativă a mărfii.

   4.l.4 Tanc de presiune este un tanc cu presiunea efectivă de calcul mai mare de O,7 bar. Un tanc de presiune trebuie să fie independent şi să aibă o configuraţie care să permită aplicarea criteriilor de proiectare a recipientele sub presiune, în conformitate cu normele recunoscute.

2. 4.2 Cerinţe pentru tipul de tanc aferent produselor individuale

Atât cerinţele pentru instalaţiile construcţiei, cât şi cele de proiectare pentru tipurile de tanc destinat produselor individuale, sunt indicate în coloana ,/"a tabelului din Capitolul 17.

Capitolul 5

Transferul mărfii

1. 5.1 Eşantionajul ţevilor

   1. 5.1.1 Sub rezerva prevederilor paragrafului 5.1.4, grosimea (t) a peretelui ţevilor nu trebuie să fie mai mică decât cea determinată cu formula :

      unde:

      t b c

      0

      t=--- [mm]

      1-

      100

      to= grosimea teoretică

      t0 =PD/(20Ke P) [mm]

      în care:

      P = presiunea de calcul, (bar), menţionată la paragraful 5.1.2

      D = diametrul exterior, (mm)

      K = tensiunea admisibilă, (N/mm2), menţionată la paragraful 5.1.S

      e = coeficientul de eficienţă egal cu 1,O pentru ţevile trase şi pentru ţevile sudate longitudinal sau elicoidal, livrate de producători autorizaţi pentru ţevi sudate, care sunt considerate echivalente tevilor trase, în cazul în care se efectuează o examinare nedistructivă a sudurilo conform normelor recunoscute. În celelalte cazuri, un coeficient de eficienţă mai mic de 1,0, conform normelor recunoscute, poate fi cerut în funcţie de procesul de fabricaţie.

      b = adaos la îndoire (mm). Valoarea lui b trebuie să fie aleasă în aşa fel încât tensiunea calculată în ţeava îndoită, datorată doar presiunii interne, nu trebuie să depăşească tensiunea admisibilă. Dacă această justificare nu se face, b trebuie să fie:

      =b Dto [mm]

      2,5,

      în care:

      r = raza medie de îndoire, (mm)

      c = adaos de coroziune (mm). Dacă se prevede posibilitatea unei corodări sau eroziuni, grosimea peretelui ţevii trebuie să fie majorată peste valoarea cerută de alte cerinţe de calcul.

      a = toleranţa negativă la grosimea ţevii din procesul de fabricaţie, (%)

      5.l.2 Presiunea de calcul P care figurează în formula pentru t0din paragraful S.l.l este presiunea maximă măsurată la care instalaţia poate fi menţinută în funcţiune, ţinând seama de presiunea maximă măsurată a oricărei supape de siguranţă din instalaţie.

      1. 5.1.3 Tubulatura şi elementele din cadrul instalaţiei de tubulaturi care nu sunt protejate de o supapă de siguranţă sau care pot fi izolate de supapele lor de siguranţă, trebuie astfel concepute încât să poată rezista, cel puţin, la cea mai ridicată din următoarele valori:

         1. .1 pentru tubulaturi şi elemente de tubulaturi susceptibile să conţină o cantitate de lichid, la presiunea vaporilor saturaţi la 45°C;

         2. .2 presiunea de reglare a supapelor de siguranţă, de descărcare de pe refularea pompelor aferente;

         3. .3 înălţimea de pompare totală, maximă posibilă, a pompelor de descărcare aferente dacă pe refularea pompei nu este montată valvula de siguranţă.

      2. 5.1.4 Presiunea efectivă de calcul nu trebuie să fie mai mică de 10 bar, cu excepţia conductelor cu extremitate deschisă pentru care această presiune nu trebuie să fie mai mică de 5 bar.

      3. 5.1.5 În cazul ţevilor, tensiunea admisibilă K, care va fi luată în considerare în formula pentru to

      de la paragraful 5.1.1, este cea mai mică dintre următoarele valori:

      R,,.

      sau Re

      A B

      unde:

      Rrn rezistenţa minimă de rupere la temperatura ambiantă (N/mm2);

      Re limita minimă de curgere la temperatura ambiantă (N/mm2). Dacă pe curba tensiune­ deformare nu apare un domeniu de curgere, se consideră ca limită de curgere tensiunea la care alungirea este de 0,2%.

      Valorile pentru A şi B trebuie să fie cel puţin egale cu: A= 2,7 şi B= 1,8.

      1. 5.1.6.1 Grosimea minimă a pereţilor ţevilor trebuie să corespundă normelor recunoscute.

      2. 5.1.6.2 Dacă, din punct de vederea al rezistenţei mecanice, este necesară prevenirea avanem, deformării, încovoierii sau flambajului excesiv al ţevilor datorită sarcinilor suplimentare transmise prin suporţi, deformării navei sau altor cauze, grosimea peretelui trebuie majorată faţă de cea prevăzută la paragraful 5.1.1 sau, dacă acest lucru este imposibil de realizat în practică sau determină tensiuni locale excesive, aceste sarcini trebuie reduse, prevenite sau eliminate prin alte metode de proiectare.

      3. 5.1.6.3 Flanşele, valvulele şi alte accesorii trebuie să corespundă normelor recunoscute ţinând seama de presiunea de calcul definită la paragraful 5.1.2.

      4. 5.1.6.4 Pentru flanşele care nu corespund unei norme, dimensiunile flanşelor ş1 şuruburilor respective trebuie să fie considerate satisfăcătoare de către Administraţie.

2. 5.2 Execuţia tubulaturii şi detalii de îmbinare

   1. 5.2.1 Cerinţele prezentei secţiuni se aplică tubulaturii situate în interiorul ş1 m exteriorul tancurilor de marfă. Totuşi se pot accepta derogări de la aceste cerinţe în conformitate cu normele recunoscute pentru tubulaturi deschise şi pentru tubulatura situată în interiorul tancurilor de marfă cu excepţia tubulaturii de marfă care deserveşte alte tancuri de marfă .

   2. 5.2.2 Tubulaturile de marfă trebuie să fie îmbinate prin sudură, excepţie făcând:

      1. .1 cuplările de tip aprobat la valvule şi compensatorii de dilataţie; şi

      2. .2 alte cazuri excepţionale aprobate în mod expres de către Administraţie.

   3. 5.2.3 Se admit unnătoarele cuplări directe, rară flanşe, la tronsoanele de tubulaturi:

      1. .1 În toate cazurile se pot utiliza îmbinări sudate cap la cap cu pătrundere completă la rădăcină.

      2. .2 Îmbinările cu mufe sudate şi sudura aferentă, având dimensiunile considerate satisfăcătoare de către Administraţie, nu trebuie să fie utilizate decât la tubulaturi deschise al căror diametru exterior este mai mic sau egal cu 50 mm. Acest tip de îmbinare nu se va utiliza când se apreciază producerea unei fisurări corozive.

      3. .3 Cuplări filetate, în conformitate cu nonnele recunoscute - utilizabile numai pentru traseele de tubulaturi auxiliare şi tubulaturile destinate aparaturii de măsură şi control cudiametre exterioare de25.mmsau mai mici.

   4. 5.2.4 Pentru preluarea dilataţiei ţevilor în mod nonnal se prevăd lire de dilataţie sau coturi pe traseele de tubulaturi.

      1. .1 Compensatoare cu burduf, în concordanţă cu nonnele recunoscute, pot fi luate în considerare funcţie de situaţie.

      2. .2 Îmbinările cu manşon nu trebuie să fie utilizate.

   5. 5.2.5 Sudarea, tratamentul de încălzire după sudare şi examinarea nedistructivă trebuie să se facă în conformitate cu nonnele recunoscute.

3. 5.3 Cuplări cu flanşe

   1. 5.3.1 Flanşele trebuie să fie de tip cu guler pentru sudare, flanşe libere şi sudate sau pentru mufe sudate. Totuşi, nu trebuie folosite flanşe pentru mufe sudate la o dimensiune nominală mai mare de 50mm.

   2. 5.3.2 Flanşele trebuie să satisfacă nonnele recunoscute în ceea ce priveşte tipul, fabricaţia şi probele lor.

4. 5.4 Cerinţe privind încercarea tubulaturii

   1. 5.4.1 Cerinţele prezentei secţiuni se aplică tubulaturilor situate în interiorul şi în exteriorul tancurilor de marfă. Se poate, totuşi, accepta derogări de la aceste cerinţe, conform normelor recunoscute, pentru tubulatura situată în interiorul tancurilor de marfă şi pentru tubulatura cu extremitate deschisă.

   2. 5.4.2 După asamblare, fiecare circuit de tubulatură de marfă trebuie să fie supus unei încercări hidrostatice la o presiune egală cu cel puţin 1,5 ori presiunea de calcul. Dacă circuitele de tubulaturi sau elementele acestor circuite sunt în întregime fabricate şi echipate cu toate accesoriile, încercarea hidrostatică poate să fie executată înainte de montarea lor la bordul navei. Îmbinările sudate la bordul navei trebuie supuse unei încercări hidrostatice la o presiune egală cu cel puţin 1,5 ori presiunea de calcul.

   3. 5.4.3 După asamblarea la bord, fiecare circuit de tubulaturi pentru marfă trebuie să fie supus la o încercare pentru verificarea scurgerilor la o presiune care depinde de metoda adoptată.

5. 5.5 Amplasarea tubulaturii

   1. 5.5.1 Tubulatura de marfă nu trebuie instalată sub punte între peretele exterior al spaţiilor de depozitare marfă şi bordul navei, dacă nu se poate menţine distanţa suficientă cerută pentru protecţia la avarie (vezi secţiunea 2.6); dar aceste distanţe pot fi reduse în cazul în care avarierea tubulaturii nu ar putea antrena o deversare a mărfii, asigurând, totuşi, un spaţiu suficient pentru inspecţiile prevăzute.

   2. 5.5.2 Tubulatura de marfă amplasată sub puntea principală poate ieşi din tancul pe care-I deserveşte şi să traverseze pereţii tancului sau spaţiile comune care înconjoară tancurile de marfă, tancurile de balast, tancurile goale, compartimentele de pompe sau compartimentele de pompe marfă învecinate (în sens longitudinal sau transversal) cu condiţia, ca pe de o parte ea să fie prevăzută Ia interiorul tancului pe care-I deserveşte cu o valvulă de închidere cu acţionare de pe puntea deschisă şi pe de altă parte că ea să nu producă incompatibilitate între mărfuri, în caz de avarie la tubulatură. În mod excepţional, dacă un tanc de marfă se învecinează cu un compartiment de pompe marfă valvula cu închidere cu acţionare de la distanţă de pe puntea deschisă, poate fi amplasată pe peretele tancului, pe partea compartimentului de pompe marfă, cu condiţia să se prevadă suplimentar o valvulă de închidere între valvula situată pe perete şi pompa de marfă. Se poate, totuşi, instala în afara tancului de marfă o valvulă complet închisă, cu comandă hidraulică, cu condiţia ca această valvulă:

      1. .1 să fie astfel concepută încât să înlăture riscul de scurgere;

      2. .2 să fie montată pe peretele tancului de marfă pe care-I deserveşte;

      3. .3 să fie protejată corespunzător împotriva avariei mecanice;

      4. .4 să fie instalată Ia o distanţă de la bordaj aşa cum se cere pentru protecţia la avarie; şi

      5. .5 să fie manevrată de pe puntea deschisă.

   3. 5.5.3 În orice compartiment al pompelor de marfă, dacă o pompă deserveşte mai mult de un tanc, pe tubulatura aferentă fiecărui tanc trebuie să se prevadă o valvulă de închidere.

   4. 5.5.4 Tubulatura de marfă instalată în tunelele de tubulaturi, trebuie de asemenea să satisfacă cerinţele paragrafelor 5.5. I şi 5.5.2. Tunelurile pentru tubulaturi trebuie să satisfacă toate cerinţele la care sunt supuse tancurile de marfă în ceea ce priveşte construcţia, amplasarea, ventilaţia şi echipamentul electric. Trebuie avut în vedere compatibilitatea mărfurilor în caz de avariere a tubulaturii. Tunelul nu trebuie să aibă alte deschideri decât cele care dau pe puntea deschisă şi în compartimentul pompe marfă sau în compartimentul de pompe.

   5. 5.5.5 Tubulatura de marfă care traversează pereţii trebuie dispusă astfel încât să evite toate tensiunile excesive la pereţi şi nu trebuie să se utilizeze flanşe cu şurub la trecerea prin pereţi.

6. 5.6 Dispozitive de comandă pentru transferul mărfii

   1. 5.6.1. Pentru a permite o comandă adecvată pentru marfă, instalaţiile de transfer pentru marfă trebuie prevăzute cu următoarele elemente:

      1. .1 o valvulă de închidere care să poată fi comandată manual, pe fiecare circuit de încărcare-descărcare a tancului, aproape de locul unde tubulatura pătrunde în tanc;

         dacă se foloseşte o pompă individuală cu acţionare de la distanţă, pentru a descărca conţinutul unui tanc nu este necesar să se prevadă o valvulă de închidere pe circuitul de descărcare a acestui tanc ;

      2. .2 o valvulă de închidere pe fiecare racord de cuplare cu un furtun pentru marfă;

      3. .3 dispozitive de oprire comandate de la distanţă pentru toate pompele de marfă şi echipamentele similare.

   1. 5.6.2 Comenzile care trebuie utilizate în timpul transferului sau în timpul transportului mărfurilor vizate de Cod, altele decât cele ce se găsesc în compartimentul pompelor de marfă, care sunt tratate în alte părţi din Cod, nu trebuie să fie amplasate sub puntea deschisă.

   2. 5.6.3 Pentru anumite produse, cerinţele suplimentare apiicabile controlului transferului mărfii sunt indicate în coloana „o" a tabelului din capitolul 17.

7. 5.7 Furtun urile de marfă ale navei

   1. 5.7.1 Furtunurile pentru lichid şi vapori utilizate Ia transferul mărfii trebuie să fie compatibile cu marfa şi rezistente la temperatura mărfii.

   2. 5.7.2 Furtunurile supuse la presiunea din tanc sau la presiunea de refulare a pompelor trebuie să fie dimensionate pentru o presiune de rupere cel puţin egală cu de 5 ori presiunea maximă la care va fi supus furtunul în timpul efectuării transferului mărfii.

   3. 5.7.3 Fiecare tip nou de furtun de marfă, împreună cu accesoriile de la extremităţi, trebuie supus unei încercări de prototip Ia o presiune cel puţin egală cu de 5 ori presiunea sa maximă de lucru specificată. În timpul încercării de prototip, temperatura furtunului trebuie să fie egală cu temperatura de serviciu maximă prevăzută. Furtunurile supuse încercării de prototip nu trebuie să fie utilizate pentru lucru în instalaţia de marfă. Prin urmare, înainte de a fi pus în exploatare, fiecare bucată nouă de furtun pentru marfă trebuie ca, după fabricare, să fie supusă la o încercare hidrostatică la temperatura ambiantă, la o presiune cel puţin egală cu de 1,5 ori presiunea sa maximă de lucru specificată, dar nu mai mare de două cincimi din presiunea sa de rupere. Pe furtunuri trebuie marcat cu vopsea sau prin alte mijloace, presiunea sa maximă de lucru specificată şi, dacă furtunul este utilizat la alte temperaturi decât temperatura ambientală a mediului de lucru, temperaturile sale maxime şi minime de lucru, după caz. Presiunea maximă de lucru specificată nu trebuie să fie mai mică de 1O bar.

Capitolul 6

Materiale de construcţie

1. 6.1 Generalităti

   '

   1. 6.1.1 Materialele de construcţie folosite la execu a tancului, precum si a tubulaturii, pompelor, valvulelor, aerisirilor aferente şi materialele pentru îmbinarea acestora, trebuie să reziste la temperatura şi presiunea mărfii transportate conform normelor recunoscute. Oţelul este considerat drept materialul obişnuit de construcţie.

   2. 6.1.2 Dacă este cazul, la alegerea materialului de construcţie se va ţine cont de următoarele elemente:

      1. .1 rezistenţa la efectul de crestătură, la temperatura de exploatare;

      2. .2 efectul de coroziune al mărfii;

      3. .3 posibilitatea apariţiei unor reacţii periculoase între marfă şi materialul de construcţie;

      4. .4 compatibilitatea cu căptuşeala.

2. 6.2 Cerinţe speciale pentru materiale

   1. 6.2.1 Cerinţele speciale aplicabile pentru anumite produse în ceea ce priveşte materialele de constructie sunt indicate în coloana „m" a tabelului din capitolul 17, aşa cum sunt precizate în paragrafele 6.2.2, 6.2.3 şi 6.2.4.

   2. 6.2.2 Următoarele materiale de construcţie nu trebuie utilizate pentru tancuri, tubulaturi, valvule, accesorii şi alte echipamente care ar putea veni în contact cu produse sau vapori ai acestora dacă sunt indicate în coloana „m" a tabelului din capitolul 17.

      NI Aluminiu, cupru, aliaje de cupru, zinc, oţel galvanizat şi mercur N2 Cupru, aliaje de cupru, zinc, oţel galvanizat

      N3 Aluminiu, magneziu, zinc, oţel galvanizat şi litiu N4 Cupru şi aliaje conţinând cupru

      NS Aluminiu, cupru şi aliaje ale acestora

      N6 Cupru, argint, mercur, magneziu şi alte metale susceptibile de a forma acetiluri, precum şi aliajele acestora

      N7 Cupru si aliaje de cupru conţinând cupru mai mult de 1% N8 Aluminiu, zinc, oţel galvanizat şi mercur

   3. 6.2.3 Materialele utilizate în mod normal la aparatele electrice, cum ar fi cuprul, aluminiul şi materialul de izolaţie trebuie să fie pe cât posibil protejate, de exemplu, prin capsulare, pentru a preveni contactul cu vaporii produselor notate cu simbolul Z, în coloana „m" a tabelului din capitolul 17.

   4. 6.2.4 Următoarele materiale de construcţie care ar putea intra în contact cu anumite produse sau vapori ai acestora, trebuie să fie folosite pentru tancuri, tubulaturi, valvule, accesorii şi alte echipamente dacă este indicat în coloana „m" a tabelului din capitolul 17.

      Yl Oţel pe care este aplicată o căptuşeală sau un strat de protecţie corespunzător, aluminiu sau oţel inoxidabil

      Y2 Aluminiu sau oţel inoxidabil pentru concentraţii ale produsului de 98% sau

      mai man

      Y3 Oţel inoxidabil special rezistent la acizi pentru concentraţii ale produsului mai mici de 98%

      Y4 Oţel inoxidabil austenitic masiv

      Y5 Oţel pe care este aplicată o căptuşeală sau un strat de protecţie corespunzător sau oţel inoxidabil

   5. 6.2.5 Materiale de construcţie ce au un punct de topire mai mic de 925°C, precum aluminul şi aliajele acestuia,nu trebuie utilizate pentru tubulatura exterioară folosită în operaţiile de manipulare a mărfii la bordul navelor pentru transportul produselor cu temperatura de inflamabilitate ce nu depăşeşte 60°C (încercare în creuzet închis), dacă aceasta nu este specificat în coloana „m" a tabelul din capitolul 17. Tronsoanele scurte ale tubulaturilor externe conectate la tancurile de marfă pot fi instalate dacă acestea trebuie să fie prevăzute cu izolaţie rezistentă la incendiu.

Capitolul 7

Controlul temperaturii mărfii

1. 7.1 Generalităţi

   1. 7.1.1 Dacă se prevede vreo instalaţie de încălzire sau de răcire a mărfii, ea trebuie construită, instalată şi încercată spre satisfacţia Administraţiei. Materialele utilizate la construcţia dispozitivelor pentru controlul temperaturii trebuie să fie compatibile cu produsele ce urmează a fi transportate.

   2. 7.1.2 Agentul de încălzire sau răcire trebuie să fie de un tip aprobat pentru a fi utilizat cu marfa respectivă. Trebuie să se ţină seama de temperatura de la suprafaţa serpentinelor de încălzire sau a conductelor pentru a se evita reacţii periculoase rezultate dintr-o supraîncălzire sau o răcire excesivă locală a mărfii (vezi de asemenea paragraful 15.13.6).

   3. 7.1.3 Instalaţiile de încălzire sau răcire trebuie să fie prevăzute cu valvule care să izoleze instalaţia pentru fiecare tanc şi să permită reglarea manuală a debitului.

   4. 7.1.4 Orice instalaţie de încălzire sau răcire trebuie să dispună de dispozitive care să permită menţinerea în instalaţie, în orice condiţie, alta decât goală, a unei presiuni superioare presiunii maxime pe care o poate exercita conţinutul tancului de marfă asupra instalaţiei.

   5. 7.1.5 Dispozitivele care trebuie prevăzute pentru măsurarea temperaturii mărfii se aleg astfel:

      1. .1 Dispozitivele utilizate pentru măsurarea temperaturii mărfii trebuie să fie de tip restrictiv sau de tip închis, respectiv când, pentru substanţe individuale se cere un dispozitiv de sondare de tip restrictiv sau închis, aşa cum este indicat în coloana ,l' din tabelul 17.

      2. .2 Un dispozitiv de tip restrictiv pentru măsurarea temperaturii trebuie să corespundă definiţiei dispozitivului restrictiv de sondare indicat în subparagraful 13.1.1.2, de exemplu, un termometru portabil coborât în interiorul unui tub de sondă de tip restrictiv.

      3. .3 Un dispozitiv închis de măsurare a temperaturii trebuie să corespundă definiţiei pentru dispozitivului închis de sondare menţionată în subparagraful 13.1.1.3, de exemplu, un termometru cu citire la distanţă al cărui senzor este amplasat în tanc.

      4. .4 Dacă o supraîncălzire sau o suprarăcire excesivă riscă să determine o situaţie periculoasă, trebuie prevăzut un dispozitiv de alarmă care să supravegheze temperatura mărfii (vezi de asemenea cerinţele de exploatare de la secţiunea 16.6).

   6. 7.1.6 Dacă produsele la care se aplică cerinţele paragrafelor 15.12, 15.12.1 sau 15.12.3 conform indicaţiilor din coloana „o" a tabelului din capitolul 17, se încălzesc sau se răcesc, agentul de încălzire sau de răcire utilizat trebuie să dispună de:

      1. .1 un circuit independent de alte destinaţii ale instalaţiilor navei, cu excepţia unei alte instalaţii de încălzire sau de răcire a mărfii şi care nu pătrunde în încăperea de maşini; sau

      2. .2 un circuit exterior tancului care transportă produse toxice; sau

      3. .3 un circuit în care o parte din agent este prelevat pentru a se verifica dacă nu este contaminat de către marfă, înainte ca agentul să fie recirculat către alte circuite ale navei sau către încăperile de maşini. Echipamentul pentru prelevare trebuie instalat în interiorul zonei de marfă şi să poată detecta prezenţa oricăror mărfuri toxice în curs de încălzire sau răcire. Dacă este utilizată această metodă, fluidul de retur din serpentină trebuie supus unei încercări nu numai la începutul încălzirii sau răcirii unui produs toxic, ci şi de fiecare dată când serpentina este folosită după transportul unui produs toxic neîncălzit sau nerăcit.

2. 7.2 Cerinţe suplimentare

Pentru anumite produse cerinţele suplimentare enunţate la capitolul 15 sunt indicate în coloana „o"

a tabelului din capitolul 17.

Capitolul 8

Aerisirea tancurilor de marfă şi dispozitive de degazare

1. 8.1 Aplicare

   1. 8.1.1. Acest capitol se aplică navelor construite la sau după 1 ianuarie 1994.

      1. 8.1.2 Navele construite înainte de 1 ianuarie 1994 trebuie să satisfacă cerinţele capitolului 8 din prezentul Cod care a fost în vigoare înainte de această dată.

      2. 8.1.3 În sensul acestei reguli, termenul „navă construită" corespunde definiţiei date în regula II- 1/1.3.1 din Convenţia SOLAS 1974, aşa cum a fost amendată.

      3. 8.1.4 Navele construite la sau după 1 iulie 1986 dar înainte de 1 ianuarie 1994 care corespund în totalitate cerinţelor Codului aplicabile la acea dată pot fi considerate ca satisfăcând cerinţele regulii II-2/59 a Convenţiei SOLAS din 1974.

      4. 8.1.5 Pentru navele cărora li se aplică Codul, cerinţele acestui capitol trebuie să se aplice în locul regulilor 11-2/59.1 şi 59.2 ale Convenţiei SOLAS 1974, aşa cum a fost amendată.

2. 8.2 Aerisirea tancurilor de marfă

   1. 8.2.1 Toate tancurile de marfă trebuie să fie prevăzute cu o instalaţie de aerisire corespunzătoare mărfii ce urmează a fi transportată şi aceste instalaţii trebuie să fie independente faţă de tubulaturile de aerisire şi instalaţiile de aerisire ale altor compartimente ale navei. Instalaţiile de aerisira. a

      ......t ncurilor trebuie să fie concepute în aşa fel încât să se reducă la minim posibilitatea acumulării pe punţi ' a vapo-rilor de marfă şi pătrunderii lor în încăperile de locuit, de serviciu şi încăperile de

      maşini şi posturile de comandă şi, în cazul vaporilor inflamabili, să reducă posibilitatea pătrunderii sau acumulării în locurile sau zonele care conţin surse de inflamabilitate. Instalaţiile de aerisire a tancurilor trebuie să fie astfel amplasate încât să se evite pătrunderea apei în tancurile de marfă şi să lase vaporii să iasă direct pe verticală, sub formă de jeturi libere.

   2. 8.2.2 Instalaţiile de aerisire trebuie conectate la partea superioară a fiecărui tanc de marfă şi, în măsura în care este practic posibil, tubulaturile de aerisire pentru marfă, trebuie să se autodreneze înapoi în tancurile de marfă în toate situaţiile normale de funcţionare de canarisire şi asietă. Dacă este necesar să se dreneze tubulaturile de aerisire situate deasupra nivelului oricărei supape de presiune/depresiune trebuie să se monteze robinete de purjare prevăzuţi cu capac sau dop de drenare.

   3. 8.2.3 Trebuie luate măsuri pentru a se asigura că presiunea lichidului din orice tanc nu va depăşi presiunea de calcul a acestuia. În acest scop pot fi acc·eptate alarme de nivel maxim, dispozitive de control pentru preaplin sau supape de descărcare corespunzătoare, împreună cu procedee de măsurare a nivelului şi de umplere a tancurilor. Dacă pentru limitarea suprapresiunilor din tancurile de marfă se foloseşte o valvulă de închidere automată, valvula trebuie să corespundă cerinţelor respective din secţiunea 15.19.

   4. 8.2.4 Dispozitivele de aerisire ale tancurilor trebuie să fie construite şi utilizate astfel încât nici presiunea, nici depresiunea creată în tancurile de marfă pe perioada încărcării sau descărcării să nu depăşească parametrii de calcul ai tancului. La dimensionarea instalaţiei de aerisire a tancurilor se va ţine seama de următorii factori principali:

      1. .1 debitul de calcul de încărcare şi descărcare;

      2. .2 evoluţia evacuării gazelor pe perioada încărcării: pentru aceasta trebuie să se ţină seama de multiplicarea debitului maxim de încărcare printr-un factor egal cu cel puţin 1,25;

      3. .3 densitatea amestecului de vapori a mărfii;

      4. .4 pierderile de presiune în interiorul tubulaturii de aerisire ş1 prin toate valvulele şi accesoriile;

      5. .5 reglaje la presiune/depresiune a dispozitivelor de siguranţă.

   5. 8.2.5 Tubulaturile de aerisire, aferente tancurilor de marfă construite din materiale rezistente la coroziune sau aferente tancurilor căptuşite, sau protejate pentru a rezista mărfurilor speciale din• punct de vedere al aplicării cerinţelor Codului, trebuie să fie de asemenea căptuşite sau protejate cu un material rezistent la coroziune sau construite dintr-un material similar.

   6. 8.2.6 Comandantul trebuie să fie informat asupra debitelor maxime admisibile de încărcare şi descărcare pe fiecare tanc sau grupă de tancuri care sunt compatibile cu caracteristicile de proiectare a instalaţiilor de aerisire.

3. 8.3 Tipuri de instalaţii de aerisire pentru tancuri

1. 8.3.1 O instalaţie de aerisire de tip deschis pentru tancuri înseamnă o instalaţie care nu opune nici o rezistenţă hidraulică, cu excepţia pierderilor de frecare la curgerea liberă a vaporilor de marfă la intrarea sau ieşirea din tanc în timpul operaţiunilor normale. O instalaţie de aerisire de tip deschis poate fi constituită din aerisiri individuale pentru fiecare tanc sau din asemenea aerisiri individuale ce pot fi unite pentru a forma unul sau mai multe colectoare comune, cu luarea în considerare a cerinţelor referitoare la separarea mărfii. În nici un caz nu trebuie montate valvule de închidere pe aerisirile individuale sau pe colectoare.

1. .6 Spaţii închise sau semiînchise în care se găsesc tubulaturile conţinând marfă; spaţii închise sau semiînchise situate imediat deasupra tancurilor de marfă (de exemplu punţi intermediare) sau având pereţi deasupra şi pe verticală cu pereţii tancurilor de marfă; spaţii închise sau semiînchise situate imediat deasupra compartimentului pompelor de marfă sau deasupra coferdamurilor verticale adiacente tancurilor de marfă, numai, dacă nu sunt separate de o punte etanşă la gaz şi să fie corespunzător ventilate; şi compartimente pentru furtunurile de marfă:

   1. 6.1 Corpuri de iluminat de tip în execuţie antiexplozivă. Instalaţia de iluminat trebuie divizate cel puţin în două circuite. Toate întrerupătoarele şi dispozitivele de protecţie trebuie să întrerupă toţi polii sau fazele şi să fie montate într-un loc nepericulos.

   2. 6.2 Traseele de cabluri.

2. .7 Spaţiile închise sau semiînchise, care au acces direct în oricare din compartimentele periculoase mai sus menţionate, trebuie să aibă instalaţii electrice corespunzătoare cerinţelor aplicabile spaţiilor sau zonei în care au acces.

1. 10.3 Legarea la masă

   Din punct de vedere electric, tancurile de marfă independente trebuie legate la masă la corpul navei. Toate îmbinările cu garnituri de la tubulatura de marfă şi cuplajele furtunurilor trebuie ca din punct de vedere electric să fie legate la masă.

2. 10.4 Cerinţe din punct de vedere electric pentru produse individuale

Cerinţele din punct de vedere electric pentru produse individuale sunt indicate in coloana „i' a tabelului din capitolul 17.

Capitolul 11

Protecţia contra incendiului şi stingerea incendiului

1. 11.1 Aplicare

   1. 11.1.1 Prevederile capitolului II-2 al Amendamentelor SOLAS din 1983 aplicabile navelor cisternă trebuie să se aplice navelor prevăzute de Cod, indiferent de tonajul lor, inclusiv navelor cu un tonaj brut sub 500, cu excepţia faptul că:

      1. .1 regulile 60, 61, 62 şi 63 nu trebuie aplicate;

      2. .2 regula 56.2 referitoare la amplasarea postului principal de comandă a operaţiunilor de încărcare a mărfii poate să nu se aplice;

      3. .3 regula 4, aşa cum se aplică navelor de marfă, şi regula 7 trebuie să se aplice ca la navele cisternă cu un deplasament brut mai mare sau egal cu 2000 tone;

      4. .4 prevederile secţiunii 11.3 din Cod trebuie aplicate în locul celor de la regula 61 .şi

      5. .5 prevederile secţiunii 11.2 din Cod trebuie aplicate în locul celor de la regula 63.

   2. 11.1.2 Indiferent de prevederile paragrafului 11.1.1, navele destinate transportului de produse care sunt neinflamabile (menţionate NF în coloana „i" a tabelului cu prevederi minime) nu sunt obligate să corespundă părţii D a capitolului II-2 al Amendamentelor SOLAS din 1983, cu condiţia să satisfacă prevederile părţii C din acelaşi capitol, exceptând regula 53 şi prevederile secţiunilor 11.2 şi 11.3 din Cod care nu este necesar se aplice acestor nave.

   3. 11.1.3 Pentru nave angajate exclusiv în transportul produselor cu punctul de inflamabilitate mai mare de 60°C (marcat cu „Da", în coloana „i" a tabelului cu cerinţe minime) cerinţele capitolului Il- 2 al Amendamentelor SOLAS din 1983, se pot aplica aşa cum se specifică în regula II-2/55.4 în locul prevederilor din acest capitol.

2. 11.2 Compartimentele pompelor de marfă

   1. 11.2.1 Compartimentul pompelor de marfă de la oncare navă trebuie să fie prevăzut cu o instalaţie fixă pentru stingerea incendiului astfel:

      1. .1 o instalaţie de stingere cu bioxid de carbon, aşa cum se specifică în regulile II-2 /5.1 şi II-2/5.2 ale Amendamentelor SOLAS din 1983. La posturile de comandă trebuie afişate instrucţiuni pentru a preciza că instalaţia nu poate fi utilizată decât pentru stingerea incendiului şi nu pentru inertizarea tancurilor de marfă, datorită riscului autoaprinderii cauzată de electricitatea statică. Alarmele la care se referă regula II- 2/5.1.6 a Amendamentelor SOLAS din 1983 trebuie să prezinte siguranţă în cadrul utilizării în prezenţa unui amestec inflamabil de vapori de marfă şi aer. Pentru aplicarea prezentei cerinţe, în încăperile de maşini trebuie prevăzută o instalaţie de stingere corespunzătoare. Totuşi, în toate cazurile cantitatea de gaz transportată trebuie să fie suficientă pentru furnizarea unei cantităţi de gaz liber, egală cu 45% din volumul brut al compartimentului de pompe pentru marfă; sau

      2. .2 o instalaţie de stingere cu hidrocarburi halogenate aşa cum se specifică în regulile II-2/5.1 şi II-2/5.3 ale Amendamentelor SOLAS din 1983. La posturile de comandă trebuie afişate instrucţiuni pentru a preciza că instalaţia nu poate fi utilizată decât pentru stingerea incendiului şi nu pentru inertizare, datorită riscului autoaprinderii din cauza electricităţii statice. Alarmele la care se referă regula II-2/5.1.6 a Amendamentelor SOLAS din 1983 trebuie să prezinte siguranţă în cadrul utilizării în prezenţa unui amestec inflamabil de vapori de marfă şi aer. Pentru aplicarea prezentei cerinţe, trebuie prevăzută o instalaţie de stingere corespunzătoare în încăperile de maşini, dar care să utilizeze cantităţile minime de agent prevăzute funcţie de volumul brut al compartimentului de pompe de marfă după cum urmează:

         halon 1301	7%
         halon 1211	5,5 %
         halon 2402	0,3 kg/m3

   2. 11.2.2 La bordul navelor care sunt destinate pentru transportul unui număr restrâns de mărfuri, compartimentele pompelor de marfă trebuie protejate printr-o instalaţie corespunzătoare de stingere a incendiului aprobată de Administraţie.

   3. 11.2.3 O instalaţie de stingerea incendiului constituită fie dintr-o instalaţie fixă de protecţie cu apă pulverizată sub presiune, sau instalaţie cu spumă cu coeficient mare de spumare, poate fi prevăzută pentru compartimentul pompelor de marfă, dacă pentru marfa ce va fi transportată bioxjdul de carbon sau agenţii echivalenţi nu sunt agenţi de stingere corespunzători. Certificatul internaţional de conformitate pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase trebuie să reflecte această cerinţă de conaiţionare.

3. 11.3 Zona de marfă

   1. 11.3.1 Fiecare navă trebuie să fie prevăzută cu o instalaţie fixă pentru stingerea incendiului cu spumă pe punte în conformitate cu cerinţele paragrafului 11.3.2 până la 11.3.12.

   2. 11.3.2 Se va folosi un singur tip de aparat pentru debitarea emulsiei care trebuie să aibă o acţiune eficace asupra unui cât mai mare număr de mărfuri ce urmează să fie transportate. Pentru alte mărfuri la care folosirea spumei este ineficace sau incompatibilă, trebuie prevăzute mijloace suplimentare considerate satisfăcătoare de către Administraţie. În mod normal nu se admite folosirea spumelor proteice.

   3. 11.3.3 Instalaţia de generare a spumei trebuie să permită debitarea unei cantităţi de spumă care să protejeze toată zona punţii situate deasupra tancurilor de marfă, precum şi a unui tanc oarecare de marfă care corespunde unei părţi din puntea supusă deteriorării.

   4. 11.3.4 Instalaţia de stingere cu spumă pe punte trebuie să permită o punere în funcţiune simplă şi rapidă. Postul principal de comandă pentru instalaţie trebuie să fie amplasat într-un loc corespunzător în afara zonei de marfă, adiacent încăperilor de locuit, şi cu acces uşor şi funcţional în caz de incendiu în zonele protejate.

   5. 11.3.5 Debitul de alimentare a soluţiei de spumă nu trebuie să fie inferior următoarelor valori :

      1. .1 2 litri/minut pe metru pătrat de suprafaţă a zonei punţii tancurilor de marfă, această suprafaţă fiind constituită din lăţimea maximă a navei multiplicată cu lungimea totală a spaţiilor ocupate de tancurile de marfă.

      2. .2 20 litri/minut pe metru pătrat din secţiunea orizontală a unui singur tanc care are cea mai mare secţiune orizontală;

      3. .3 1O litri/minut pe metru pătrat de suprafaţă protejată de către cel mai mare tun de spumă, această suprafaţă găsindu-se împrejurul şi în faţa tunului; totuşi debitul nu trebuie să fie inferior valorii de 1250 litri/minut. Pentru navele cu un deadweight mai mic de 4000 tone, capacitatea minimă a tunului pentru spumă trebuie considerată satisfăcătoare de către Administraţie.

   6. 11.3.6 Trebuie să existe o cantitate suficientă de spumă concentrată pentru a produce spumă timp de cel puţin 30 minute, dacă debitul este conform cu cele mai mari valori stipulate la 11.3.5.1,

      11.3.5.2 şi 11.3.5.3.

   7. 11.3.7 Spuma care provine dintr-un dispozitiv fix pentru spumă trebuie să fie distribuită cu ajutorul tunurilor şi hidranţilor de spumă. Cel puţin 50% din debitul de spumă impus de cerinţele din aliniatele 11.3.5.1 şi 11.3.5.2 trebuie să poată fi distribuit la fiecare tun. Capacitatea tunului trebuie să fie de cel puţin 1O litrii minut soluţie de spumă pe metru pătrat de suprafaţă a punţii pe care o protejează, această suprafaţă găsindu-se în jurul şi în faţa tunului. Această capacitate nu trebuie în nici un caz să fie inferioară valorii de 1250 litri/minut. Pentru navele cu un deadweight mai mic de 4000 tone, capacitatea minimă a tunului trebuie considerată satisfăcătoare de către Administraţie.

   8. 11.3.8 Distanţa de Ia tunul de spumă până Ia extremitatea cea mai depărtată de zona protejaţă situată în faţa tunului nu trebuie să depăşească 75% din bătaia tunului, în aer calm.

   9. 11.3.9 Un tun de spumă şi un racord pentru hidrantul de spumă trebuie să fie instalat atât la babord, cât şi la tribord, la nivelul faţadei dunetei sau a încăperilor de locuit care sunt în faţa zonei de marfă.

   10. 11.3.10 Hidranţii trebuie să fie astfel încât să asigure flexibilitatea operaţiunilor în timpul combaterii incendiului şi să acopere zonele care nu pot fi atinse de către tunurile de spumă. Capacitatea oricărui hidrant nu trebuie să fie inferioară valorii de 400 I/minut şi bătaia tunului în aer calm nu trebuie să fie mai mică de 15 m. Numărul hidranţilor de spumă prevăzuţi nu trebuie să fie mai mic de patru. Numărul şi amplasarea distribuitoarelor de spumă trebuie să fie astfel încât spuma împrăştiată de cel puţin doi hidranţi să poată fi direcţionate în orice parte a zonei punţii tancurilor de marfă.

   11. 11.3.11 Valvulele cu închidere trebuie să fie prevăzute. pe magiştral .{.,i.- spumă şi pe magistrala de incendiu, dacă acestea fac parte integrantă din instalaţia pentru producerea spumei pe punte, imediat în faţa fiecărui tun de spumă, pentru a permite să se izoleze părţile avariate ale acestor magistrale.

   12. 11.3.12 Funcţionarea instalaţiei pentru producerea spumei pe punte Ia debitul recomandat, nu trebuie să permită utilizarea simultană la presiunea cerută, a numărului minim cerut de jeturi de apă furnizat de magistrala de incendiu.

   13. 11.3.13 Navele care sunt destinate transportului unui număr limitat de mărfuri speciale trebuie protejate cu sisteme alternative de protecţie, spre satisfacerea Administraţie, dacă aceasta se justifică ca fiind la fel de eficace pentru produsele implicate, ca şi instalaţia de spumă pentru punte cerută în general pentru mărfurile inflamabile .

   14. 11.3.14 Un echipament portabil de stingere a incendiului, corespunzător mărfurilor transportate, trebuie să fie prevăzut şi menţinut în bună stare de funcţionare.

   15. 11.3.15 La bordul navelor care transportă mărfuri inflamabile, toate sursele de aprindere trebuie să fie excluse din încăperile periculoase care sunt menţionate în secţiunea 10.2.

   16. 11.3.16 Navele dotate cu instalaţii de încărcare şi descărcare pe la prova sau pupa trebuie să fie prevăzute cu un tun de spumă suplimentar care să satisfacă cerinţele paragrafului 11.3.7 şi un hidrant suplimentar care să satisfacă cerinţele paragrafului 11.3.1O. Tunul suplimentar trebuie amplasat astfel încât să protejeze instalaţia de încărcare şi descărcare pe Ia prova sau pupa. Partea de tubulaturi de marfă care se găseşte în prova sau în pupa zonei de marfă trebuie să fie protejată de către hidrantul mai sus menţionat.

4. 11.4 Cerinţe speciale.

Agenţii de stingere ai incendiului stabiliţi că pot fi folosiţi eficient pentru anumite produse sunt indicaţi în coloana „f' a tabelului de Ia capitolul 17.

Capitolul 12

Ventilaţia mecanică În zona de marfă

Pentru navele la care se aplică Codul, cerinţele acestui capitol înlocuiesc cerinţele regulii II-2/59.3 a

Amendamentelor SOLAS din 1983.

Totuşi, pentru produsele care intră sub incidenţa paragrafelor 11.1.2 şi 11.1.3, cu excepţia acizilor şi a produselor pentru care se aplică secţiunea 15.17, regula II-2/59.3 a Amendamentelor SOLAS din 1983 poate fi aplicată în locul prevederilor acestui capitol.

1. 12.1 Încăperi În care se intră În mod normal în timpul operaţiilor de manevrare a mărfii

   1. 12.1.1 Compartimentele pompelor de marfă şi alte încăperi închise care conţin echipamente pentru manipularea mărfurilor şi încăperile similare, în care se efectuează operaţiuni cu marfa trebuie să fie prevăzute cu instalaţii de ventilaţie mecanică care să fie comandate din exteriorul acestor încăperi.

   2. 12.1.2 Înainte de intrarea în interiorul încăperilor şi de punerea în funcţiune a echipamentului, trebuie luate măsuri pentru ventilarea acestor încăperi, iar la exteriorul acestor în9ăperi se va afişa o notă de avertizare prin care să se prevadă efectuarea acestei ventilări.

   3. 12.1.3 Orificiile de aspiraţie şi de refulare aferente ventilaţiei mecanice trebuie dispuse astfel încât să se asigure o circulaţie suficientă aerului în încăperi pentru a se evita acumularea de vapori toxici sau inflamabili sau a ambelor tipuri de vapori (ţinându-se cont de densitatea vaporilor) şi pentru a se asigura o cantitate suficientă de oxigen pentru ca atmosfera de lucru să fie în siguranţă, dar în nici un caz instalaţia de ventilaţie nu trebuie să aibă o capacitate mai mică de 30 schimburi de aer pe oră, raportat la volumul total al încăperii. Pentru anumite produse, mărirea numărului de schimburi pe oră pentru compartimentele pompelor de marfă este prevăzută în secţiunea 15.17.

   4. 12.1.4 Instalaţiile de ventilaţie trebuie să asigure o ventilaţie permanentă şi, în mod normal, să fie de tip cu extracţie. Trebuie să fie posibilă aspiraţia aerului de deasupra paiolului şi de sub acesta. În încăperile care conţin corpul motoarelor ce acţionează pompele de marfă, ventilaţia trebuie să fie de tip cu introducţie.

   5. 12.1.5 Canalele de evacuare, aferente ventilaţiei de la spaţiile situate în zona de marfă, trebuie să permită evacuarea aerului în mod ascendent, în locuri situate la o distanţă măsurată pe orizontal, de cel puţin 1O m faţă de orificiile de aspiraţie ale ventilaţiei şi de deschiderile încăperilor de locuit, de serviciu şi încăperilor de maşini, ale posturilor de comandă şi ale altor spaţii situate în afara zonei de marfă.

   6. 12.1.6 Prizele de aer pentru ventilaţie trebuie să fie amplasate astfel încât să se reducă la minim posibilitatea recirculării vaporilor periculoşi proveniţi de la orice deschidere de ventilaţie.

   7. 12.1.7 Canalele de ventilaţie nu trebuie să traverseze încăperile de locuit, încăperile de serviciu şi încăperile de maşini sau alte încăperi similare.

   8. 12.1.8 Motoarele electrice de antrenare a ventilatoarelor trebuie să fie amplasate în exteriorul canalelor de ventilare dacă nava este destinată transportului de produse inflamabile. Ventilatoarele şi canalele ventilatorului, doar cele din dreptul ventilatarelor care deservesc locurile periculoase vizate în capitolul 1O, trebuie să fie construite astfel, încât să nu producă scântei, respectiv : •

      1. .1 rotoare sau carcase din materiale nemetalice, ţinându-se cont de necesitatea evitării complete a electricităţii statice;

      2. .2 rotoare si carcase din materiale neferoase;

      3. .3 rotoare si carcase din oţel austenitic inoxidabil; şi

      4. .4 rotoare si carcase din materiale feroase, cu un joc între ele de cel puţin 13 mm

         Orice combinaţie dintre un element fix sau rotativ executat din aliaje de aluminiu sau magneziu si un element fix sau rotativ executat din material feros, oricare ar fi jocul prevăzut, este considerată ca prezentând pericol de producere a scânteilor şi nu trebuie să fie folosită în aceste locuri .

   9. 12.1.9 La bordul navei trebuie să existe un număr suficient de piese de schimb pentru fiecare tip de ventilator prevăzut în acest capitol.

   10. 12.1.10 Orificiile exterioare ale canalelor de ventilaţie trebuie să fie prevăzute cu sită de protecţie antifoc, cu ochiul având cel mult 13 mm.

2. 12.2 Compartimente pentru pompele de marfă şi alte încăperi închise în care se intră în mod normal

   Compartimentele pentru pompele de marfă şi alte încăperi închise în care se intră în mod normal şi care nu intră sub incidenţa paragrafului 12.1.1 trebuie să fie prevăzute cu instalaţii de ventilaţie mecanică care să poată fi comandate din exteriorul acestor încăperi şi care să satisfacă prevederile paragrafului 12.1.3, cu excepţia capacităţii care trebuie să nu fie mai mică de 20 de schimburi de aer pe oră, în funcţie de volumul total al încăperii. Trebuie luate măsuri pentru ventilarea acestor încăperi înainte de intrarea personalului în ele.

3. 12.3 Spaţii în care în mod normal nu se intră

Spaţiile din dublul fund, coferdamurile, chilele cheson, tunelurile pentru tubulaturi, spaţiile de magazie şi alte spaţii în care se poate acumula marfă, trebuie să poată fi ventilate în vederea asigurării unui mediu ambiant de siguranţă în cazul în care este necesară intrarea în interiorul acestor spaţii. Dacă aceste spaţii nu sunt prevăzute cu o instalaţie permanentă de ventilaţie, trebuie să se prevadă mijloace portabile aprobate pentru ventilarea mecanică a spaţiului respectiv. Dacă este necesar, datorită amenajării spaţiilor, de exemplu a spaţiilor de magazie, canalele principale de ventilaţie trebuie să fie instalate permanent. Pentru instalaţiile permanente de ventilaţie se va prevedea o capacitate de 8 schimburi de aer pe oră şi pentru instalaţiile portabile o capacitate de 16 schimburi de aer pe oră. Ventilatoarele şi suflantele trebuie să fie separate de deschiderile destinate accesului personalului şi trebuie să corespundă paragrafului 12.1.8.

Capitolul 13

Aparate de măsură şi control

1. 13.1 Măsurare

   1. 13.1.1 Tancurile de marfă trebuie să fie echipate cu unul din următoarele tipuri de dispozitive de măsurare:

      1. .1 Dispozitiv deschis- care utilizează o deschidere practicată în tanc şi poate să expună aparatul de măsură la marfă sau la vaporii săi. Un exemplu al acestuia este orificiul de ulaj.

      2. .2 Dispozitiv cu deschidere limitată- care pătrunde în tanc printr-o deschidere care în timpul utilizării, permite scăparea în atmosfera exterioară tancului a unei mici cantităţi de marfă în stare gazoasă sau lichidă. Atunci când dispozitivul nu se utilizează, acesta este complet închis. Din punct de vedere al proiectării trebuie să se asigure că nici o scăpare periculoasă din conţinutul tancului (lichid sau vapori) nu e produce prin deschiderea dispozitivului.

      3. .3 Dispozitiv închis• care pătrunde în tanc, dar care face parte dintr•un ansamblu închis şi împiedică evacuarea conţinutului tancului. Dispozitive de acest tip sunt cele cu flotor, sondele electronice, sondele magnetice, indicatorul de nivel cu tub cu bule. Ca alternativă, poate fi folosit un dispozitiv indirect care nu pătrunde prin peretele tancului şi care este independent de tanc. Dispozitive de acest tip sunt cele pentru detenninarea greutăţii mărfii, debitmetrul intercalat pe tubulatură.

   2. 13.1.2 Dispozitivele de măsurare trebuie să fie independente de echipamentul prevăzut la secţiunea 15.19.

   3. 13.1.3 Măsurarea în sistem cu dispozitiv deschis ş1 măsurarea în sistem cu dispozitiv cu deschidere limitată va fi pennisă numai acolo unde :

      1. .1 Codul permite evacuarea aerului din tanc în sistem cu dispozitiv deschis; sau

      2. .2 există prevăzute dispozitive pentru reducerea presiunii tancului înainte ca aparatul de măsură să fie pus în funcţiune.

   4. 13.1.4 Tipurile de măsurători pentru produsele individuale sunt indicate în coloana ,j" a tabelului din capitolul 17.

2. 13.2 Detectarea vaporilor

   1. 13.2.1 Navele, care transportă produse toxice sau inflamabile sau ambele, trebuie să fie echipate cu cel puţin două aparate de măsură concepute şi calibrate pentru controlul vaporilor care se degajă din încărcătura respectivă. Dacă astfel de aparate nu pot măsura în acelaşi timp concentraţiile toxice şi concentraţiile inflamabile, trebuie să se prevadă două seturi separate de aparate de măsură.

   2. 13.2.2 Aparatele pentru detectarea vaporilor pot fi portabile sau fixe. Dacă este instalată o instalaţie fixă de măsurare trebuie să se prevadă cel puţin un aparat portabil de măsură.

   3. 13.2.3 Dacă nu este disponibil echipamentul de detectare a vaporilor toxici pentru unele produse care necesită o astfel de detectare, aşa cum se indică în coloana „k" a tabelului din capitolul 17, Administraţia poate să scutească nava de aplicarea acestei cerinţe, cu condiţia ca pe Certificatul internaţional de conformitate pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase să fie făcută o menţiune corespunzătoare. Dacă se acordă o astfel de scutire, Administraţia trebuie să recunoască necesitatea existenţei unui aparat de respiraţie suplimentar şi să facă menţiunea în Certificatul internaţional de confonnitate pentru transportul în vrac de produse chimice periculoase, atrăgând atenţia asupra prevederilor paragrafelor 14.2.4 si 16.4.2.2.

   4. 13.2.4 Cerinţele aplicabile diverselor produse, în ceea ce priveşte detectarea vaporilor, sunt indicate în coloana ,Jr' din tabelul de la capitolul 17.

Capitolul 14

Protecţia personalului

1. 14.1 Echipamentul de protecţie

   1. 14.1.1 Pentru protecţia membrilor echipajului care sunt angajaţi în operaţiuni de încmare şi descărcare, trebuie prevăzut la bordul navei un echipament de protecţie corespunzător care.cuprinde şorţuri mari, mănuşi speciale prevăzute cu manşete lungi, încălţăminte specială, combinezoane din

      materiale rezistente la produse chimice, precum şi ochelari de protecţie cu fixare etanşă pe figură sau mască de protecţie, sau ambele. Îmbrăcămintea şi echipamentul de protecţie trebuie să acopere pielea în întregime în aşa fel încât nici o parte a corpului să nu rămână neprotejată.

   2. 14.1.2 Îmbrăcămintea de lucru şi echipamentul de protecţie va fi păstrat în locuri uşor accesibile şi în dulapuri speciale. Acest echipament nu va fi păstrat în interiorul încăperilor de locuit, cu excepţia echipamentului nou, neutilizat şi a echipamentului care nu a fost utilizat de la ultima lui spălare completă. Administraţia poate, totuşi, să aprobe amplasarea unei magazii de materiale pentru astfel de echipamente în interiorul încăperilor de locuit dacă ele sunt separate corespunzător de încăperile de tip cabine de locuit, coridoare, săli de mese, duşuri.

   3. 14.1.3 Echipamentul de protecţie se va utiliza pentru orice operaţiune care prezintă pericol sau care poate deveni periculoasă pentru personal.

2. 14.2 Echipamentul de siguranţă

   1. 14.2.1 Navele care transportă mărfuri la care se aplică prevederile secţiunii 15.12, paragrafului

      15.12.1 sau 15.12.3, în conformitate cu indicaţiile coloanei „o" a tabelului de la capitolul 17, trebuie să fie dotate cu un număr suficient de seturi complete de echipamente de siguranţă, dar nu mai puţin de trei, fiecare din aceste echipamente permiţându-i personalului să intre în compartimentul cu gaze şi să lucreze timp de cel puţin 20 de minute. Acest echipament va fi suplimentar aceluia prevăzut la regula II-2/17 a Amendamentelor SOLAS 1983.

   2. 14.2.2 Un set complet de echipament de siguranţă va fi compus din:

      1. .1 un aparat de respiraţie autonom cu aer (care să nu utilizeze rezerva de oxigen);

      2. .2 îmbrăcăminte de protecţie, bocanci, mănuşi şi ochelari de protecţie cu fixare etanşă pe figură;

      3. .3 un cordon de siguranţă rezistent la foc, cu cataramă care rezistă la acţiunea mărfurilor transportate; şi

      4. .4 o lampă cu protecţie antideflagrantă

   3. 14.2.3 Pentru echipamentul de siguranţă prevăzut la paragraful 14.2. l, toate navele trebuie să fie prevăzute fie cu :

      1. .1 un set de butelii de rezervă pline cu aer pentru fiecare aparat de respiraţie;

      2. .2 un compresor special de aer care poate furniza aer la presiune ridicată şi de puritatea cerută;

      3. .3 un distribuitor de aer care să permită umplerea cu aer a unui număr suficient de butelii de rezervă pentru aparatele de respiraţie; sau

      4. .4 butelii de rezervă încărcate complet cu aer, având o capacitate totală de aer atmosferic de cel puţin 6000 1, pentru fiecare aparat de respiraţie de la bord, în plus, faţă de prevederile regulii II-2/17 a Amendamentelor SOLAS 1983 .

   4. 14.2.4 Un compartiment de pompe marfă la navele destinate transportului mărfurilor vizate în secţiunea 15.18 sau a mărfurilor pentru care s-a cerut echipament de detectarea vaporilor toxici în coloana „Ir' a tabelului de la capitolul 17, dar care nu este disponibil, trebuie să aibă:

      1. .1 o instalaţie de tubulaturi cu aer cu racord de cuplare pentru furtunuri, adaptabilă la aparatele de respiraţie, prevăzute la paragraful 14.2.1. Această instalaţie trebuie să aibă o capacitate suficientă de aer la presiune ridicată pentru a alimenta prin intermediul reductoarelor de presiune o cantitate suficientă de aer cu presiune scăzută care să permită la doi oameni să lucreze într-un spaţiu cu pericol la gaze timp de cel puţin o oră, rară a utiliza buteliile de aer ale aparatului de respiraţie. Trebuie prevăzute dispozitive pentru reîncărcarea buteliilor fixe de aer şi a buteliilor de aer ale aparatelor de respiraţie de la un compresor de aer special, care poate furniza aer la presiune ridicată şi la gradul depuritate cerut; sau

      2. .2 un număr echivalent de butelii de rezervă pline cu aer în locul tubulaturii de joasă presmne.

   5. 14.2.5 Cel puţin unul din echipamentele de siguranţă cerut la paragraful 14.2.2 va fi păstrat în mod corespunzător, într-un dulap marcat clar şi situat într-un loc uşor accesibil lângă compartimentul pompelor de marfă. De asemenea, celelalte echipamente de siguranţă trebuie păstrate, în locuri corespunzătoare, clar marcate şi uşor accesibile.

   6. 14.2.6 Aparatele de respiraţie trebuie examinate cel puţin odată pe lună de către un ofiţer responsabil cu acest lucru, care va menţiona efectuarea inspecţiei în jurnalul de bord. Aparatele de respiraţie trebuie să fie inspectate şi încercate de către un expert cel puţin o dată pe an.

   7. 14.2.7 O targă care să permită scoaterea unui rănit din încăperi, cum ar fi de exemplu compartimentul pompelor marfă, va fi păstrată într-un loc uşor accesibil.

   8. 14.2.8 În caz de evacuare de urgenţă, navele destinate transportului unor anumite mărfuri trebuie să fie prevăzute cu protecţii pentru căile respiratorii şi ochi în număr suficient pentru fiecare persoană de la bord. Aceste aparate sunt supuse următoarelor cerinţe:

      1. .1 mijloacele de protecţie respiratorie de tip filtru nu sunt acceptate ;

      2. .2 aparatele de respiraţie autonome trebuie să funcţioneze în mod normal timp de cel puţin 15 minute;

      3. .3 aparatele de respiraţie utilizate în caz de evacuare de urgenţă nu trebuie să fie folosite pentru cazurile de combatere a incendiilor sau la manipularea mărfii şi trebuie marcate în mod corespunzător în acest scop.

         Mărfurile individuale la care se aplică prevederile acestui paragraf sunt indicate în coloana „n" a tabelului de la capitolul 17.

   9. 14.2.9 Nava trebuie să fie prevăzută la bord cu un echipament medical de prim ajutor format dintr-un echipament de reanimare cu oxigen şi substanţe antidot pentru mărfurile transportate.

   10. 14.2.10 În locuri corespunzătoare de pe punte trebuie să existe clar semnalate duşuri de decontaminare şi un spălător pentru ochi. Duşurile şi spălătorul pentru ochi trebuie să poată fi utilizate în toate condiţiile de mediu ambiant.

Capitolul 15

Cerinţe speciale

Prevederile acestui capitol se aplică, dacă în coloana „o" a tabelului de la capitolul 17 se fac referiri în acest sens. Aceste cerinţe se adaugă cerinţelor generale ale Codului.

1. 15.1 Aceton-cianhidrina şi lactonitril În soluţie (concentraţie 80% sau mai puţin)

   Aceton-cianhidrina şi lactonitrilul în soluţie (concentraţie 80% sau mai puţin) trebuie stabilizate cu ajutorul unui acid anorganic pentru a împiedică descompunerea. Producătorul va furniza un certificat asupra condiţiilor de stabilizare, care va fi păstrat la bordul navei şi va conţine următoarele informaţii:

   1. .1 numele şi cantitatea de stabilizator adăugat;

   2. .2 data la care stabilizatorul a fost adăugat şi durata eficacităţii lui;

   3. .3 orice limite de temperatură care ar influenţa durata de eficacitate a stabilizatorului;

   4. .4 măsurile care trebuie luate în cazul în care durata voiajului a depăşit durata de eficacitate a stabilizatorului.

2. 15.2 Azotat de amoniu, soluţie (concentraţie 93% sau mai puţin)

   1. 15.2.1 Soluţia de azotat de amoniu va conţine cel puţin 7% greutate apă. Aciditatea (pH-ul) mărfii va fi cuprinsă între 5,0 şi 7,0 , dacă marfa este diluată în proporţie de zece părţi greutate apă pentru o parte greutate marfă. Soluţia nu va conţine mai mult de 1O ppm ioni de clor, 1O ppm ioni fier şi va fi lipsită de orice alţi contaminanţi.

   2. 15.2.2 Tancurile şi echipamentul pentru soluţia de azotat de amoniu trebuie să fie independente de tancurile şi echipamentul pentru alte mărfuri sau produse combustibile. Nu trebuie să fie folosite echipamente care, în timpul exploatării sau în caz de avarie, pot elibera în marfă produse combustibile, ca de exemplu, lubrifianţi. Tancurile nu trebuie să fie folosite pentru apa de mare în caz de balastare a navei.

   3. 15.2.3 În afară de cazurile aprobate în mod special de către Administraţie, soluţia de azotat de amoniu nu trebuie să fie transportată în tancuri care anterior au conţinut alte tipuri de marfă, dacă aceste tancuri şi echipamentul aferent nu au fost curăţate în concordanţă cu cerinţele Administraţiei.

   4. 15.2.4 Temperatura din tanc a agentului de schimb de căldură, din instalaţia de încălzire tancuri, nu va depăşi 160°C. Instalaţia de încălzire trebuie prevăzută cu un dispozitiv de control care să permită menţinerea mărfii la o temperatură medie, în masă, de 140°C. Trebuie prevăzute alarme de temperatură ridicată la l 45°C şi l 50°C şi o alarmă de temperatură joasă la l 25°C. Când temperatura mediului de schimb de căldură depăşeşte 160°C, se va declanşa, de asemeni o alarmă. Alarmele şi controlul temperaturii trebuie amplasate pe puntea de navigaţie.

   5. 15.2.5 Dacă temperatura medie a mărfii atinge 145°C se va dilua un eşantion de marfă în proporţie de zece părţi în greutate, apă distilată sau demineralizată la o parte greutate marfă şi pB-ul se va determina cu ajutorul unui indicator de precizie, care poate fi hârtie indicatoare sau senzor Măsurătorile de aciditate trebuie efectuate astfel, la fiecare 24 de ore. Dacă pH-ul s-a stabilit la

      valoare mai mică de 4,2 se va injecta amoniac gazos în marfă până când pH-ul se readuce la valoarea de 5,0.

   6. 15.2.6 Trebuie prevăzută o instalaţie fixă, de injectare a cl!11oniacului gazos în marfă. Comenzile acestei instalaţii trebuie amplasate pe puntea de navigaţie. In acest scop, la bordul navei trebuie prevăzută o cantitate de 300 kg de amoniac pentru fiecare 1OOO tone soluţie de azotat de amoniu existentă la bord.

   7. 15.2.7 Pompele de marfă trebuie să fie de tip centrifugal, acţionate de la distanţă sau de tip centrifugal cu etanşări cu jet de apă.

   8. 15.2.8 Tubulatura de aerisire trebuie să fie prevăzută cu capete etanşe la intemperii de tip aprobat, pentru a preveni înfundarea lor. Aceste capete etanşe la intemperii trebuie să fie accesibile pentru inspecţie şi curăţire.

   9. 15.2.9 Lucrul cu căldură pe tancuri, tubulatură şi echipament, care sunt în contact cu soluţia de azotat de amoniu, se va efectua numai după ce s-a eliminat orice urmă de azotat de amoniu, atât la interior cât şi la exterior.

3. 15.3 Disulfura de carbon

   1. 15.3.1 Trebuie luate măsuri pentru menţinerea unei perdele de apă în tancul de marfă în timpul încărcării, descărcării si transferului. Suplimentar, trebuie ca în spaţiul de ulaj să se menţină un strat corespunzător de gaz inert pe durata transferului de marfă.

   2. 15.3.2 Toate deschiderile trebuie situate în partea superioară a tancului, deasupra punţii.

   3. 15.3.3 Tubulaturile de încărcare trebuie extinse până în apropierea fundului tancului.

   4. 15.3.4 Trebuie prevăzută o deschidere standard de ulaj pentru sondaje în caz de avarie.

   5. 15.3.5 Tubulatura de marfă şi conductele de aerisire trebuie să fie independente faţă de tubulatura şi conductele de aerisire utilizate pentru alte mărfuri.

   6. 15.3.6 Pentru descărcarea mărfii trebuie utilizate pompe acţionate de la distanţă sau pompe submersibile cu acţionare hidraulică. Dispozitivul de antrenare al unei pompe acţionate de la distanţă nu trebuie să constituie o sursă de aprindere pentru disulfura de carbon şi nu trebuie utilizate echipamente care pot depăşi temperatura de 80°C.

   7. 15.3.7 Dacă este utilizată o pompă pentru descărcarea mărfii, ea trebuie introdusă printr-un puţ cilindric care se va extinde de la partea superioară a tancului până într-un punct situat în vecinătatea fundului tancului. Înainte de scoaterea pompei din tanc, în cazul demontării ei, se va crea un strat protector de apă, cu excepţia cazului când tancul a fost certificat ca fiind degazat.

   8. 15.3.8 Pentru descărcarea mărfii se poate folosi deplasarea sub presiune de gaz inert sau apă, în cazul când sistemul de marfă este proiectat să reziste la presiunile şi temperaturile care se ating în timpul acestei operaţii.

   9. 15.3.9 Supapele de siguranţă trebuie construite din oţel inoxidabil.

   10. 15.3.10 Din cauza temperaturii sale joase de aprindere şi a spaţiului închis cerut pentru a opri propagarea flăcării, se permite utilizarea numai a sistemelor şi circuitelor cu siguranţă intrinsecă în zonele periculoase indicate la paragraful 10.2.3.

4. 15.4 Eter dietilic

   1. 15.4.1 Exceptând cazul inertizării, spaţiile goale din jurul tancurilor de marfă trebuie prevăzute cu ventilaţie naturală pe durata voiajului navei. Dacă se montează o instalaţie de ventilaţie mecanică, toate suflantele trebuie construite astfel încât să nu se producă scântei. Echipamentul care deserveşte ventilaţia artificială nu va fi amplasat în spaţiile goale din jurul tancurilor de marfă.

   2. 15.4.2 Supapele de siguranţă montate pe tancurile gravitaţionale trebuie reglate la o presiune efectivă de cel puţin 0,2 bar.

   3. 15.4.3 Pentru descărcarea mărfii se poate utiliza deplasarea cu ajutorul gazului inert, cu condiţia ca sistemul de marfă să fie proiectat pentru a rezista Ia presiunea respectivă.

   4. 15.4.4 Din punct de vedere al pericolului de incendiu trebuie luate măsuri pentru a elimina din zona de marfă orice sursă de aprindere sau orice sursă care degajă căldură sau amândouă.

   5. 15.4.5 Pentru descărcarea mărfii pot fi utilizate pompe cu condiţia ca pe de o parte ele să fie concepute astfel încât să evite exercitarea presiunii lichidului pe presetupa axului sau ca ele să fie de tip submersibil cu acţionare hidraulică şi, pe de altă parte, să corespundă utilizării mărfii manipulate.

   6. 15.4.6 Trebuie luate măsuri pentru menţinerea unui strat protector de gaz inert în tanc pe toată durata încărcării, descărcării şi transferului mărfii.

5. 15.5 Soluţii de peroxid de hidrogen

   Soluţii de peroxid de hidrogen cu o concentmţie de peste 60%, dar nu mai mare de 70%

   1. 15.5.1 Soluţii de peroxid de hidrogen cu o concentraţie de peste 60%, dar nu mai mare de 70%, trebuie să fie transportate numai la bordul navelor specializate şi nu se va mai transporta nici un alt tip de marfă.

   2. 15.5.2 Tancurile de marfă şi echipamentul aferent trebuie să fie ori din aluminiu pur (99,5%) ori din oţel inoxidabil masiv (304L, 316, 316L sau 316Ti) şi trebuie pasivizat în conformitate cu metodele aprobate. Pentru tubulatura de pe punte nu trebuie utilizat aluminiu. Orice material nemetalic utilizat pentru sistemul de stocare trebuie ales astfel încât să nu fie atacat de peroxidul de hidrogen, nici să nu contribuie la descompunerea lui .

   3. 15.5.3 Pentru operaţiile de transfer ale mărfii nu trebuie utilizate compartimente de pompe.

   4. 15.5.4 Tancurile de marfă trebuie separate prin coferdamuri de tancurile de combustibil lichid sau de orice spaţiu care conţine substanţe inflamabile sau combustibile.

   5. 15.5.5 Tancurile destinate pentru transportul peroxidului de hidrogen nu trebuie utilizate ca tancuri de balast pentru apă de mare.

   6. 15.5.6 Senzorii de temperatură trebuie instalaţi la partea superioară a tancului şi la fundul tancului. Aparatura de cit re fa dist nţă şi sistemul de supraveghere continuă a temperaturii trebuie

      instalat pe puntea de navigaţie. Dacă temperatura în interiorul tancului depăşeşte 35°C trebuie să se declanşeze alarme luminoase şi acustice pe puntea de navigaţie.

   7. 15.5.7 Aparatura fixă pentru măsurarea conţinutului de oxigen (sau conductele pentru prelevarea eşantioanelor de gaze) trebuie amplasată în spaţiile goale adiacente tancurilor pentru detectarea oricărei scurgeri de marfă care s-ar produce în aceste spaţii. Posturile de comandă de la distanţă, sistemele de supraveghere continuă (dacă sunt utilizate conducte pentru prelevarea eşantioanelor de gaz, este suficientă o prelevare intermitentă) şi alarmele luminoase şi acustice similare cu cele care sunt utilizate pentru senzorii de temperatură, trebuie amplasate pe puntea de navigaţie. Alarmele luminoase şi acustice trebuie să se declanşeze dacă concentraţia de oxigen în interiorul acestor spaţii goale depăşeşte 30% din volum. Două aparate portabile pentru măsurarea conţinutului de oxigen trebuie prevăzute ca mijloace de siguranţă.

   8. 15.5.8 Pentru a preveni cazurile în care marfa ar putea să se descompună într-un mod necontrolat, trebuie prevăzută o instalaţie de evacuare a mărfii peste bord. Marfa va fi evacuată în mare dacă temperatura sa creşte cu mai mult de 2°C pe oră într-un interval de 5 ore, sau dacă temperatura interioară în tanc depăşeşte 40°C.

   9. 15.5.9 Instalaţiile de aerisire a tancurilor de marfă trebuie prevăzute cu supape de presiune/depresiune pentru o aerisire normală controlată a aerului şi cu discuri de siguranţă sau dispozitive similare pentru aerisirea de avarie, dacă presiunea în interiorul tancului va creşte rapid, ca urmare a descompunerii necontrolate a mărfii. Dimensiunile discurilor de siguranţă trebuie să fie în funcţie de presiunea de calcul a tancului, de dimensiunile tancului şi de viteza de descompunere estimată.

   10. 15.5.10 Trebuie prevăzută o instalaţie fixă de pulverizare a apei, permiţând diluarea şi eliminarea oricărei soluţii concentrate de peroxid de hidrogen deversată pe punte. Zonele protejate prin apă pulverizată trebuie să includă manifoldul/racorduri de cuplare pentru furtunuri de cuplare şi părţile superioare ale tancurilor destinate transportului de peroxid de hidrogen soluţie. Dehitul minim al acestor instalaţii trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

       1. .1 Produsul trebuie diluat de la concentraţia sa iniţială la concentraţia de 35% din greutate, în primele 5 minute după deversare;

       2. .2 Debitul şi mărimea aproximativă a deversării trebuie determinate pe baza debitelor de încărcare şi descărcare maxime anticipate, pe baza timpului necesar opririi scurgerii de marfă în caz de deversare din tanc datorită preaplinului sau avarierii tubulaturii/furtunului şi în baza timpului necesar pentru începerea operaţiei de diluţie cu apă, ca urmare a comenzii din postul de comandă a încărcării mărfii sau de pe puntea de navigaţie.

   11. 15.5.11 Soluţiile de peroxid de hidrogen trebuie stabilizate pentru a preveni descompunerea lor. Producătorul va furniza un certificat privind stabilizarea produsului, care se va păstra la bordul navei şi care va specifica:

       1. .1 numele si cantitatea stabilizatorului adăugat;

       2. .2 data la care stabilizatorul a fost adăugat şi durata eficacităţii lui;

       3. .3 orice limită de temperatură care ar influenţa durata de eficacitate a stabilizatorului:

       4. .4 măsurile care trebuie luate în cazul în care durata voiajului a depăşit durata de eficacitate a stabilizatorului.

15.8.25.3 Înainte de a începe încărcarea acestor produse şi de fiecare dată când se revine la o asemenea exploatare, se va obţine de la o persoană responsabilă acceptată de către Administraţia portului, un certificat care să ateste că separarea cerută pentru tubulatură a fost efectuată şi se va păstra la bordul navei. Fiecare îmbinare dintre o flanşă oarbă si o flanşă de la tubulatura instalaţiei trebuie prevăzută cu un fir metalic şi un sigiliu pus de către o persoană responsabilă, astfel încât să fie imposibilă demontarea flanşei oarbe din neatenţie.

15.8.26.1 Nici un tanc de marfă nu trebuie umplut cu lichid peste limita de 98% din volumul său la temperatura de referinţă.

15.8.26.2

formula:

Volumul maxim de marfă cu care se poate umple un tanc se va determina cu

V = O 98V PR

L '

unde:

PL

VL = volumul maxim la care tancul poate fi încărcat

V = volumul tancului

PR = densitatea relativă a mărfii la temperatura de referinţă

PL = densitatea relativă a mărfii la temperatura şi presiunea de încărcare

15.8.26.3 Limitele maxime admisibile de umplere a fiecărui tanc de marfă trebuie să fie precizat, pe o listă aprobată de Administraţie, pentru fiecare temperatură de încărcare aplicabilă şi pentru temperatura de referinţă maximă aplicabilă. Comandantul trebuie să păstreze permanent la bord o copie a acestei liste.

1. 15.8.27 Marfa trebuie transportată sub un strat protector de azot gazos. Trebuie instalat un sistem automat pentru completarea cantităţii de azot pentru a evita scăderea presiunii efective în tanc sub 0,07 bar în cazul scăderii temperaturii produsului datorită condiţiilor mediului ambiant sau a funcţionării defectuoase a instalaţiei frigorifice. La bordul navei trebuie să fie disponibilă o cantitate suficientă de azot pentru a compensa necesităţile dispozitivului automat de control a presiuni. Trebuie utilizat azotul comercial (99,9%,volum) pentru realizarea stratului protector. O baterie de butelii de azot legate la tancurile de marfă prin intermediul unui reductor de presiune poate fi considerată că satisface sensul expresiei "automat" în contextul acestui paragraf.

2. 15.8.28 Înainte şi după încărcare, atmosfera spaţiului de vapori a tancului de marfă trebuie să fie analizată pentru a se asigura dacă conţinutul de oxigen este de 2% din volum sau mai puţin.

3. 15.8.29 Trebuie să fie prevăzută o instalaţie de pulverizare a apei sub presiune cu un debit suficient pentru a permite acoperirea eficientă a suprafeţei din jurul manifoldului de încărcare, a tubulaturilor de pe puntea expusă care servesc la manipularea produsului şi a domurilor tancurilor. Dispunerea tubulaturii şi ajutajelor trebuie să permită o pulverizare uniformă pe toată suprafaţa protejată, la un debit de 10 li m2lminut. Acţionarea manuală de la distanţă trebuie să fie amplasată în aşa fel încât punerea în funcţiune de la distanţă a pompelor de alimentare a instalaţiei de pulverizare a apei şi acţionarea de la distanţă a oricăror valvule normal închise ale instalaţie să poată fi realizată dintr-un loc corespunzător situat în exteriorul zonei de marfă, în apropierea încăperilor de locuit şi uşor accesibil şi operabil în caz de incendiu în zonele protejate. Instalaţia de pulverizare a apei trebuie să poată fi comandată atât local cât şi manual prin acţionare de la distantă, iar amplasarea trebuie să asigure că orice scurgere de marfă este imediat îndepărtată prin spălare cu apă. Suplimentar, trebuie prevăzut un furtun pentru apă sub presiune la ajutaj şi dacă temperaturile ambiante permit acest lucru, acesta va fi racordat, gata de a fi utilizat imediat pe perioada operaţiunilor de încăr-eare şi descărcare.

4. 15.8.30 Trebuie prevăzută o acţionare de la distanţă printr-o valvulă de închidere pe fiecare cuplare cu furtunul de marfă, utilizată pe perioada transferului mărfii.

1. 15.9 Clorat de sodiu în soluţie (concentraţie 50% sau mai puţin)

   1. 15.9.1 Tancurile şi echipamentul asociat care au conţinut acest produs pot fi utilizate pentru alte mărfuri după ce au fost curăţate complet prin spălare sau purjare.

   2. 15.9.2 În caz de scurgere a acestui produs întreaga cantitate de lichid deversată trebuie imediat îndepărtată prin spălare cu apă. În scopul reducerii oricărui pericol de incendiu nu se va permite uscarea lichidului prin evaporare.

2. 15.10 Sulf (topit)

   1. 15.10.1 Aerisirea tancurilor de marfa trebuie astfel concepută încât să menţină concentraţia de hidrogen sulfurat la un nivel mai mic decât jumătate din limita inferioară de explozie a acestui produs în tot spaţiul de vapori al tancului şi în toate condiţiile de transport, adică la un nivel mai mic de 1,85% din volum.

   2. 15.10.2 Când sunt folosite instalaţiile de ventilaţie mecanică în scopul menţinerii unui nivel redus al concentraţiei de gaze în tancurile de marfă, trebuie prevăzut un sistem de alarmă care va semnaliza avariile instalaţiilor.

   3. 15.10.3 Instalaţiile de ventilaţie trebuie concepute ş1 instalate astfel încât să se evite depunerea sulfului în interiorul instalaţiei.

   4. 15.10.4 Deschiderile spaţiilor goale adiacente cu tancurile de marfă trebuie astfel proiectate ş1 montate încât să nu permită intrarea apei, a sulfului sau a vaporilor de marfă.

   5. 15.10.5 Trebuie să se prevadă conexiuni pentru a permite preluarea eşantioanelor ş1 analiza vaporilor care se găsesc în spaţiile goale .

   6. 15.10.6 Trebuie să se prevadă controlul temperaturii mărfii în scopul asigurării că temperatura sulfului nu depăşeşte l 55°C.

3. 15.11 Acizi

   1. 15.11.1 Bordajul navei nu trebuie să formeze vreun perete al tancurilor care conţin acizi minerali.

   2. 15.11.2 Administraţia va examina orice propunere care vizează placarea tancurilor din oţel şi a instalaţiilor de tubulaturi aferente cu materiale rezistente la coroziune. Elasticitatea stratului de protecţie nu va fi mai mică decât a tablelor pe care este aplicat.

   3. 15.11.3 Grosimea tablelor trebuie calculată în funcţie de puterea de coroziune a mărfii, exceptând cazurile când se utilizează la construcţia tancurilor table din materiale rezistente la coroziune sau placate corespunzător.

   4. 15.11.4 Flanşele aferente de la cuplările manifoldului de încărcare şi descărcare trebuie prevăzute cu ecrane, care pot fi portabile, pentru a îndepărta pericolul pulverizării mărfii; ş suplimentar, trebuie prevăzute tăvi de colectare pentru a preveni scurgerea pe punte.

   5. 15.11.5 Datorită pericolului pe care îl constituie degajările de hidrogen în cursul transportului acestor produse, echipamentul electric trebuie să îndeplinească cerinţele de la 10.2.3.1, 10.2.3.2, 10.2.3.3, 10.2.3.4, 10.2.3.6 şi 10.2.3.7. Echipamentul electric de tip în execuţie anti xplozivă trebuie să corespundă utilizării într-o atmosferă conţinând amestecuri de aer şi hidrogen. In aceste spaţii nu se permite utilizarea altor surse de aprindere.

   6. 15.11.6 Substanţele care fac obiectul cerinţelor acestei secţiuni trebuie separate de tancurile de combustibil lichid, suplimentar faţă de cerinţele de separare din paragrafului 3.1.1.

   7. 15.11.7 Trebuie prevăzute aparate corespunzătoare pentru detecţia scurgerilor de marfă în spaţiile învecinate.

      15.lLS Dispozitivele.de...potnpare a.apei de santină şi de drenare din compartimentul pompelor de marfă trebuie construite din materiale rezistente la coroziune.

4. 15.12 Produse toxice

   1. 15.12.1 Orificiile de evacuare a instalaţiilor de aerisire ale tancurilor trebuie amplasate:

      1. .1 la o înălţime egală cu B/3 sau 6 m, care dintre ele este mai mare, deasupra punţii expuse, sau în cazul tancurilor amplasate pe punte, deasupra pasarelei de acces;

      2. .2 la cel puţin 6 m deasupra pasarelei de legătură prova şi pupa, dacă este amplasată în zonă la 6 m distanţă faţă de pasarelă ;

      3. .3 la 15 m de orice deschidere sau priză de aer pentru once încăperi de locuit ş1 semem;

      4. .4 înălţimea aerisirii poate fi redusă la 3 m deasupra punţii sau pasarelei prova şi pupa, după caz, cu condiţia ca să se prevadă supape de evacuare de mare viteză, de un tip aprobat, care dirijează amestecul de vapori şi aer, în sus într-un jet liber şi la o viteză de ieşire de cel puţin 30 m/s.

   2. 15.12.2 Instalaţiile de aerisire a tancurilor trebuie prevăzute cu o conexiune pentru cuplarea unei tubulaturi de retur a vaporilor la instalaţiile de la uscat.

   3. 15.12.3 Produsele:

      1. .1 nu trebuie stocate în tancuri adiacente tancurilor de combustibil;

      2. .2 trebuie să aibă instalaţii de tubulaturi separate; şi

      3. .3 trebuie să aibă instalaţii de aerisire separate fată de tancurile care nu conţin produse toxice. (Vezi de asemenea paragraful 3.7.2)

   4. 15.12.4 Supapa de siguranţă a tancului de marfă trebuie reglată la o presiune efectivă de cel puţin 0,2 bar.

5. 15.13 Mărfuri protejate prin aditivi

   1. 15.13.1 Anumite mărfuri, la care în coloana „o" a tabelului din capitolul 17 se face o ref.edre, din cauza naturii ompoziţiei lor chimice tind în anumite condiţii de temperatură, de expunere la aer sau

      în contact cu catalizatorul să sufere polimerizări, descompuneri, oxidări sau alte fenomene chimice. Pentru a atenua această tendinţă, fie se introduc în marfa lichidă inhibitori chimici în cantitate mică, fie se controlează atmosfera tancului de marfă.

   2. 15.13.2 Navele care transportă aceste mărfuri trebuie concepute în aşa fel încât, să se elimine din tancurile de marfă şi din instalaţiile de manipulare a mărfii orice material de construcţie sau impuritate care ar putea produce polimerizarea sau care ar distruge inhibitorul.

   3. 15.13.3 Trebuie acordată o atenţie deosebită asigurării că aceste mărfuri sunt suficient protejate pentru a preveni transformarea chimică periculoasă în timpul transportului. Navele care transportă astfel de mărfuri trebuie prevăzute cu un certificat de protecţie furnizat de către producătorul mărfii. Acest certificat trebuie păstrat în timpul transportului la bordul navei şi va specifica:

      1. .1 numele şi cantitatea aditivului prezent;

      2. .2 dacă aditivul este dependent de oxigenul atmosferic;

      3. .3 data la care aditivul a fost înglobat în produs şi durata eficacităţii lui;

      4. .4 orice limite de temperatură care ar influenţa durata de eficacitate a aditivilor;

      5. .5 măsurile care trebuie luate în cazul în care durata voiajului a depăşit durata de eficacitate a aditivilor.

   4. 15.13.4 Navele care utilizează metoda de eliminare a aerului ca metodă de prevenire a reacţiilor de oxidare a mărfii trebuie să corespundă prevederilor paragrafului 9.1.3.

   5. 15.13.5 Un produs ce conţine un aditiv dependent de oxigen trebuie să fie transportat fără condiţia de ine1tizare (în tancuri a căror mărime nu depăşeşte 3000m3). Aceste mărfuri nu trebuie transportate în tancuri cu cerinţa de inertizare conform capitolului II-2 din SOLAS.

   6. 15.13.6 Instalaţiile de aerisire trebuie proiectate astfel încât să nu fie obturate de formarea polimerilor. Echipamentul de aerisire trebuie să fie de un tip care să permită verificarea periodică pentru o funcţionare adecvată

   7. 15.13.7 Cristalizarea sau solidificarea mărfurilor care sunt transportate în mod normal în stare topită poate provoca epuizarea inhibitorului în anumite părţi din volumul tancului. O retopire ulterioară poate să lase pungi de lichid neinhibate, ceea ce comportă riscul unei polimerizări periculoase. Pentru a preveni aceasta, trebuie luate măsuri pentru ca mărfurile să nu poată în nici un moment să se cristalizeze sau să se solidifice, în totalitate sau parţial, în oricare parte a tancului. Orice cerinţă privind instalaţiile de încălzire trebuie să fie astfel încât în nici o parte a tancului, marfa să nu fie supraîncălzită până la punctul care să permită declanşarea unei polimerizări periculoase. Dacă temperatura din serpentinele de încălzire cu aburi riscă să provoace o supraîncălzire, trebuie prevăzută o instalaţie de încălzire indirectă, de joasă temperatură.

6. 15.14 Mărfuri a căror presiune absolută a vaporilor este mai mare de 1,013 bar la 37,8°C

   1. 15.14.1 Pentru o marfa, la care în coloana „o" a tabelului din capitolul 17 se face referire la această secţiune, trebuie prevăzută o instalaţie mecanică de refrigerare, în afara cazului în care sistemul de stocare a mărfii a fost proiectat pentru a rezista la presiunea vaporilor de marfă la 45°C În oazul în care sistemul de marfă a fost proiectat să reziste la presiunea vaporilor de marfă la 45°C şi nu a fost prevăzută nici o instalaţie de refrigerare, acest lucru va fi menţionat în condiţiile de transp.ort ale

16A.3 Manual referitor la proceduri şi amenajări

16A.3.1 Fiecare navă trebuie prevăzută cu Manual referitor la proceduri şi amenajări adecvat navei în concordanţă cu prevederile Normelor pentru proceduri şi amenajări pentru descărcarea substanţelor lichide nocive şi aprobat de Administraţie.

16A.3.2 Fiecare navă trebuie să fie dotată cu echipamentele ş1 amenajările menţionate în

Manualul referitor la proceduri şi amenajări.

Capitolul 17

Rezumatul cerinţelor minime

Amestecurile de substanţe lichide nocive care prezintă numai riscuri de poluare şi care sunt clasificate provizoriu potrivit regulii 3(4) din Anexa II la MARPOL 73/78, pot fi transportate în conformitate cu cerinţele Codului aplicabile celei mai apropiate poziţii de includere în acest capitol pentru „lichide nocive, dacă nu se specifică altfel".

NOTE EXPLICATIVE

Denumirea produsului

(coloana a)

Număr ONU

(coloana b)

Categoria de poluare

(coloana c)

Riscuri

(coloana d)

Tipul navei

(coloana e)

Numele produselor nu sunt întotdeauna identice cu numele care figurează în ediţiile anterioare ale acestui Cod sau ale Codului BCH.

Numărul acordat fiecărui produs figurează în recomandările propuse de Comitetul de experţi ai Naţiunilor Unite în domeniul transportului mărfurilor periculoase. Numerele ONU, când sunt utilizate sunt date cu titlu informativ.

Litera A, B, C sau D semnifică categoria de poluare stabilită pentru fiecare produs în conformitate cu Anexa II la MARPOL 73/78. ,,III" semnifică produsul ce a fost evaluat şi stabilit în afara categoriilor A, B, C sau D.

Categoria de poluare înscrisă între paranteze indică faptul că produsul a fost inclus provizoriu în această listă şi sunt necesare date suplimentare pentru a completa evaluarea pericolelor pe care le prezintă. Până când se va termina evaluarea pericolelor, se va folosi categoria de poluare acordată.

„S" semnifică că produsul figurează în Cod datorită pericolelor pe care le prezintă pentru siguranţă;

„P" semnifică că produsul figurează în Cod datorită pericolelor pe care le prezintă din punct de vedere al poluării;

„ SIP" semnifică că produsul figurează în Cod datorită pericolelor pe care le prezintă atât din punct de vedere al siguranţei cât şi al poluării.

1 == navă de tipul 1 (2.1.2)

2 == navă de tipul 2 (2.1.2)

3 == navă de tipul 3 (2.1.2)

Tipul tancului

(coloana!)

Evacuarea aerului din tanc (coloana g)

I = tanc independent (4. I . I) 2= tancstructural (4.1.2)

G = tanc cu golire gravitaţională (4.1.3) P = tanc de presiune (4.1.4)

Deschisă: aerisire în sistem deschis Control.: aerisire în sistem controlat SR: supapă de siguranţă

Controlul atmosferei din tanc•

(coloana h)

Inert: Strat : Uscat: Vent.:

intertizare (9.1.2.1)

protecţie cu lichid sau gaz (9.1.2.2) prin uscare (9.1.2.3)

naturală sau artificială (9.1.2.4)

Echipament electric

(coloana i)

Tl pană la T6: IIA, IIB, sau IIC: NF:

Da:

Nu:

clase de temperaturi grupe de aparate produs neinflamabil (10.1.6)

temperatura de inflamabilitate mai mare de 60°C (încercare în creuzet închis) (10.1.6)

temperatura de inflamabilitate nu depăşeşte 60°C (încercare în creuzet închis)(l 0.1.6)

Dispozitiv de măsurare O: (coloana}) R:

C:

I:

Detectarea vaporilor F:

(coloana k) T:

Protecţia contra A:

incendiilor

(coloana/) B:

tip deschis (13.1.1.1)

tip cu deschidere limitată (13.1.1.2) tip închis (13.1.1.3)

tip indirect (13.1.1.3)

vapori inflamabili vapori toxici

spumă rezistentă la alcooli (sau spumă cu utilizări multiple)

spumă obişnuită; conţine toate spumele ce nu sunt rezistente la alcooli şi, în mod deosebit, spumele fluoroproteice şi cele ce formează o peliculă apoasă (AFFF)

Materiale de construcţie

(coloana m)

C: pulverizarea apei

D: produs chimic uscat

Nu: nu este prevăzută nici o cerinţă specială în prezentul Cod

N: vezi paragraful 6.2.2

Z: vezi paragraful 6.2.3

Y: vezi paragraful 6.2.4

Rubrica necompletată semnifică faptul că nu există mc1 o prevedere specială referitoare la materialele de construcţie.

Protecţia căilor respiratorii şi a ochilor (coloana n)

E:

Nu:

vezi paragraful 14.2.8

nu este prevăzută nici o cerinţă specială în prezentul Cod.

Notaţia "Nu" semnifică că pentru produsul respectiv nu este nici o cerinţă

a b C

d e f

g h i j k Echipament

electric

m 11 o

Denumirea produsului

--

;t:i:

C)

c::,_

u s::: 2

i

-=-':

u

§

'e

·;;;

....

:s

i" I

A

_g

'.";::

-Cl

c:i

E:

c:i

ti

!::

I

E:

....

::::

.... t;t::

"ti ·-

s:::

C) u ...

t

-

c:i s:::

" ... C)

c:i

:1

·;;;;.

c::,_

....

70

Cerinţe speciale (vezi capitolul 15)

<

:::::,

c:i E:

c:i 3

- s:::

t.)

;c5

C)

....

.c:::i

.!:

•c:i

u

2

s:::

c:i

."..".

--:::

:::S-i 5}-

-:::

C)

- -

i:'. .

c:i 8 "ti

c:i

· -

<.)

t

-::!

i

<:;·

C)

'<::l

:,,;

""

9

c:i ţ 8 t; o -

"' --

E:: 8

t t G:î

-3 6

§-

,. "'c:, ·- "" ,.

\.) h 'C Cl Cl Q..

Q.. C)

Acid cloracetic (80% sau mai

1750

-·-- --- ---- ----1----1-- - --1···----

puţin)

C SIP 2

2G Control. Nu

NF C Nu Nu Y5

Nu 15.11.2, 15.11.4,

15.11.6 până la

Acidclorhidric 1789 D 1-·s

3 t:,uj_-5,'< ,;lrol. -1 -H 1-= -=--·Nr--·--·-1:=-R·::_1 L Nu I I

I J_

15.11.8, 15.12.3,

I:;: ·

E(0

1

•

<

62 9

i\cid 4-clor-2-melillcnoxiacetic (C) solutie de sare în dimctilamină

P r- 3 I 2G Î Deschisă Nu

NF O Nu Nu NI

Nl;

_._ A_cid•

clorsulfonr'c

f • •

t ··l ·-

·-1··· ·t 1 · ···I··

! · - !

I 7.'l4 C

Acid erezii ic, defenolizat A

SIP I I

SIP I 2

2Ci

2G

Control. Nu

t-:--:-:---:-:-:---:--,::---,-.,.------ ----t----- --- --- ----l------- ----1------·-· -- ---

Deschisă

:

NF C T Nu

Nu A,B

:: t 

E 15.11.2 până la 15.11.8, 15.12,

15.16.2, 15.19

Acid crezilic, sare de sodiu în

soluţie

1. A SIP I 2

   2G Deschisă

   Nu Nu

   N8 Nu

   15.19.6

   Acid decanoic

   C,..,

   p 3 2"G

   Deschisă

   -.-N-.·u ţ-----t--- -D-a- -o-- ---l----t---·· ----t --   .j

   Nu

   Nu A

   Nu 16.2.7 până la

   16.2.9

   Acid 2,4- diclorfenoxiacetic, soluţie de sare îndietanolamină

   A

   SIP

   3

   2G

   Deschisă

   Nu

   NF

   o Nu

   Nu

   NI

   Nu

   15.19.6

   Acid 2,4 diclorfe,toxiacetic, solutie de sare în dimetil- amină

   A

   SIP

   3

   2G

   Deschisă

   Nu

   NF

   o Nu

   Nu

   NI

   Nu

   15.19.6

   (703/ sau mai puţin)

   Acid 2- sau 5-clorpropionic

   2511 (n)

   (C)

   SIP

   3

   2G

   Deschisă

   Nu

   Da

   o Nu

   A

   YI

   Nu

   15.11.2 până la 15.11.8, 15.12,

   15.16.2, 15.19

   15.19.6

   76

   a b C

   d e f

   g h i j k Echipament electric

   m 17 o

   I i'''

   /\

   (I)

   t::s

   Denumirea produsului

   (J t

   CJ s::: - :.....

   2 .;S '§ i

   s:::

   :: ::: ::

   'i:i - t::s

   o ·~

   t::s ·~ :... ;,: :-::: ::

   ;,: ;,: ,(I) -:::: "' :...

   I C)

   .g_

   ::;..;.

   25

   ·;;;.

   ·;~:::

   C)

   _g

   "'

   :...

   :...

   Cerinţe speciale (vezi capitolul 15)

   cu :... ~ '<:J :::: §, ._ V

   ::::,

   ;;,,

   'ţi

   cu ..... t::s cu

   t::s ::: :... "'j

   ;.,,

   s:::

   C) {j

   ;t3

   (J

   t::s

   t::s

   -t::s

   :-::: ;...

   tc::us (J

   S!

   6 - ·- ' -:: : .g_

   C) :... t::s :: C) t::s (I) ,, ._ (J

   (I)

   ·c;:::î:

   t::s

   "{} 23

   · ._

   ;,: :: 2 tî :::: ti

   c:i,

   :r, C) ._

   !:! "'

   -:-::::

   c::s -(J

   .::;-. .9-, ;t.:.:.s.

   :a: ..

   ;,:

   cu:::

   ·~ cu C)

   C) -::

   U ct: h h l1.J u U c..)

   c::::,

   h:'O Q Q

   $,,..

   O..

   o:,.,...

   a(J

   17)

   1-A-l-c-o-o-li-(-C--, ---C-- -s-e-c1un----A- -p- --2---1--2-(-.i- -,-)-c-sc_l_1i-s-ă---1- _N_u_ ----------t-- --D-a- -0- -N-u-- --A--- --------l Nu

   dari poli(3-6) etoxilaţi I

   15.19.6

   1 Alcooli(C -C

   ) secundari

   B p 3 \ 2c;7 ·Dcscn1sa

   :N-;u---·t ---t------j1----    j -_--_--f - •

   -- ---_.---1---------

   6 17

   1 1 1

   Da o Nu A

   Nu 15.19.6, 16.2.6,

   poli{7-12) etoxilaţi Alcool undccilic

   1. B I' I 3

      2G Deschisr, Nu

      16.2.9

      Da

      Nu A

      Nu

      15.19.6, 16.2.9,

      ------• -----l------o-<-----·t---- ----t---t---- ------, 1

      16A.2.2 ( r )     _

      l--------------- --- -----t--· ·----1----1-----1----- - --- ----- ----- ţ-----,------- t----- --t ,

      Aldehidă butirică

   2. C S/1' I 3 2G Control. Nu

   13 IIA Nu R F-T A

   Nu 15.16.1.15.19.6

   Aldehida-crotonică

   11,u

   A I SIP 2 2G I Control. Nu I T3 I IIB Nu I R I F-T A

   E

   15.12, 15.16.1,

   I (toţi izomerii)I ... I I ,.. I I  .. t---- ----, --:--:---\----:- :=-·- -:-:=--1-----t----- --

   Aldehida-glutarică ,soluţie (50% sau mai 2_uţi_11_)	D	I	S	3
   Aldehidă de octal	1191	(B)	P	3

   Lu I uesc111sa -_-_- -_--

   15.17, 15.19:6 I

   _L,--c. . .-;-.--'---- --- --..i...---t------f 4

   Nu I NI· O I Nu Nu

   I 2G I Control. Nu Nu I R I F A

   Nu 15.16.1

   Nu 15.19.6, 16.2.9

   Aldehidâ-propionică

   1275

   1. C I SIP 3 2G I Control. Nu Nu I R I F-T A

      E 15.16.1, 15.17,

      15.19.6

      Aluminat de sodiu, soluţie

      I 1819

      I D I S I 3 I 2G I Deschisă I Nu I NF I O I Nu I Nu I NI I Nu

      Aminoetiletanolamină I I (Dl I S I 3 I 2G I Deschisă I Nu I T2 I IIA I Da I O I Nu I A I NI I Nu

      N Aminoetilp_iperazină I

      2815 I

      D I S I 3 I 2G I Control. I Nu I I I Da I R I T I A I N2 I Nu I 15.19.6

      2-(2- minoeto i)etanol

      3055

   2. D S ! 2G Desch!să NuI IIDa IOINu IA.D IN2 INu 115.19.6 I

   2-Ammo 2 mehl-1-propanol

   {9Q% sau mai puţin)

   D S .., 2G Deschisă Nu

   Da O Nu A

   NI Nu

   a b C

   d e .f g

   h ; I ; k

   Echipwnent electric

   III 11 ()

   Denumirea produsului

   •..o..

   E;

   <

   ;::s

   .c..u.

   --

   o

   ;::s

   o

   Q.,

   ·;o:: o

   cbu-0

   'ij

   t...;

   ·;::

   ;::s

   (J

   -

   Q:;

   'O

   G

   -

   i;:

   f...:

   (J

   -

   io;:

   t

   u

   i;:

   !:'!

   i;:

   ·-

   --§

   ctu

   o

   ocu

   .o...

   ;::s

   o

   (J

   ;,.

   lt.J

   (J

   s:::

   !:'!

   s:::

   ·;;;

   ....

   ...,

   o

   %

   ':::

   ...::::

   o

   t::

   s:::

   o

   t...;

   i i

   I I

   "o

   o'

   o

   -t.-..; c§

   i

   /\

   cu

   'ij

   :·-':::::::

   ..Qo

   §

   ·-

   ....

   o

   ;::s

   cu

   '.i.j..

   .c..u.

   o

   !:;:

   )a

   E;

   ·.NE

   o

   .§-

   Q

   ....

   ;::

   o

   §-

   ;,.

   o

   .c..u.

   o

   tcui

   Q

   .o...

   :-::::

   cs:u::

   (J

   -

   o

   t::

   i;:

   o

   (J

   S!

   t;·

   cu

   C...).

   o...

   cu

   _;::s

   li·

   ' ....

   .::;

   o

   s:::

   u

   cu

   ci

   -

   J

   o

   ;;;.

   ·;::

   §

   ?

   .!:-;

   :-::::

   •o

   (J

   ·::.:::.\..,

   o

   (J o

   -s

   -::::

   ol.2.. o

   ( 'erinţe speciale (vezi capitolul 15)

   Nu

   lzopropilamină

   1·2-2-1·

   C S·I-P -2

   -2-G-

   C- ontrol.

   --Nu

   -T--2-

   IIA

   Nu C

   F-T

   C,D

   ·N·-7

   J_l5.12,_15.14,5.19     

   lzopropil ciclohexan (bb)	(C)	p	-· 3	2Ci	Control.	Nu
   Lactonitril, solu!ie (80% sau	8	SIP	2	l(i	Control. ·	1-
   mai pu!in)

   lzopropilamină, soluţie (70% sau mai puţin)

   C SIP 2

   2G Control.

   L_L

   --·

   Nu C

   F-T

   C,D I NI

   r: l 15.12, 1 5. 19

   Nu R F A

   Nu 115.19.6,162.7,

   ---I----..J- 1---1-I---1--I----1I---E '6.2.8 ---

   ·-·---,------------------1-----1 t--p-

   Oa C T

   1·-,-T2<,- ·--·-- ------

   A,C, YI

   I)

   15.1, 15.12.1511

   până la 15.19, 16.2(,

   _pfo1ă la 16.6.3       _

   Nu

   Lichid nociv, N.F.,( I) n.s.a. (denumire comercială ... , conţinut. .. ) Nav.1,Cat.A *

   ;\ I

   Deschisă Nu

   ·r---r--r

   Da IO I Nu /\

   Nu I 15.19

   Lichid nociv, F., (2) n.s.a.

   A

   --- ---!----- ---,\ 1------- --··

   I

   (denumire comercială ....

   I R I F /\

   Nu 15.19

   P l I T 2(, Control. -l-Nu

   conţinut...) Nav. I. Cal.A*

   ...1_-1                j                    1_      _,

   ..J L             ,          ,        .                                                ._

   * ln cazul unei mărfi n.s.a. special evaluată ca aparţin,înd acestei grupe n.s.a. cc este transportalft la bordul navei se va include această rubrică În documentul de cxpcditie şi se va menţiona denumirea comercială a mărfii si una sau două componente de bază. Prescurtările utilizate semnifică:

   91

   N.F. : punctul de innamabilitate mai mare de 60"C (Încercare În creuzet închis) Nav.: F: punctul de innamabilitate mai mic de 60"C (Încercare În creuzet închis) Cat.: ns a.: nespecificat altfel T.t.:

   tipul navei

   categoria de poluare punct de topire

   a

   b

   C

   d

   e

   f

   g

   h

   i Echipament electric I li ' "

   j

   k

   {

   III

   n

   (/

   Denumirea produsului

   :::i .._ >(] !:

   "' ...;..:.:.i C) .!..:_! C)

   ; G -

   •t::i 6s:: t

   s<:.:; !:! .!;?. h

   su:: 2 t:: 'ti "t t::'l t::l ".._' 9 G t::l ;. l.i.l

   s<:.:; s:: 'ti .i..i_i .., C) -:-::: (] ci !s:::: C) \,.)

   t::l c3 G

   (] !:?- t \..)

   I\ '"i5' .:::: :-::: --C) (] !: (] ţ .(.]_ ;::: '.i.5_ "'

   ".._' .(.]_ ;::: !: -::C.: ,:, C) .§- Q

   .._ .._ C) §- ;. t::l .<._u t::l i:i ci

   .._ :-:C):: 'ts:i: "<.'; .!:; :ţ:i: s:: C) \.J -! !. \.J c<:u .._ CI..,

   -..... <.; :;::::: C) <.; -"':-:i' ;:: j

   (] ;:; ··-;:: C) 'i5 ".._' .._ '(] <.; - t;· :-::: .C._) ...s<:.:; CI.., C)

   Cerinţe .\peciale (vezi capitolul 15)

   Lichid nociv, N.F., (3) n.s.a. (denumire comercială ... , conţinut ) Nav.2, Cal.A*

   A

   p

   2

   2G

   Deschisă

   Nu Nu ·---- Nu ----

   Da

   o

   Nu

   A

   Nu

   15.19.6 ..

   Lichid nociv, F., (4) n.s.a. (denumire comercialrt, conţinut) Nav.2, Cal.A*

   A

   p

   2

   2G ----- 2(i

   Control.

   ··---· ---------

   Nu

   R -

   F

   A

   Nu Nu

   15.19.6 -· •-• 15.19.6, (162.6, 16.2.9)**

   Lichid nociv. N.f., (5) n.s.a. (denumire comercială ... , conţinut ) Nav.2, Cat.B*

   B

   p

   2

   Deschisă

   Da

   o

   Nu

   A

   . ------------------- -

   • • (j

   92

   * În cazul unei mărfi n.s.a. special evaluată ca aparţinând acestei grupe n.s.a. cc este transportată la horuul navei se va include această rubrică în documentul de expediţie şi se va menţiona denumirea comercială a mărfii şi una sau două componente de bază. Prcscurtilrilc utilizate semnifică:

   N.F.: punctul de inflamabilitate mai m.ire de 60"C (încercare în creuzet închis) Nav.: F.: punctul de inflamabilitate mai mic de 60"C ( încercare în creuzet închis) Cal.: n.s.a.: nespecificat altfel T.I.:

   tipul navei

   categoria de poluare punct de topire

   u penttu mărfurile cu o vâscozitate ridicată sau punct de topire ridicat

   h

   i Echipa111e111 electric

   j k

   III

   11

   ()

   ;·

   i

   i "'

   /\

   t:s

   §'-'

   ;§

   -

   j

   ....

   -.-.....

   §

   .5...

   "t:s

   t:

   ci

   ţ

   ;::

   -t-s·

   E

   C)

   (U

   .i::

   .C..)..

   .t:s

   ;:;;.

   --

   Cerin/e speciale (vezi capitolul 15)

   --

   '3

   -.;.:.:

   {I

   t:s

   ci

   •ti

   t

   5

   .s

   t:

   §-

   ;,.

   <::l

   C)

   t:s

   ....

   C)

   t:s

   -:::

   .1;::

   t::J

   t

   C)

   '-'

   <::l

   ·.:::.

   -t

   '-'

   . t:l

   ;::

   't:s

   '-'

   t:s

   ·.::. ,.,_

   2 2G

   C)

   c..;

   Nu

   8

   G

   - i

   t:s

   c§

   8-,

   Ş;

   Da

   Cl

   O

   --

   Cl

   "'

   o

   Q..

   ....

   .,'.:!

   ->:

   o

   .... '-'

   Nu

   A

   Q..o

   Nu 15.19.6,

   (16.2.6 )**,16.2.9 16A.2.2.

   Lichid nociv, F., (7) n.s.a. (denumire comercială ... ,

   l r2G Control.

   --·-"              

   Nu

   1------ ·-"·

   : R

   r

   A

   15.19.6,(16.26,

   Nu 16.2.9,)**

   Lichid nociv, r.. (8) 11.S.a. (denumire comercială .... continui ) Nav.2. Cat.B T.t.

   15"C *

   conţinut  ) Nav.2. Cat.B*     

   B

   I

   l'--1

   2-T 2c;-

   - ~ -

   Control.

   ----

   Nu

   -

   R

   r

   A • •

   - Nu

   15.19.6,

   ( 16.2.6)** 16.2.9, 16/\.2.2.

   - '

   B

   Deschisă

   p

   I

   p

   B

   Lichid nociv, N.F.,(6) n.s.a. (denumire comercială .... conţirwt ... ) Nav.2, Cat.B

   T.t l5"C *

   t:s

   l;:i

   u

   t

   "t:s'

   t:s

   .<.I.>.

   2!

   ·-

   's-:':

   s::

   "3

   g

   's-::':

   t

   I

   6s:::

   t

   •t:s

   e

   .!:,

   a::

   G

   -

   d

   ci

   c..;

   t:s

   §

   {I

   1::1.

   5

   o;::

2. C

   §

   >-'.

   25

   ,e

   ::::i

   h

   Denumirea produsului

   a

   * În caz.ul unei mării 11.s.a. special evaluată ca apartirnînd acestei gnrpe n.s.a. ce este transportată la hordul navei se va include această ruhrică în documentul de expediţie şi se va menţiona denumirea comercială a mflrlii şi una sau două componente de hazfl. Prescurtările utilizate semnifică:

   N.F. : punctul de innamabilitate mai mare de 60"C (încercare în creuzet închis) Nav.: F.: punctul de inflamabilitate mai mic de 60"C (încercare în creuzet inchis) Cat.: n.s.a.: nespecificat altfel T.t.:

   tipul navei

   categoria de poluare punci de topire

   93

   ** pentru mărfurile cu o vâscozitate ridicată sau punct de topire ridicat

   94

   a b C d e f

   g h I I j k

   Echipament electric

   m n o

   Denumirea produsului

   C..).

   't:l

   E

   ...;,_:

   a

   ;c::::s

   Cl

   ţ]

   ·;::

   C

   't:l

   6

   s::

   s::

   (.)

   !::!

   s::

   (.)

   !::!

   s::

   t

   ·-

   c::s

   Cl

   .<.I.J

   C

   tJ

   s::

   (.)

   !::!

   s::

   ·.<-.u.

   el

   --

   E:

   Cl

   ts::::

   i.

   t::i

   G

   ţJ

   I i„

   c::s

   §-

   I i ..'

   I\

   --

   .§

   -O

   t:l

   E:

   ţ

   t::i

   ...

   c::s

   ;::

   .C..]

   t

   ...

   ;,:

   •ti

   E:

   ::c:::

   "a

   .§-

   .a..

   a

   ::..:.:

   §-

   ;..

   c::s

   .a..

   ::::

   s<:u:

   .(s.)

   t::i

   t:;

   sa::

   (.)

   -

   -

   ...

   ci

   ·.-<.u..

   (.)

   ;,:

   .t,:,.

   s::

   Cl

   (.)

   -t

   -<-u

   ....

   Cl

   ·;;;.

   ·;::

   C)

   C...]

   l...

   ;c5

   (.)

   Cl

   ·;::;....

   '-' :-a:::

   C)

   Cerinţe speciale

   {l'ezi capito/11/

   15)

   {._J

   o- :: t t

   ;,.

   kl

   a

   {._J

   ...

   (..)

   !.'.:!

   c:::i

   c:::i

   Q..

   ... (.)

   c.. a

   Lichid nociv, N.F.. (9) n.s.a. (denumire comercială ... ,

   conţinut ) Nav.3, Cal A*

   A p 3

   2(î

   Deschisă Nu

   Da o Nu A

   Nu I 15.19.6

   Lichid nociv, F., (IO) n.s.a. (denumire comercială ... ,

   A r p 1 3 1 2G I Control.

   ----· -----

   Nu

   Nu R

   ------- ---1---,

   F I\ Nu I

   15.19.6

   conţinui ) Nav.3, Cal.A*

   Lichid nociv. N.F., ( 11) n.s.a. (denumire comercială•.•,

   conţinut ... ) Nav.3. Cat B*

   B I P·r 3 ,--2(i I Deschisă--- Nu

      --r   

   ·-- ..

   ---- ·--- ·----- ---

   o

   Da Nu I\

   Nu I 15.19.6,

   ( 16.2.6, 16.2.9)**

   Lichid nociv. N.F., (12) n.s.a.

3. B I I' I 3 ,-·2G-l Deschisă

   Nu 1---1--

   ---1--- -----i·----t---- -------- -·-----·

   I

   Da

   (denumire comercială .... conţinut ) Nav.3, Cat.B. T. t.

   l5''C *

   I o I Nu I A

   Nu I 15.19.6,

   ( 16.2.6)**,

   16.2.9, 16/\.2.2.

   '-----------------'-----'----L , ,        , , J      .,_             .,      ..           ,          ,

   _..,         

   ..,                               ---------

   * ln cazul unei mărfi n.s.a. special evaluată ca aparţirnînd acestei grupe n.s.a. cc este transportată la bordul navei se va include această rubrică în documentul de expediţie şi se va menţiona denumirea comercială a mărfii şi una sau două componente de bază. Prescurtările utilizate semnifică:

   N.F.: punctul de inflamabilitate mai mare de 60"C (încercare în crcu7.et închis) Nav.: punctul de inflamabilitate mai mic de 60"C (încercare în creuzet inchis) Cal.:

   n.sa: nespecificataltfel T.t.:

   "" penttil mărfurile cu o vâscozitate ridicată sau punci de topire ridicat

   tipul navei

   categoria de poluare punct de topire

   a b C d e f

   1. g I,

      i j k

      Echi11a111e11t electric

      III 11 o

      Denumirea produsului

      ::::i

      ....

      'C:!

      <»

      6

      c:i_

      {l

      -....

      ·.:

      ::s

      '(J

      6

      s:::

      u

      s:::

      '.:!

      u

      §

      ";i

      ta

      a

      <»

      c

      u

      §

      s:::

      'i5

      -

      -­

      §

      (J

      c...i.

      .a,,

      i ;···

      /\

      (lj

      -.§-

      a

      §

      ţ

      {l

      (J

      .C..l.

      a (lj

      <»

      ....

      a ,._

      .... ::C:::)

      1ti

      E

      <» ;,

      ·

      "ţ::s a

      }

      8 t

      ::c::3:

      'i5

      .s

      t_;

      a

      !:::;

      s:::

      C)

      t_;

      -

      ;:;-

      -

      t;·

      ::s

      !:::;

      §

      t_;

      {l

      (lj

      el

      -

      a

      ;;;.

      ·;;:

      C)

      ci

      -!:::

      .(.l.j.

      '(J

      t_;

      -

      ;:;- c3

      Cerinţe speciale

      (vezi capitolul 15)

      l:: u

      (J i:

      c:i..v

      "' c(lji --

      -

      c3 ci::

      9-

      h: h

      9-­

      a l:: o

      G

      .§-

      Q Q

      .o...

      Cl...

      .... u

      Cl... C)

      t-------------- ---- -- ---- ----1------4--------1--- l---1---1----l---i---- -----1----- ----t i

      I

      Lichid nociv, F.. ( 13) n.s.a. (denumire comercială ... ,

      B p 3

      2G Control. Nu

      Nu I< I f· A

      Nu 1- 5- .1- 9- .6,

      ( 16.2.6, 16.2.9)**

      conţinut ....) Nav.3, Cat. B* I I

      1 ----' -----1>----1---- -----,t------i f

      ----------------

      Lichid nociv, F.,( 14)n.s.a.

      (denumire comercială ... , conţinut ) Nav.3, Cat. B.

      Tt 15''C *

      1. B I P 1--3î-2G Control. ,

         Nu •

         Nu R F J\

         Nu I 5.19.6,

         ( l6.2.6)*i

         16.2 .9, 161\.2.2.

         1------------ ----J------ji--- -t•-·--··-• ·----

         Nu

         Lichid nociv. N.F.. ( 15) n.s.a. (denumire comercială . _..

         I- conţinut ) Nav.3, Cat. C*

4. C I'

3 :Z(i

Îkschisă ,--Nu-

IJn

-----·-t---- 1-----1----I-·-------

() J\ Nu ( 16.2.7 pilnă la

16.2.9)**

Lichid nociv. F.. ( 16) n.s.a.

1. C p 3

1

2(i

Control. -- Nu

----·-•··•· ··••-·•••I·------ ··· ţ-------f----j------ •-•··· -·-·•·

(denumire comercială ... ,

-------

Nu R F J\

Nu ( 16.2.7 până la

16.2.9)**

conţinut ••••)  Nav.3. Cat.C* _, ----- -- ------·-·-------•-----------•--··-·-----·- -- --- -----~                  

* ln cazul unei mării n.s.a. special evaluată ca apnrţinând ncestei grupe n.s.a. cc este transportam la bordul navei se va include această rubrică în documentul de expediţie şi se va menţiona denumirea comercială a mărfii i una sau două componente de bnză. Prcscurtfirilc utilizate semnifică:

N.F.: punctul de inflamabilitate mai mare de 60"C (încercare in creuzet închis) Nav.:

F.: punctul de inflamabilitate mai mic de 60°( (încercare în creuzet închis) Cat.: n.s.a.: nespecificat altfel T.t.:

95

** pentru mărfurile cu o vâscozitate ridicată sau punct de topire ridicat

tipul navei

categoria de poluare punct de topire

a

Denumirea produsului

b

::::>

C,)._

C

--

,<._u

CJ

;:,:

C)

{l

;C:J:

a

d

;:::

e

'CJ

t

6

f

(J

s:::

g

(J

s:::

s:::

--

-§

;;::

<:J

CJ

(\)

h

-

(J

s:::

CJ

·;;;

....

'i:i

::

ci

i

F.chipament electric

I i i

A

_g

]

CJ

!::

CJ

CJ

96

,._

"'

s

CJ

j

,._

;:,:

• • (j

!::

{l

:,,

k

--

,._

C)

;:::

C)

§-

;:.

CJ

,(.\)_

CJ

I

,._

..-8

s:::

(J

.:;

CJ

t::

as:::

CJ

(J

"8-

III

-

t;·

;:,:

t::

C)

"s::':

'-'

{l

ti"'

·.::

n

CJ

·;;;.

--;::

.C.).

- CJ

f;}

,<._u

,._

'CJ

(J

-

t·

()

Cerinţe speciale (vezi capitolul 15)

Mercaptobenzotiazol, sare de sodiu în soluţie

'<:J

!::

btJ

v

·---

B

.:e:,

S/1'

:::

3

-<:J

s

i-:.

2G

:.::;

<:J

Deschisă

vci

Nu

<:J

G

CJ

G

··---·---

NF

S"'v

::: o

%

a

.§-

c::i

--o----

t;

.<.l.i